3,312 matches
-
dentare care asigură procesul mecanic de fărâmițare a alimentelor sub influența informațiilor tactilo-kinestezice; -limbii, care contribuie la deplasarea alimentelor în cavitatea orală la insalivarea acestora și formarea bolului alimentar. Mișcările ei se declanșează sub influența reflexelor tactilo-gustative; -palatului, care prin rugile palatinale participă la dispersia alimentelor moi și la nivelul lor se declanșează câteva reflexe tactilo-kinestezice. Clinic se examinează și se restaurează eficiența masticației. 12.2. Deglutiția este actul fiziologic legat inevitabil de masticație prin care bolul alimentar și saliva sunt
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Acum au un stindard și un ideal : oul lui Flutur ! Rusticizarea României poate deveni de acum un proces planificat și bine manageriat : cu Oul nostru în frunte, vom avea succesuri multe ! Nu-mi rămîne decît să înalț și eu o rugă pioasă către cer, poate or auzi și edilii noștri de pe pămînt : apără-mă, Doamne, de prietenii tradițiilor, că de dușmanii lor m-oi apăra și singur ! O recitire : rusticul ca discurs Am recitit întîmplător textele dedicate „rusticului” chiar de mine
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de la o persoană de care nu auzise niciodată. Scrisoarea de mulțumire se întoarse cu indicația: "Necunoscut la această adresă." Altă dată se întîlni întîmplător, în restaurantul gării, cu o colegă. Aflând că pleacă pentru o săptămână la Monte Carlo, o rugă să intre, a treia zi, în Cazino, la ora 7 seara (dar insistase, exact la ora 7), și, la prima masă din primul salon de ruletă, să pună 100 de franci pe un anumit număr. O rugă să păstreze secretul
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Monte Carlo, o rugă să intre, a treia zi, în Cazino, la ora 7 seara (dar insistase, exact la ora 7), și, la prima masă din primul salon de ruletă, să pună 100 de franci pe un anumit număr. O rugă să păstreze secretul și repetă rugămintea după ce tânăra îi aduse emoționată 3.600 de franci. Îl pasionase îndeosebi ultima întîmplare. (La ea se gândise întîi auzind: "Bănuiești la ce fac aluzie...") Trecea prin dreptul celor trei vitrine ale magazinului de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și zeflemitoare. Când se plictisiră și de acest joc, Adam începu să se târască prin iarba înaltă, evitând să strivească melcii pe care ploaia îi scosese la suprafață și a căror greutate încovoia firele de iarbă. Se strecură pe sub niște rugi de mure și pe sub un arbust de iederă, în adâncul desișurilor, pe lângă vechiul teren de tenis năpădit de bălării, acolo în hățișul unde sălășluiau vulpile. Adam, ca și bunica lui, știa de vulpi, dar nu sufla o vorbă. Pe sub movilițe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
dintre noi își prezintă propriile intenții ce-l aduc pe acest drum: pentru copii, pentru familie, pentru sine, pentru toți pelerinii prezenți pe camino. Este chiar emoționantă această rugăciune și o simt în adâncul inimii. Chiar și soarele participă la ruga noastră și ne mângâie obrajii cu lumina și căldura lui. Mă întorc la albergue, unde în sala de mese un grup mai măricel de tineri mănâncă și vorbesc în limba germană. Pe o bancă, în fața intrării, un bărbat spaniol fără
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
cu tot neamul și străneamul lor! Cu ochii scânteind, și-a scos pălăria pleoștită de ploaie, a așezat-o pe laiță și, ca prin farmec, privirea i s-a limpezit. A ridicat ochii spre bagdadie, și-a împreunat mâinile a rugă și, după câteva clipe, și-a făcut cruce, plecând fruntea evlavios... Ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, s-a așezat să mănânce. În acest timp nu a scos o vorbă. Privea din când în când la Maranda, care torcea
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
în fața Ta Doamne, de ne bați atât de crud? Dacă noi ți-am greșit, ai milă măcar de bietul animal și oprește focul. Ai milă, Doamne!” Nici nu și-a dat seama când, căzut în genunchi, cu mâinile împreunate a rugă fierbinte, se închina la icoanele atârnate în colțul odăii... În acele momente, parcă nu mai era nimic în mintea lui decât ideea că cele ce se petreceau în jur erau bătaia lui Dumnezeu și că doar prin această rugă lucrurile
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
a rugă fierbinte, se închina la icoanele atârnate în colțul odăii... În acele momente, parcă nu mai era nimic în mintea lui decât ideea că cele ce se petreceau în jur erau bătaia lui Dumnezeu și că doar prin această rugă lucrurile ar putea lua altă întorsătură... Un geamăt l-a adus la realitate. Mișcarea de pe laiță l-a dumirit de a binelea: Maranda se trezise din leșin. Ai înviat, fata tatii? Da’ ce s-o întâmplat de sunt pe laiță
