2,732 matches
-
doar se fac că discută, pentru că nu cred că va fi expulzat vreunul. Iar când ai patru soții, tot ai copii, măi tată, măi... nu ți-e frică așadar de o eventuală expulzare. Subiectul reportajului era însă Elena, o mică româncă de 8-10 ani, care trebuia să plece din Franța - o „expulzată cu forța“, după limbajul oficial. Copiii din clasă s-au mobilizat (Franța, deh...), așa că ea nu a mai fost expulzată (și nici părinții...). Numele era pronunțat când Ielena, când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
începe cu un Prolog „în care este descrisă o scenă cu două tinere femei care se plimbă pe străzile orașului Praga“. Cele două femei, Anne și Patricia, părăsiseră Canada și „umblau haihui prin Europa“. Anne Wellington este numele canadian al româncei Ana-Cristina, fugită din țară după examenul de licență. La Toronto, Ana-Cristina îl întâlnește pe Tom Wellington, un bărbat de viță nobilă, cu o avere uriașă, care-i devine în scurt timp soț. Ana găsește alături de Tom liniștea și bunăstarea după
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
Renașterea națională a Basarabiei după un secol de opresiune slavă a cunoscut personalități luminoase și devotate idealului național cum a fost directoarea Școlii Eparhiale de Fete din Chișinău. În activitatea sa pedagogică, Elena Alistar s-a afirmat ca o bună româncă, educatoare talentată, cu deosebită pregătire pedagogică și putere de muncă. Elena Alistar s-a născut În localitatea Vaisal, județul Ismail, În anul 1873, fiică a preotului Vasile Balan. Primii ani de școală i-a urmat În satul Congaz, județul Cahul
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
povestise nu-l mai deosebea; se ridică în picioare, clătinându-se ușor, și se îndreptă spre han. Sfătuia încet: Aici nu-i lucru curat, firește că nu-i lucru curat... Boieru a văzut ziua pe hangiță, și zice că-i româncă, iar de cum se înserează iese un ungur hangiu în loc de Anița ceea, cine-o fi... Ei, am să mă duc să spun boierului că aici nu-i lucru curat... Cum poate să fie aici lucru curat? La un han vechi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
aceasta a început s-o facă Tudorița în zilele lui mai, când și la îngrămădirea aceea de case ajungeau miresmele pământului umed. Soarele avea o lumină deosebită și intra și pe ușă și pe ferestre în odăița strâmtă în care românca cetea rar, monoton, și fata lui Sanis asculta neclintită, mișcându-și numai mânile deasupra lucrului pe care-l avea pe brațe. Din când în când se oprea și țintea asupra cărții pe care o ținea Tudorița doi ochi arzători, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
piept și începu să se gândească cu ochii ațintiți în tavan la tovarășul năcazurilor ei, pe care avea să-l crească dânsa, să-l ridice, să-l facă om, în lumea aceasta a suferinții. Nu văzu nici una din figurile vecinelor, românce, ori ovreice, n-auzi nici glasurile lor tânguitoare, șoptite: Eu, drăguță, să fiu ca tine, m-aș duce și i-aș lăsa plodul la ușă... Ea își ațintea mintea la duioase icoane dintr-un trecut depărtat; apoi, ca-ntr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și cum... Băgărețul de la masa de alături vorbea cu un accent mai mult decât moldovenesc, ce mai tura-vura, era basarabean sau pur și simplu rus. La Paris îți dai mai bine seama că geografia nu e vorbă goală! Mama era româncă, a precizat Pastenague. Iar celălalt a râs și a spus că și maică-sa tot româncă era. — Și tatăl? Păi tata a intrat cu trupele sovietice chiar înainte de 23 august. — Era rus? — Era tanchist. Nu voia să intre în amănunte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
și în rachiu semințe de ciumăfaie, „amețitoare și veninoase”, și „astfel pe mulți îi vor fi buimăcind de cap ca să facă toate după voia lor” (12, p. 66). La rândul său, în 1874, Simeon Mangiuca descria un obicei similar la „româncele din Banat” (6). Ernst Jünger a vorbit și el despre obiceiul vechilor germani, care a supraviețuit „până în epoca modernă”, de a adăuga în bere diverse ingrediente psihotrope, „de multe ori dubioase și interzise”. „Mai ales, este pomenită măselarița, utilizată și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
altul, cum închid ochii și cum, transpirați, cu obrajii aproape stacojii, adorm (153). Uneori, pentru a-i liniști, pruncilor li se dădea să soarbă vreo băutură alcoolică. Pe la începutul secolului al XIX-lea, medicul Bucureștilor, Constantin Caracaș, se plângea că româncele de la țară sau mahala „îi adapă [pe copii] cu vin, cu rachiu, uneori, chiar când încă sug” (290, pp. 93, 96). Acest obicei malign îl găsim redat și de Felix Aderca, la un personaj dintr-o mahala a Craiovei, în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
