3,112 matches
-
vreunui rege Francisk, Ludwig sau Leopold. După încheierea ritualului ungerii frunților dreptcredincioșilor cu Sfântul Mir, doamna noastră fără să se simtă deloc stingherită de prezența sătenilor ce n-ar mai fi părăsit sfântul locaș, s-a adresat părintelui Ilarie cu rugămintea de a oficia pentru ea o rugăciune de mulțumită către Dumnezeu pentre că a încheiat cu bine încă o călătorie de una singură, pe crestele Făgărașului. Ceea ce preotul satului nostru a și făcut, primind și obolul cuvenit pentru aceasta. Intrând
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a părinților față de progeniturile lor. Dar... Există și pericolul exagerărilor în satisfacerea dorințelor și pretențiilor uneori aberante ale copilului, al permisivității și toleranțelor fără măsură care duc la apariția extravaganțelor, a lipsei de respect, a lenei și nesubordonării odraslei față de rugămințile și solicitările părinților. Începuturile manifestărilor negative ale copilului se află în nevinovatele capricii acceptate de părinți sub explicația: ce vrei, minte de copil, în poznele aparent inofensive (unele chiar încurajate pentru că ele fac deliciul celor din jur), în minciunele istețe
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
la ea mama unei fetițe a cărei promovare era incertă, să o roage, încă o dată, să facă în așa fel ca și fiica ei să absolve ciclul primar, iar mama să poată face din ea „măcar o învățătoare”. Formulată astfel, rugămintea acestei mame a lăsat-o pe eminenta dăscăliță fără replică. Pentru a-i atenua cât de cât amărăciunea provocată de situația jenantă în care fusese pusă, i-am citit colegei mele un fragment din cartea lui Gala Galaction Oameni și
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
pensionare, Dumitru Dascălu s-a învigorat și s-a bucurat atunci când unul dintre directorii care i-au urmat la conducerea școlii a avut inițiativa de a-l invita să participe la festivitatea deschiderii anului școlar 2005-2006, adresându-i totodată și rugămintea de a spune câteva cuvinte actualilor elevi și profesori. Pentru Dumitru Dascălu fiecare început și sfârșit de an era o sărbătoare pe care sufletul său de apostol o trăia intens. Invitația primită a fost o plăcută surpriză, l-a bucurat
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
trăirile emoționale sunt la fel de puternice ca în cei peste 40 de ani cât am profesat ca dascăl, din care 27 numai la această școală. Când am fost invitat să particip la deschiderea noului an școlar și mi s-a adresat rugămintea de a lua cuvântul, am rămas puțin descumpănit. Mi-am pus întrebarea: ce le-aș putea spune colegilor, elevilor, părinților fără a aluneca în banalități? Să le spun elevilor să fie cuminți și silitori la învățătură? Aceste sfaturi le primesc
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
lui și părinților săi iar parcurgerea celor patru ani de studii s-a făcut fără evenimente neplăcute. În timpul studiilor, căminist fiind, mă vizita din când în când, mai ales când rămânea fără bani. De fiecare dată răspundea cu solicitudine la rugămințile mele de a mă ajuta la diferite treburi, prilej cu care își dovedea hărnicia, priceperea și îndemânarea. Și după ce a dobândit statutul de profesor de matematică în satul natal, a continuat să-și ajute părinții la treburi, să-și satisfacă
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
neputându-mi imagina că am să am șansa aceasta. Noaptea a trecut repede timp în care m-am tot foit gândindu-mă la cele ce urmau să se întâmple. A doua zi mă și aflam în curtea muzeului, unde la rugămintea gazdelor mă instalasem afară într-un spațiu foarte frumos amenajat, un șopron în care se puteau observa diferite obiecte de uz gospodăresc, iar într-un colț era instalat un banc de lucru, pe care îmi așezasem cu grijă lucrarea. Au
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
victoria Împotriva zeilor și libertatea. Drumul spre Colonos nu e Golgota lui, ci triumful lui. Nimeni altul n-a hotărît că este vinovat decît el Însuși. Cu această hotărîre mătură zeii care s-au jucat cu el și care așteptau rugăminți de Îndurare. Deoarece, se Înțelege, nu-și asumă vina În fața zeilor, ci Împotriva lor. E vinovat, adică e singur. Orgoliu suprem și dureros. Tragedia ascunde o apologie. Aș spune că Oedip se transformă pe sine Însuși În zeu, un zeu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
