3,007 matches
-
1980 și și-au întemeiat familii în oraș. Refugiații kurzi afgani și irakienii reprezintă cel mai recent val de emigranți din Orientul Mijlociu. Deși există mai multe comunități religioase istorice în Belgrad, compoziția religioasă a orașului este relativ omogena. Comunitatea ortodoxă sârbă este de departe cea mai mare, cu 1.429.170 de credincioși. Există, de asemenea, 20.366 de musulmani, 16.035 de creștini romano-catolici și 3.796 de protestanți. Există și o comunitate evreiască semnificativă, însă, datorită ocupației naziste și
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
scenă hip-hop Beogradski sindikat, Škabo, Marčelo și cea mai mare parte din muzică Bassivity din oraș. Există și multe teatre, iar din cele mai importante sunt Teatrul Național, Teatrul Terazije, Teatrul de Dramă Iugoslav, Teatrul Zvezdara și Atelier 212. Academia Sârbă de Arte și Știința se află de asemenea în Belgrad, precum și Bibliotecă Națională a Șerbiei. Casele de operă din Belgrad sunt Teatrul Național și Casa de Operă Madlenianum. După reușită cântăreaței Marija Šerifović, reprezentanta Șerbiei, la Concursul Muzical Eurovision 2007
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
700 alte articole. Ultimul muzeu important din Belgrad este Muzeul Vuk și Dositej, care simbolizează viața, munca și moștenirea lui Vuk Stefanović Karadžić și a lui Dositej Obradović, reformatorul limbii și a literaturii sârbe din secolul XIX, respectiv primul ministru sârb al educației. De asemenea, Belgrad găzduiește Muzeul de Artă Africană, înființat în 1977, care deține mai multe colecții de artă provenite din Africa Occidentală. Având în jur de 95.000 de exemplare de filme naționale și internaționale, Arhiva Iugoslavă de
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
bordei din chirpici pe Dorćol, de la sfârșitul secolului XVIII. Influență occidentală a început în secolul XIX, cănd Belgradul a fost transformat complet de la un oraș oriental la arhitecturi contemporane acelor vremuri, cu influențe din artele neoclasica, romantică și academică. Arhitecții sârbi au preluat tendințele europene la sfârșitul secolului XIX, construind Teatrul Național, Palatul Vechi, Catedrală Ortodoxă, iar ulterior, la începutul secolului XX, Adunarea Națională și Muzeul Național, cu influențe Art Nouveau. Elemente de arhitectură neo-bizantine sunt prezente în clădiri precum Fundația
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
dintre KK Partizan și KK Crvena zvezda, în timp ce Centrul Sportiv Tašmajdan este folosit pentru meciurile de polo pe apă. Belgrad este cel mai important punct central al mass-mediei din Șerbia. Orașul este căminul sediului principal al radiodifuziuni naționale Radio Televiziunea Sârbă - RTS, care este un serviciu public de radiodifuziune. Înregistrarea de discuri PGP RTS, este, de asemenea, cu sediul la Belgrad. Cea mai populară radiodifuziune este RTV Pink, o mass-medie sârbă multinațională, cunoscută pentru programele populare de divertisment, care este considerată
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
Evanghelie păstrată în biserică, lăcașul s-ar fi construit prin 1790-1792, cu sprijinul familiei macedoromâne Agora. Lucarețul a intrat în stăpânirea celor doi frați Agora, originari din Macedonia, după 1780, când curtea vieneză hotărăște vinderea domeniilor din Banat. Biserica ortodoxă sârbă, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe", este ridicată din bârne din lemn de stejar, având pereții tencuiți cu pământ, atât la exterior, cât și la interior. Din punct de vedere planimetric se înscrie tipului I, cu particularitatea că aici apare
Biserica de lemn din Lucareț () [Corola-website/Science/317060_a_318389]
-
cursul anului 1273 efective numeroase. În Albania, poarta Bizanțului, el "pusese piciorul" solid, partea catolică a țării recunoscându-l drept stăpân. El încheia alianțe cu Serbia și Bulgaria; în 1273, primea la curtea sa trimiși ai țarului și ai regelui sârb. Toți dușmanii imperiului: latinii și grecii, slavii și albanezii, se vor coaliza sub conducerea lui Carol I de Anjou, care, aliat și înrudit cu împăratul titular al Constantinopolului, ca și cu stăpânul Greciei france, dorea coroana imperială a Bizanțului. Temându