chiar poate să-i facă pe unii oameni nemuritori (201). Este posibil ca porecla profesională Lochman (cu sensul de vraci sau spițer iscusit) să se fi transformat, cum am văzut că se întâmplă, în renume și apoi chiar în nume. Româncele din epocă foloseau într-adevăr afionul în diferite situații, inclusiv când se retrăgeau în pat. Ne asigură vornicul Nicolae Văcărescu într-o scrisoare-poem din 1814, adresată nepo- tului său Iancu. Jupânesele, se plânge vornicul, nu mai gătesc și nu mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Tiraspol fraza memorabilă: “VĂ IUBESC, POPOR ROMÂN”, ci și un elogiu adus Basarabiei și mamelor Basarabiei. E o carte mai mult trăită decât scrisă. Dincolo de ea au rămas dureri, suferințe, confuzii, sacrificii... Ea n-a putut cuprinde decât portretul unei românce basarabene de la sfârșitul secolului XX începutul secolului XXI. Dovadă că în toate vremurile, inclusiv în cele pe care le trăim, există loc pentru fapte de sacrificiu și eroism. Nicolae DABIJA ILAȘCU, UN CONDAMNAT LA VIAȚĂ Se spune despre Ilie Ilașcu
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
stația Calfa Peron. în acest sat locuia, singură, mama doamnei profesoare, Eufrosina Tizu, de 79 de ani. Am cunoscut, într-o căsuță acoperită cu stuf, la 200-300 de metri de stația de cale ferată Calfa Peron, un suflet mare de româncă. Soțul domniei sale, Gheorghe Tizu, fusese înrolat, împotriva voinței sale, în armata sovietică, armata de ocupație a Basarabiei, și trimis în războiul din 1944, de unde nu sa mai întors niciodată. Nici măcar mormântul nu i se știe. Unul dintre mulții români fără
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
la Chișinău. îl cunoștea pe Petre Teodorovici, fratele lui Ion Aldea Teodorovici. A patra noapte ne-am oprit la Liceul Pedagogic din orașul Călărași. Următorul popas a fost la Bâcovăț, unde am fost găzduiți de profesoara Elisabeta Suciu, o mare româncă, însuflețită de spirit patriotic. De aici am plecat către Mănăstirea Căpriana, unde am sfințit punga cu pământul ce l-am luat de la rădăcina teiului sfânt din grădina Copou de la Iași, teiul lui Mihai Eminescu. Sfințirea pământului a fost făcută în
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
în stare de a retroceda fireasca cetățănie română, tuturor cetățenilor din Basarabia, cărora ocupanții ruși, Moscova, le-au furat-o într-o noapte... Atunci am deschis un cont, tot la CEC Iași, cu nr. 34812, pe numele Prodan Eugenia, o româncă tot din Basarabia, care cu mari eforturi reușise să obțină cetățenia română și avea adresa în Iași. Țin să amintesc aici că Eugenia și Serafim Prodan provin din Chișinău. Ca să vină la Iași, ca pictor restaurator la Palatul Culturii, autoritățile
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
cât să ne mai țină. Au vrut de fapt să ne pedepsească pe urmă am aflat pentru că nu anunțasem exact momentul când aveam să aterizăm pe aerodromul lor. Asta a fost, a trebuit să fim pedepsiți!". Mariana Drăgescu este prima româncă ajunsă la Viena în 1945, la scurt timp după ocuparea ei de către sovietici. Tabloul care i s-a înfățișat atunci era dramatic: "Cea mai lungă stradă din Viena, Mariahilfer Strasse, care mergea până în centrul Vienei, era bombardată. Când am intrat
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
constatării slabei participări a femeilor la viața politică, dar și a subreprezentării acestora. De asemenea, poate să fie și o decizie pragmatică, al cărei scop este contracararea următoarei chestiuni teoretice: „Sistemul politic din România este reprezentativ (și democratic, implicit) pentru românce, dacă ele nu sunt considerate reprezentative pentru guvernare?” (Popescu, 2004, p. 310). Cu atât mai mult cu cât aceste constatări pot să afecteze interesele pe termen lung ale partidelor, interese, de ce nu, „europene”, cu un bine conturat „profil integrator”. În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
de femei în Parlament care creează, conform studiilor, premisele unei activități susținute de promovare a intereselor specifice de gen, pe când un număr redus determină axarea activității politicienelor asupra unor subiecte neafectate explicit de diferența de gen. Interesele de gen ale româncelor și ale românilor Înainte însă de a vorbi despre cum sunt reprezentate în politică interesele de gen, se impune identificarea acestora din urmă. Pentru a putea reprezenta ceva, trebuie să știi dinainte ce vrei să reprezinți. În România nu au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
de gen, se impune identificarea acestora din urmă. Pentru a putea reprezenta ceva, trebuie să știi dinainte ce vrei să reprezinți. În România nu au fost întreprinse până în prezent cercetări pe teren pentru a vedea care sunt interesele și nevoile româncelor și de aceea orice lucrare care tratează acest subiect trebuie să facă față acestui inconvenient. Soluția în cazul de față a fost definirea unor interese de gen la nivel teoretic în urma analizei unor lucrări relevante, fără a avea însă certitudinea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
doctori în știință. Mi-e dor de mama și simt un imens gol în suflet și cu greu am scris câteva rânduri despre EA. Mama a predat limba și literatura română și istoria zbuciumată a României. Ea m-a făcut româncă, cu dragoste de țară și de neam. Ea ne cânta romanțele lui Eminescu „Sara pe deal” și „Pe lângă plopii fără soț”. Ea a slujit valorile supreme, nobile și sfinte ale românismului.