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
o fântână sau într-un iaz... Așa că bagă de seamă pe unde și cum umbli. Și bobii îmi mai spun că te poți îneca când te aștepți cel mai puțin... Toaibă asculta în tăcere, cu capul plecat, ca într-o rugă. Să știi că bobii nu m-au înșelat niciodată, Toadere... Eu vreau să te ajut să scapi de patima beției, ca semn de mulțămire că m-ai scăpat de la pârjol. Apoi să știi tu că și mie îmi spuneau bobii
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
doctor, mamă! - a declarat Gruia, urmărind cu mare atenție reacția Marandei. Ea a clipit ca și cum nu i-ar fi venit a crede ce aude, dar în clipa următoare chipul i s-a luminat, iar mâinile i s-au împreunat a rugă... Eu zic că îi mai bine că s-a gândit să se facă doctor și nu popă - a apreciat Toaibă, cu zâmbetul pe buze. De ce spui tu asta? - a întrebat contrariată Maranda. Păi doctorul te mai scoate din ghearele morții
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
damnării care însoțesc procesul creației autentice, indiferent de conotațiile care i se atribuie termenului. De altfel, poetul are, în viziunea lui Paul Aretzu, un destin aparte (am venit pe lume. / cu două lespezi în loc de palme), pentru că - asemenea lui Arghezi, în Rugă de seară - identifică atributele ochiului artist cu ferestre singure săpând / ca pluguri văzătoare, în stare să schimbe fața pământului, neîncetat, dacă scrisul este orizontul mâinii, iar aceasta pentru că scriitorul nici nu are unde să moară. / decât în literatură. acolo este
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
ademenind / pe neștiutorii de moarte, toate comunicând o vitalitatea debordantă. Hipersenzitiv el însuși, eul creator percepe aici întrepătrunderea cerului cu pământul: Vuietul apelor mari se amestecă-n / vuietul stelelor, în timp ce păsări sendreaptă spre nord intuind / timpul de dragoste... Primul poem, Rugă, amintind prin multe aspecte de marea cultură a lumii, e o invocație către Parce, zeițele destinului, poetul însuși asemănând gestul acesta al său cu al lui Hölderlin (Acum către Parce, ca Hölderlin mă tângui...), din perspectiva aflării la mijlocul zodiei, pentru ca
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
cele mai elocvente expresii în Evanghelia după Corbu, o elegie a singurătății, a neliniștii, a neîmplinirii, venind din convingerea supremației zădărniciei: trece totul în contul meu Doamne / cine știe dacă vei deschide această singurătate / ca o cutie neagră ticsită de rugă / (oare a face lumea nu e mai puțin decât a o înțelege?) / lasă-mă cu același gust al lepădării de sine / în gură / și pe cât am așteptat încă mai aștept să cazi / din carul mare între spinii întrebărilor mele... Izolarea
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
lumii, natura în octombrie, ea însăși Catedrală-n aer liber - cu ecouri, mutatis mutandis, din Miorița (în care se cuprinde Cerul - o imensă fereastră / cu perdelele trase, iar Seara, clopotul lunii pline, / cu dangăt șoptit, cheamă la vecernie. / îmbie la rugă, în timp ce catedrala e luminată feeric / de candelabrul cu infinite lumini / al Căii Lactee), e un alt prilej-argument prin care se reliefează misterul copleșitor al Creației, făcându-l pe poet să exclame: Cât mister! / Doamne, cât mister! Din preamărirea operei Creatorului nu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
în care pruncul nenăscut E cel mai mare sfânt, / care se roagă. Lui, poetul aspiră ca Domnul, pe care-l invocă, implicit sau explicit, necontenit, să-i remodeleze inima: Doamne, / remodelează-mi inima toată /(...) Ascultă mi cererea, / Cerescule Tată. Și ruga îi e ascultată, din moment ce făuritorul de petale îi dă înapoi inimă-soare, / inimă-stea, transformată în amforă albastră / frântă pe cruce, încât, după un lung periplu, în care se umple de măreția Creației, el însuși parte conștientă a ei, care se oferă
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
inalienabilă, manifestată explicit sau nu, dovadă fiind atât termenii care desemnează acest câmp semantic, larg răspândiți, cât și imaginile artistice care sugerează complicitatea transcendentului în armonizarea zvâcnirilor vieții în toate formele ei. În această privință, Smerenie și mântuire, Umbra paradisului, Rugă albă, Marea noapte a Fecioarei sunt doar câteva titluri elocvente, dar, în conținuturi, conexiunile cu sacrul sunt mai numeroase, tămâia, smirna, mirtul, clopotnița, prohodul, litaniile, clopotul, paradisul, ruga, ceara etc. constituind o secvență a lexicului poemelor, antidot în fața efemerului, fiindcă
