4,531 matches
-
germani, rromi, ruși-lipoveni și italieni. Pentru 3,00% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (64,54%), dar există și minorități de reformați (14,22%), penticostali (8,23%), baptiști (3,42%), romano-catolici (2,29%), martori ai lui Iehova (1,84%) sau adventiști de ziua a șaptea (0,67%). Pentru 3,04% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Un procent de 0,75% s-au declarat fără religie, iar un procent și
Comuna Dumbrava, Timiș () [Corola-website/Science/301358_a_302687]
-
noii colonii a fost consilierul Neumann. Atunci au sosit aici 150 de familii de germani (șvabi), agricultori și meseriași din Pfalz, Alsacia, Lorena și Württemberg. Coloniștii au construit 100 de case și școala. Colonia a fost numită "Klein Jetscha". Biserica romano-catolică a fost construită în 1813. În 1865, un puternic incendiu a mistuit jumătate din sat. Iecea Mică a fost un sat șvăbesc în toată puterea cuvântului. Foarte puțini reprezentanți ai altor etnii s-au stabilit aici. Caracterul exclusiv german s-
Iecea Mică, Timiș () [Corola-website/Science/301369_a_302698]
-
satului mai la sud, pe partea stângă a Timișului. În 1807, împreună cu satele din împrejurimi, Hitiașul devine proprietate a fondului religionar a Statului. Acest fond era instrumentalizat politic și folosit pentru răspândirea catolicismului în Imperiu. Prin intermediul lui era favorizat cultul romano-catolic - care era religie de stat - dar și unirea românilor ortodocși cu biserica de la Roma. În Șipet, primii ortodocși au trecut la ritul greco-catolic în 1863, pe fondul foametei care a avut loc în acei ani. Cu toate acestea, doar 10-15
Hitiaș, Timiș () [Corola-website/Science/301367_a_302696]
-
romi (4,05%) și maghiari (1,14%). Pentru 5,58% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,23%), dar există și minorități de penticostali (11,69%), baptiști (2,12%) și romano-catolici (1,79%). Pentru 6,81% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Jebel, Timiș () [Corola-website/Science/301372_a_302701]
-
de romi (4,27%) și maghiari (3,38%). Pentru 3,84% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,82%), dar există și minorități de penticostali (6,47%), greco-catolici (4,75%), romano-catolici (4,65%) și baptiști (1,75%). Pentru 3,89% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Liebling, Timiș () [Corola-website/Science/301373_a_302702]
-
sunt români (90,05%), cu o minoritate de maghiari (2,41%). Pentru 5,68% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,21%), dar există și minorități de penticostali (9,33%), romano-catolici (4,27%) și greco-catolici (1,43%). Pentru 5,97% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala.
Comuna Orțișoara, Timiș () [Corola-website/Science/301384_a_302713]
-
sunt români (89,76%), cu o minoritate de maghiari (4,11%). Pentru 3,84% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,76%), dar există și minorități de penticostali (7,32%), romano-catolici (5,69%) și baptiști (1,6%). Pentru 4,39% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Ghiroda, Timiș () [Corola-website/Science/301363_a_302692]
-
XIX, sătul a fost româno-sârbesc. Românii și sârbii au construit împreună o biserică ortodoxă de lemn în secolul XVIII. Începând cu 1804, la Nadăș sunt aduți coloniști maghiari din zona Seghedinului. Ei se stabilesc definitiv și își construiesc o capelă romano-catolică. Nadășul a devenit astfel un sat româno-sârbo-maghiar. Cu timpul sârbii au plecat iar românii au devenit net majoritari. După al doilea război mondial populația a început să scadă constant, întrucat tinerii s-a mutat la orașele din apropiere. Izolarea și
Nadăș, Timiș () [Corola-website/Science/301379_a_302708]
-
mai există alte mărturii despre existența satului. Pe locul acesta s-a întemeiat mai târziu satul nou, pe la 1843-1844, de către familii de maghiari originari din Sânmartinul Maghiar. Ulterior au venit aici numeroase alte familii de maghiari și de șvabi. Biserica romano-catolică s-a construit în 1876. Fiind situat pe malul drept al Begheiului, satul a suferit numeroase inundații care au determinat mutarea vetrei satului de mai multe ori.