Mihail al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317073_a_318402]
-
și întâlniri internaționale. Șerbia nu recunoaște secesiunea provinciei Kosovo și o considera entitatea guvernată de Națiunile Unite în cadrul suveranității, Provincia Autonomă Kosovo și Metohia (în ), potrivit constituției Șerbiei din 2006. Chiar și după câteva luni de la declarația de independență, drapelul sârb încă putea fi observat la clădirile guvernamentale până au fost înlocuit oficial de Guvernul din Kosovo. Drapelele sârbe erau folosite la proteste împotriva independenței și încă pot fi observate în partea de nord a provinciei. Cu toate acestea, la 19
Drapelul kosovar () [Corola-website/Science/317142_a_318471]
-
sârbe erau folosite la proteste împotriva independenței și încă pot fi observate în partea de nord a provinciei. Cu toate acestea, la 19 noiembrie 2010, o persoană a fost condamnată de către judecătorii EULEX, pentru incitarea urii prin ridicarea unui drapel sârb la o moschee din partea sudică a Mitrovicei (și pentru tulburarea liniștii și tentativei de omor a unui ofițer de poliție). Până în 2008, Kosovo nu a avut propriul drapel. Cu toate acestea, în diferite perioade ale istoriei, erau fluturate diferite drapele
Drapelul kosovar () [Corola-website/Science/317142_a_318471]
-
drapelului albanez deoarece rezidenții din Kosovo și Metohia nu doreau să trăiască sub un drapel străin. Sentimentul a culminat prin Petiția 2016 care cerea printre altele, un statut mai mare de statalitate pentru Șerbia și eliminarea tuturor simbolurilor albaneze. Partea sârbă a început și ea să elimine steaua roșie de pe drapelul iugoslav, folosindu-l pentru a contrabalansa populația albaneză și promovarea „Șerbiei Mari”. Când Kosovo se află sub administrația Națiunilor Unite, drapelul ONU era fluturat în Kosovo. Cu toate acestea, drapelul
Drapelul kosovar () [Corola-website/Science/317142_a_318471]
-
măcinate de puternice certuri interne. Unul dintre primele state sârbe, înființat în regiunea Rascia sau Raška, a fost înființat la jumatatea secolului al XII-lea de Casă Vlastimirović; a devenit Regatul Șerbiei, iar ulterior, prin regrupare, a evoluat în Imperiul Sârb sub guvernarea Casei Nemanjić, care s-a extins până la un punct culminant în secolul al XIV-lea. Statul Sârb a dispărut în secolul al XVI-lea destrămata de certurile interne și de cucerirea otomanilor. Succesul Revoluției Sârbe împotriva dominației otomane
Istoria Serbiei () [Corola-website/Science/317188_a_318517]
-
la jumatatea secolului al XII-lea de Casă Vlastimirović; a devenit Regatul Șerbiei, iar ulterior, prin regrupare, a evoluat în Imperiul Sârb sub guvernarea Casei Nemanjić, care s-a extins până la un punct culminant în secolul al XIV-lea. Statul Sârb a dispărut în secolul al XVI-lea destrămata de certurile interne și de cucerirea otomanilor. Succesul Revoluției Sârbe împotriva dominației otomane în 1817, a dus la înființarea Principatului Șerbiei, la care independența a fost recunoscută oficial în 1878. Că urmărea
Istoria Serbiei () [Corola-website/Science/317188_a_318517]
-
mai opri în Macedonia. În 1297, Bizanțul lansa un contraatac condus de Mihail Glabas, cel mai bun general al imperiului, dar fără rezultat: vechiul imperiu nu mai putea să rivalizeze pe plan militar cu forțele tânărului stat slav. Marea nobilime sârbă trăgea principalul profit din cucerirea noilor teritorii bizantine, ea fiind o mare animatoare a războaielor contra Bizanțului. După lungi negocieri dure cu curtea sârbească de către plenipotențiarul imperial, Theodor Metochites, pacea era semnată în primăvara anului 1299 și Milutin celebra căsătoria
Andronic al II-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317256_a_318585]
-
Dușan. Amestecul în războiul civil bizantin răspundea perfect planurilor de expansiune ale regelui Serbiei și aristocrației sârbești. Regele și regina Serbiei primeau cu mari onoruri la Priștina pe împăratul latin rival (iulie 1342). Tratativele lui Cantacuzino cu Dușan și aristocrații sârbi ajungeau la concluzia unei alianțe în care fiecare parte își urmărea avantajul său. În Didymotika împresurată de dușmani a rămas să guverneze soția sa, Irina Cantacuzino. Atacurile lansate de cei doi aliați împotriva fortăreței Srrehes în 1342-1343 nu aveau succes