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
în toate formele ei. În această privință, Smerenie și mântuire, Umbra paradisului, Rugă albă, Marea noapte a Fecioarei sunt doar câteva titluri elocvente, dar, în conținuturi, conexiunile cu sacrul sunt mai numeroase, tămâia, smirna, mirtul, clopotnița, prohodul, litaniile, clopotul, paradisul, ruga, ceara etc. constituind o secvență a lexicului poemelor, antidot în fața efemerului, fiindcă omul a dobândit conștiința viețuirii prin pasul făcut deasupra celorlalte ființe: Noian de clopote la vămi lumină / măncercuie cu zidul ars de-o viață / ieșirea din omidă mă
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
ales, tot felul de desene și contururi de obiecte mișcătoare. Și se ruga la Dumnezeu să-l țină sănătos și să-l ajute să învețe și el acel meșteșug, atunci când se va face băiat mare. Iar bunul Dumnezeu îi asculta ruga, făcând ca Biscornet să deprindă foarte repede și pe nesimțite tainele grelei și frumoasei meserii. Pe măsura curgerii timpului, în ființa copilului încolțea și sâmburele miraculos al artei. în acel depărtat timp istoric, feroneria era și în Franța în plină
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92335]
-
trece, mai ales în nopțile întunecate, pe dinaintea ușilor de la catedrala Notre-Dame, poare auzi un șuierat, ca de furtună, și un plânset gemut, ca de adâncă durere. Este plânsul lui Biscornet, care se amestecă cu zgomotul furtunii. Totul seamănă cu o rugă disperată pentru un suflet îndurerat. Iar dacă un fulger luminează palid fațada bisericii, se poate vedea, rânjind, diavolul din sculptură...
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92335]
-
de preț, Dar am rămas la fel de bogați, Pentru noi ai rămas la fel de semeț Și, sigur, cel mai cel dintre frați. Ne-au rămas mai întâi bucuriile Ce le împrăștiai dăruindu-le, Ne-au rămas și înjurăturile Care se înălțau precum rugile; Încât voi pleca și eu fără griji - Să-mi spui din timp ce să-ți aduc: Poate măcar brațul acela de crengi Sau o umbră cuprinzătoare de nuc; Voi pleca fără grija zilei de mâine, Cu siguranță mă aștepți cu
Rătăcind pe vechile cărări by Mihai Hăisan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91699_a_92979]
-
își țesea deja pânza, am bănuit doar o umbră pe albul peretelui chiliei călugărului. Am pășit mai departe și mi-am dat seama că acea siluietă desenată pe perete este cea a călugărului. Cu mâinile împreunate și privirea ridicată a rugă către cer, avea alura unui sfânt pictat în vreo biserică. Era ceasul vecerniei... Am rămas în umbra unor arbori de la intrarea în grădina chiliilor. Nu voiam să tulbur clipa de rugă a bătrânului... Așteptam primul dangăt de clopt care va
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
a călugărului. Cu mâinile împreunate și privirea ridicată a rugă către cer, avea alura unui sfânt pictat în vreo biserică. Era ceasul vecerniei... Am rămas în umbra unor arbori de la intrarea în grădina chiliilor. Nu voiam să tulbur clipa de rugă a bătrânului... Așteptam primul dangăt de clopt care va vesti sfârșitul rugii de seară a călugărilor... Priveam către fereastra Zânei, unde speram să disting măcar cea mai vagă lumină. Dar... întunericul era a toate stăpânitor... Când răbdarea mea a ajuns
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
avea alura unui sfânt pictat în vreo biserică. Era ceasul vecerniei... Am rămas în umbra unor arbori de la intrarea în grădina chiliilor. Nu voiam să tulbur clipa de rugă a bătrânului... Așteptam primul dangăt de clopt care va vesti sfârșitul rugii de seară a călugărilor... Priveam către fereastra Zânei, unde speram să disting măcar cea mai vagă lumină. Dar... întunericul era a toate stăpânitor... Când răbdarea mea a ajuns la un punct în care ar fi plesnit ca o coardă întinsă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
fi știut nimic despre mănăstirea Hlincea, scrie: “Am dat și am miluit sfânta noastră rugă nou-zidită, sfânta mănăstire Hlincea,... cu niște locuri de dugheni din târgul Iași”... ― De unde până unde - după 86 de ani, Ștefăniță Lupu voievod scrie: “sfânta noastră rugă nou-zidită”? ― Adevărul e că Vasile Lupu voievod a făcut turlă bisericii, a construit chilii pentru călugări, trapeză, pivnițe de piatră și zidul de incintă cu cerdac mare deasupra porții, dar nu a rezidit-o. Ștefăniță Lupu voievod, însă, s-a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]