Răuți, Timiș () [Corola-website/Science/301390_a_302719]
-
maghiari (2,03%) și ucraineni (1,14%). Pentru 3,81% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,4%), dar există și minorități de ortodocși sârbi (10,8%), penticostali (5,36%), romano-catolici (2,71%) și greco-catolici (1,61%). Pentru 4,03% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Peciu Nou, Timiș () [Corola-website/Science/301387_a_302716]
-
Draskovich, originar din Croația. Colonizarea șvabilor în localitate se face în perioada anilor 1800 - 1804, după cum afirmă Leo Hoffmann în lucrarea să, Kurze Geschichte der Banater Deutschen, publicată la Timișoara în anul 1925. În anul 1807 s-a înființat parohia romano-catolică la Deta și cuprindea satele Ofsenița, Banloc, Partoș, Șocă, Topolea, Tolvădia și Giera. Primul preot la această parohie a fost Georgius Ignatius Stubnay. În perioada 1832 - 1835, coloniștii suferă din cauza holerei care bântuie în această regiune, iar în 1835 precipitațiile
Ofsenița, Timiș () [Corola-website/Science/301382_a_302711]
-
fost și un cutremur de pământ. La începutul secolului al XIX-lea, Ofsenița trece în proprietatea familiei Karatsonyi, care a cumpărat domeniul baronului Draskovich și a mai primit un teritoriu de la Erariu cu condiția să angajeze pe domeniu numai unguri romano-catolici. În felul acesta, familia Karatsonyi intra în posesia a 27.000 de iugăre de pământ, cuprinzând satele Banloc, Ofsenița, Șocă, Partoș, Tolvădia, Topolea. În anul 1838, Karatsonyi Lazăr este proprietar. În anul 1865, când se convoacă Adunarea Națională la Pesta
Ofsenița, Timiș () [Corola-website/Science/301382_a_302711]
-
ales contele Karatsonyi Guido, noul proprietar. La recensământul din 1870, Ofsenița aparținea comitatului Torontal, districtul Zichifalva și avea 302 case cu 1406 locuitori. În această perioadă, Ofsenița era considerată comună mare, având administrație proprie. În anul 1882 se zidește biserică romano-catolică, clădirea actuala, în centrul comunei, primind ajutor și din partea contelui Karatsonyi. În conformitate cu prevederile menționate, biserica romano-catolică din Ofsenița s-a zidit în centrul satului, lângă mănăstirea sârbească. Comună avea asigurată asistență sanitară cu ajutorul moașelor. Principala ocupație a locuitorilor era agricultură
Ofsenița, Timiș () [Corola-website/Science/301382_a_302711]
-
și avea 302 case cu 1406 locuitori. În această perioadă, Ofsenița era considerată comună mare, având administrație proprie. În anul 1882 se zidește biserică romano-catolică, clădirea actuala, în centrul comunei, primind ajutor și din partea contelui Karatsonyi. În conformitate cu prevederile menționate, biserica romano-catolică din Ofsenița s-a zidit în centrul satului, lângă mănăstirea sârbească. Comună avea asigurată asistență sanitară cu ajutorul moașelor. Principala ocupație a locuitorilor era agricultură. În comuna mai erau meseriași că: zidari, tâmplari, fierari, frizeri. Contele Karatsonyi Jeno avea în posesie
Ofsenița, Timiș () [Corola-website/Science/301382_a_302711]
-
de o frumoasă grădiniță de flori și împrejmuit cu un gard de fier. În Monografia Banatului a lui Ion Satreanu, editata la Timișoara în 1935 găsim: "Ofsenița - plasa Deta, 1045 locuitori, 243 de case și hotar de 2915 iugăre. Germani romano-catolici și puțini unguri și sârbi. Biserică 1882. Școală primară, monument al eroilor, car bărbătesc romano-catolic, reuniune de cetire". La 13 octombrie 1850 se desființează primăria în Ofsenița și devine sat aparținător comunei Banloc. În anii construirii socialismului, Ofsenița cunoaște o
Ofsenița, Timiș () [Corola-website/Science/301382_a_302711]
-
Banatului a lui Ion Satreanu, editata la Timișoara în 1935 găsim: "Ofsenița - plasa Deta, 1045 locuitori, 243 de case și hotar de 2915 iugăre. Germani romano-catolici și puțini unguri și sârbi. Biserică 1882. Școală primară, monument al eroilor, car bărbătesc romano-catolic, reuniune de cetire". La 13 octombrie 1850 se desființează primăria în Ofsenița și devine sat aparținător comunei Banloc. În anii construirii socialismului, Ofsenița cunoaște o rapidă dezvoltare, se construiesc trotuare, se realizează trotuarul care leagă satul de gară, se electrifica
Ofsenița, Timiș () [Corola-website/Science/301382_a_302711]
-
grădiniță, famfară germană și o formă a I.A.S. Banloc. Satul a continuat să fie majoritar german până la începutul anilor '90. Germanii au început să plece după al doilea război mondial. Ultimul mare val a emigrat imediat dupa 1990. Biserică Romano-catolică a funcționat până în data de 12 iunie 1991, când un cutremur a transformat-o în ruină. Satul se gaseste într-o zonă cu grad ridicat de seismicitate. În data de 12 iulie a avut loc un cutremur puternic, cu epicentrul
Ofsenița, Timiș () [Corola-website/Science/301382_a_302711]
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,69%). Pentru 3,26% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (85,18%), dar există și minorități de penticostali (9,23%) și romano-catolici (1,11%). Pentru 3,33% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Șandra, Timiș () [Corola-website/Science/301400_a_302729]
-
sufragană a Mitropoliei Ardealului, o parte însemnată dintre ei s-au întors la ortodoxism. După unirea Banatului cu România a început un proces intens de trecere la ortodoxism. În secolul al XIX-lea s-a mai constituit și o comunitate romano-catolică, formată în special din maghiarii și germanii din sat. Pe măsură ce aceștia au plecat, comunitatea romano-catolică s-a diminuat și ea. În prezent majoritatea locuitorilor sunt ortodocși, celelalte religii reprezentând doar 1%.