antici unul mai enigmatic. În ce-l privește pe Zeus, lucrurile sînt clare. Cretanii Îl reprezentau fără urechi pentru a indica imparțialitatea sa, În timp ce lacedemonienii, din contră, Îi dădeau patru pentru a arăta că e În stare să asculte toate rugămințile. Ianus, Însă, exista prin echivoc, prin bipolaritate. Obrazul dublu e chiar principiul său, semnul său, mai mult decît o măsură de prudență. Practic, el distruge timpul pentru a se așeza În centrul său și a-l recrea. Expresia zeului e
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
la o atît de glorioasă Înflorire, trebuia să se nască, mai devreme sau mai tîrziu, un Pygmalion care să se Îndrăgostească de propria sa statuie. Povestind această Întîmplare În Metamorfoze, Ovidiu relatează În amănunt cum Afrodita s-a Înduplecat de rugămințile lui Pygmalion și a inspirat viață pietrei din care s-a Încarnat frumoasa Galateea. Lucrurile sînt totuși mult mai clare dacă facem abstracție de zeiță. Cum ar spune Rousseau, Pygmalion preferă minciuna descoperită de el unui adevăr descoperit de altul
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
ci și al celorlalți Părinți, să ne deslușiți cum v-a modelat Domnul de la începutul convertirii dumneavoastră; credem că acest lucru ne va fi de foarte mare folos mai ales nouă, și Societății. Dar, întrucât văd că nu ne îndepliniți rugămintea, îndrăznesc să vă făgăduiesc că, dacă faceți ceea ce ne dorim atât de mult, ne vom strădui să folosim bine acest dar; dar dacă nu, nu vom deznădăjdui, ci vom păstra aceeași încredere în Domnul ca și cum ați fi scris totul”. Părintele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
de a le anima să depună eforturi pentru ademenirea și pe viitor pentru nevoile misiunii noastre, la care în tot timpul și în orice loc are nevoie de iluștri binefăcători. Nutresc (sic) fermă speranța și am deplină încredere că acesta rugăminte a mea va fi luată în considerație de Sfântă Congregație și va aduce rezultatele dorite. De la Colegiul Misiunii de Min. Conventuali Romă,18 Ian.1852 De Eminenta Voastră U. mo, D.mo Servitor F. Antonio De Stefano Episcop de Bend
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
o măsură, amîndoi la vîrsta unei hotărîri ferme... De-aici încolo totul, sau aproape totul, depinde de tine. Gîndește-te bine dacă ești în stare să fii soț, dar un soț adevărat. Cît privește ce-a fost între noi, am o rugăminte... Spune-o. Nu-i povesti Liviei niciodată. Promiți? Jur!... "Mă jur pe-ntîia zi a firii,/ Mă jur pe ultimu-i azur", încep eu cu glas scăzut jurămîntul din Demonul lui Lermontov. Tamara surîde, îmbătată de vorbe, scuturîndu-și din nou părul, răsfirîndu-și-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Trebuia s-o încerc. M-am dus la alimentara din centrul orașului, care pe vremea aceea era deschisă tot timpul, am cumpărat o pungă cu carne de porc, o cutie de nes, o sticlă de vodcă rusească (obținută cu mari rugăminți fiindcă după ora douăzeci și trei nu se mai vindeau băuturi), o pîine și m-am dus acasă. Duminică după-amiază era gata actul întîi și aveam în cap, clare, celelalte două acte. Luni seara, la lectura în prezența actorilor și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Undeva pe la mijloc. Sfînta mediocritate de aur! De mediocritate să vorbești altuia, scriitorule. Am impresia că ești pe cale să înfăptuiești opera capitală a vieții tale, surîde el, luîndu-și privirea de la mine, rotindu-și-o peste cele trei inginere. Am o rugăminte la dumneavoastră: vreau un balon de sticlă Pyrex, cu trei gîturi. Nu avem, strînge din umeri doamna Petrache. Dumneavoastră? întreabă Vlad spre inginera Mugur. Nu lucrez cu așa ceva, se scuză inginera. Vă dau eu, zice Lidia și dispare în camera
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
durerea pe luciul fustei, în timp ce ea îmi surîde cu toată fericirea revărsată în ochi și pe buze: Atunci... pe deseară, Mihai! Te aștept... Îmi promiți că vii? Ce straniu a pătruns în mine acest "îmi promiți că vii"!... Ceva între rugăminte și ordin. Dar de ce?! De ce, Dumnezeule, de ce?!... De ce n-am plecat atunci cînd am vrut să mă ridic din fotoliu?! Acum aș fi fost departe, iar doamna Teona ar fi rămas pentru mine dulcea și chinuitoarea întrebare, lăsată timpului să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