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vitalia Vangheli-Pavlicenco () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1706]
-
ușurința cu care acest lucru se întâmplă, precum și faptul că e mult mai ușor să identifici cine și ce fel de persoană e cel care se plânge.138 Pentru clienți, asta înseamnă, adesea, rezolvări mai rapide. Ruxandra Giura, o tânără româncă stabilită la Washington, nu reușea să obțină rambursarea unor bani pe care Austrian Airlines îi încasase dintr-o eroare, într-o încurcă tură la îmbarcare, în decembrie 2010. La telefonul pentru recla mații al companiei nu răspundea nimeni niciodată. A
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
am avut timp de turism, așa că nu prea am ce să răspund. În privința fotbalului, îmi place foarte mult fervoarea cu care românii trăiesc fotbalul, e o atmosferă extraordinară în jurul fenomenului, mult mai călduroasă decât în Franța. Și să nu uit, româncele sunt foarte, foarte frumoase. B.S.: Și ce nu-Ți place aici? N.V.: Grea întrebare. Să zicem că alimentația nu e pe placul meu, e foarte diferită față de cea din Franța, aici sunt mult mai puține opțiuni. Nici drumurile din România
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
Campionatele Mondiale Universitare. După un început ezitant (28-36 cu Ungaria), naționala pregătită de băimăreanul Ioan Băban a învins, pe rând, Turcia (36-30), Cehia (28-27), Japonia (35-34) și Brazilia (42-25), remizând în ultimul joc cu Polonia (32-32). În urma acestor rezultate, handbalistele românce au cucerit medaliile de argint, titlul revenind Țării gazdă. Din lotul României a făcut parte și o fostă handbalistă a Științei în sezonul trecut, Luciana Marin, care a fost înregimentată pentru viitoarea stagiune de formația HCM Roman. 8 IULIE De
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
încep să curgă cascadă: două premii Gramophone pentru cea mai bună înregistrare de operă a anului și două Diapazoane de Aur, Belgian Cecilia Prize, Premiul Criticii în S.U.A. , distincții în Italia și Germania. Avalanșă culminând cu Classical British Awards, unde românca Angela Gheorghiu cucerește titlul de Artista Anului 2001! În ianuarie 1998, diva semnează un contract de exclusivitate cu EMI Classics, pentru înregistrări de recitaluri solo, duete, opere integrale. În același an domină piața înregistrărilor lirice cu două CD-uri pe
Agenda2003-21-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281053_a_282382]
-
cele Înregistrate și 630 clandestine; totalul celor supuse vizitei medicale la cele cinci dispensare era de 2.212 Înregistrate și 1.670 clandestine. Din evidențele statistice ale vremii, În anul 1927 România avea 12.431 dame de consumație: 9.610 românce, 8 italience, 17 franțuzoaice, 18 grecoaice, 61 de rusoaice, 25 de turcoaice, 1.404 unguroaice, 170 de poloneze, 171 de cehoaice și 947 de alte naționalități. În Iași, În anul 1902 erau Înregistrate 198 de prostituate, dintre care născute În
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
cehoaice și 947 de alte naționalități. În Iași, În anul 1902 erau Înregistrate 198 de prostituate, dintre care născute În Iași - 82, din târgușoare și sate - 35, alte orașe din țară - 59, din străinătate (majoritatea În Austriaă - 22; după naționalitate: românce - 111, evreice - 59, alte naționalități - 28. Sub regimul reglementarist, Înainte de 1930, În Iași, se găseau Înregistrate 156 de prostituate din care circa 80 practicau În bordel, iar În 1938 numărul lor a crescut la 653. Pentru România datele sunt insuficient
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]