Silagiu, Timiș () [Corola-website/Science/301397_a_302726]
-
unirea Banatului cu România a început un proces intens de trecere la ortodoxism. În secolul al XIX-lea s-a mai constituit și o comunitate romano-catolică, formată în special din maghiarii și germanii din sat. Pe măsură ce aceștia au plecat, comunitatea romano-catolică s-a diminuat și ea. În prezent majoritatea locuitorilor sunt ortodocși, celelalte religii reprezentând doar 1%.
Silagiu, Timiș () [Corola-website/Science/301397_a_302726]
-
fost ridicată la scurt timp de la colonizare, în 1806. Era un tip de școală parohială, pentru că în aceeași perioadă începe să se formeaze și parohia (germanii erau cu toții romano-catolici, de aceea se înțelege că aceste evenimente aveau loc în jurul bisericii romano-catolice). La primele însemnări, parohia avea în jur de 700 de membri. Din 1811, devine parohie de sine stătătoare. Până la jumătatea secolului XIX, avea să depășească cifra de 1.000. Biserica mare s-a construit abia în 1857, cu bani din
Stamora Germană, Timiș () [Corola-website/Science/301398_a_302727]
-
Conform recensământului din 2002, populația din Stamora Germană este alcătuită din 758 de ortodocși (85%), 128 de romano-catolici (14%) și sub 1% de alte religii. Credincioși ortodocși se reunesc la capela „Sf. Ilie”, un lăcaș care datează din 1886. Parohia romano-catolică a fost desființată în 1992. Ruga are loc pe 20 iulie.
Stamora Germană, Timiș () [Corola-website/Science/301398_a_302727]
-
Variaș. Prima întâlnire festivă (Heimattreffen) a șvabilor din Variaș în Republica Federală Germania a avut loc în anul 1975 la Waldkraiburg, în Bavaria. Între 1968-1990 director al școlii din Variaș a fost Ion Stănică, originar din Leicești, Argeș. 1.Biserica romano-catolică cu hramul Sfântul Ladislau a fost consacrată în data de 27 iunie 1821 de episcopul Ladislaus Köszeghy von Remete, episcop de Timișoara între 1800-1828. 2.Biserica ortodoxă sârbă cu hramul Sfântul Nicolae a fost sfințită în data de 2 decembrie
Comuna Variaș, Timiș () [Corola-website/Science/301408_a_302737]
-
maghiari (8,36%), romi (3,85%) și ucraineni (3,12%). Pentru 5,17% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (66,86%), dar există și minorități de ortodocși sârbi (10,4%), romano-catolici (9,17%), penticostali (5,32%) și baptiști (1,37%). Pentru 5,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 4.233 locuitori, dintre care 2.361 germani, 1.575 sârbi, 108 români, 91
Comuna Variaș, Timiș () [Corola-website/Science/301408_a_302737]
-
creștină într-o largă zonă geografică. Fundamentele teologiei creștine ortodoxe au fost stabilite la primele șapte sinoade ecumenice, ținute între secolele al IV-lea și al VIII-lea. Din motive religioase, dar și politice, geografice și culturale, între biserica apuseană (romano-catolică) și cea răsăriteană (ortodoxă) s-a produs, gradual, o separare oficializată în 1054 , cunoscută sub numele de Marea Schismă. În urma acestui eveniment, atât Biserica Ortodoxă, cât și cea Catolică se consideră a fi singura biserică universală (καθολικι - catolică sau „universală
Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/301429_a_302758]