folosit de Securitate pentru Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu) sub urmărire, atât prin filaj și post fix, cât și prin instalarea XX la domiciliu (microfoane pentru ascultarea convorbirilor directe și telefonice). Pe 9 octombrie 1956 Monica Lovinescu i-a adresat mamei ei o rugăminte care îi va pecetlui soarta: „Să mergi să vezi într-una din zile pe un prieten de-al lui Vivian (adică de-al lui Virgil Ierunca), pe care el îl consideră ca un frate al său, Ion“. Era vorba despre
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
și a lui DOINA, pe care o roagă, prin mine, să se considere pe viitor ca și sora sa. [...] M-a rugat să predau lui DOINA STUPCANU un stilou «Parker» și mi-a încredințat suma de 500 franci francezi cu rugămintea de a-i folosi la Paris și a remite contravaloarea lor de 1000 lei când mă voi întoarce în țară tot lui DOINA STUPCANU“ (Mih nea Berindei, Dorin Dobrincu, Armand Goșu [ed.], op. cit., p. 758). Moartea Ecaterinei Bălăcioiu-Lovinescu s-a
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
că M. Stoilov, vechiu coleg și totdeauna afabil prieten, se află acum în țară. Poți să realizezi acum ceva pentru ea? A plecat fără niciun ban, nicio valută și bursa franceză cred că nu e suficientă. Georges, revin cu această rugăminte, în amintirea caldei și bunei noastre adolescențe, a meselor din Sfinții Voievozi și pentru că, din familia tatălui tău, Monica e o exponentă ce face cinste. Nu te superi că eu caut să netezesc, prin tine, drumul copilului meu. Îți mulțumesc
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
jumătatea a doua a lui ianuarie. Cred că va fi primejdie Cinci; sunt aproape sigură. Ai grijă; cred că la o nouă aba tere și la un nou „refren“ al lui Cinci, se va isca iarăși sufe rință pentru Mica. Rugămintea să nu se jertfească degeaba; să păstreze ce i se cuvine și ce îi este drag, căci nu există nici mai rău, nici mai bine. Pierzându-l pe Cinci, va pierde și o mare prietenie, abso lut necesară și conformă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
se jertfească degeaba; să păstreze ce i se cuvine și ce îi este drag, căci nu există nici mai rău, nici mai bine. Pierzându-l pe Cinci, va pierde și o mare prietenie, abso lut necesară și conformă vederilor mele. Rugămintea de a ține seama de asta. 21/1947 I 12 decembrie, vineri [1947] [...] În jurul chestiunii crematoriului mare vâlvă; e vorba de o greșită interpretare a președintelui și se pare că se va reveni. Dar din partea aceasta nu am neliniști. [...] Mâine
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
găsește, un alt medicament pentru hipertensiune, și m’a rugat să ni-l procuri tu, trimețându-l prin avion. Dacă aceasta ar putea îndulci raporturile mele cu Mimi, și eu cred că o poate, te rog mult, și aceasta e ultima rugăminte de acest gen, să mi-l trimeți cât mai degrabă. Nu înțeleg cum nu ai primit scrisoare de la Rodica; ea mi-a spus că ți-a scris și ție, și lui Alexandre. I-am scris Micăi, după cum m’ai rugat
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
adăugat : „Ei bine, atunci, al tău să fie lucrul bun”. După ce Isus a refuzat aceeași cerere venită din partea ungurului, acesta a spus supărat : „Ăsta-i ghinion !”. Iar Isus a decis : „Ei bine, al tău să fie ghinionul”. Când, la aceeași rugăminte, evreul a primit același refuz, el a exclamat nervos : „Aceasta este o mare Înșelătorie”. Isus i-a replicat pe loc : „Ei bine, atunci, a ta să fie Înșelătoria”. Finalul acestei povești populare multietnice este specific legendelor etiologice : „De aceea ungurii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
termenii răsturnați, nu era străină nici unor evrei, cu toate că Moses Schwarzfeld susținea existența următorului proverb evreiesc : „Decât un evreu rău, mai bine un neevreu bun” <endnote id="(110)"/>. Revenind la Călătoria Maicii Domnului la Iad, la sfârșitul textului apocrif Isus cedează rugăminților Sfintei Maria și admite ca - la a doua sa venire - păcătoșii creștini să se mute În Rai, dar numai „de la Învierea mea din ziua de Paști până la duminica mare, duminica a toți sfinții [= Rusalii]” ; „după aceea iară să mergă În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se ascunde „subt aripa Domnului”. Dumnezeu Îl roagă pe Sfântul Ilie să-l ierte, ca să nu dispară tot neamul evreiesc : Mă Ilie, dumneata, Doar pe ăsta l-o-ai ierta, Că le perdem sămânța ! Sfântul Ilie refuză să se conformeze rugăminții și trage cu fulgerul În ultimul jidov, dar Îl nimerește pe Dumnezeu În aripa cu care acesta Îl proteja. Dumnezeu Îl blestemă pe Ilie să i se usuce mâna dreaptă, pentru ca Sfântul să nu mai aibă atâta putere la fulgerat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]