Ioan al VI-lea Cantacuzino () [Corola-website/Science/317503_a_318832]
-
modestă desfășurare de forțe, fără a purta o singură mare bătălie, Dusan smulgea Imperiului bizantin mai mult de jumătate din teritoriu, dublându-și imperiul. Operațiunile militare se axau în general pe asedierea în fața orașelor, care nu ofereau rezidență prelungită împăratului sârb Puterea sa se extindea acum de la Dunăre până la Golful Corint și de la Adriatica până la Marea Egee. Imperiul său era în realitate un imperiu pe jumătate grecesc, compus în mare parte din țări grecești sau de expresie grecească, noul imperiu având centrul
Ioan al VI-lea Cantacuzino () [Corola-website/Science/317503_a_318832]
-
neschimbându-și decât clasa dominantă. Dușan își dorea inclusiv cucerirea Constantinopolului dar îi lipsea flota. Toate tratativele sale pentru a obține ajutorul Veneției vor rămâne fără rezultat; venețienii nu țineau să înlocuiască imperiul slăbit al Bizanțului printr un puternic țar sârb. Și pe mare, războiul civil aducea imperiului noi pierderi. În 1346, genovezii reluaseră insula Chios, devenind baza principală a companiei comerciale Giustiniani, în mâinile căreia va rămâne până la mijlocul secolului XVI. Teritoriul bizantin se reducea acum la Thracia și insulele
Ioan al VI-lea Cantacuzino () [Corola-website/Science/317503_a_318832]
-
la săparea tranșeelor. Apropiindu-se de linia frontului aflată în Bitolia, trenul trece peste o mină aflată pe calea ferată și deraiază în urma exploziei. Printre cei care au murit este și Siteavul. Se dau lupte între militarii nemți și partizanii sârbi, iar aeroplanele bombardează zona în care deraiase trenul. În timpul atacului aerian, Diplomatul și Darie fug și se ascund într-o pădure. Un țigan scripcar bătrân (Ernest Maftei) care încercase să se țină de ei este împușcat de soldați. Scăpați de
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
acasă, în timp ce Diplomatul dorește să ajungă în Italia, spunând că nu-l așteaptă nimeni acolo. Cei doi pornesc înspre România, traversează păduri și munți. Într-un sat devastat de război ei nimeresc în mijlocul unor lupte între soldații nemți și partizanii sârbi. Luați prizonieri de sârbi, ei sunt eliberați de conducătorul partizanilor (Cornel Gîrbea) care le indică direcția către țară. În timpul drumului, Darie are halucinații și este îngrijit de Diplomat. Ajunși la un râu, ei intră acolo să se scalde, iar un
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
sunt capturați iarăși de comisarul Marinescu. Diplomatul umpluse Bucureștiul cu bancnote false, iar autoritățile puseseră un premiu pentru prinderea sa. El îi spune lui Darie că vor scăpa după ce-l vor mitui pe comisar cu mahmudeaua furată de la nora pescarului sârb. Dezgustat de comportamentul Diplomatului, Darie aruncă moneda într-un canal. În timp ce Diplomatul este disperat, tânărul întâlnește în mulțime un militant socialist și se alătură luptei muncitorești. Deși filmul este o ecranizare destul de fidelă a romanului "Jocul cu moartea", există totuși
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
Doamna Milița Despina sau Despina Elena (n. cca. 1487 - d. 30 ianuarie 1554) a fost soția lui Neagoe Basarab. Provenea dintr-un neam înalt de despoți sârbi, fiind fata lui Ioan Brancovici al Serbiei (n.1465 - d. 10 decembrie 1502). Unchiul său era Mitropolitul Maxim (născut Gheorghe Brancovici). Despina s-a căsătorit în anul 1505 cu Neagoe Basarab și au avut șase copii (Theodosie, Stana, Petru, Ioan
Doamna Despina () [Corola-website/Science/317613_a_318942]
-
au descălecat și s-au pomenit față în față cu cavaleria odihnită a dușmanului, în număr de 15 000 de luptători. Dându-i peste cap pe francezi, care nu apucaseră nici măcar să se urce în șei, turcii și aliații lor sârbi au transformat lupta într-un adevărat masacru al creștinilor. Zece mii de cruciați au căzut prizonieri. Înfuriat, din cauza pierderilor uriașe ale musulmanilor, Baiazid a poruncit executarea captivilor, în afară de trei sute de cavaleri, cei mai de neam, pentru care a cerut sume de
Manuel al II-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317671_a_319000]
-
(în croată "ustaša" înseamnă răsculat, insurgent) a fost mișcare naționalistă și separatistă croată înfințată în 1929 de avocatul Ante Pavelić, cu puțin timp înainte de instaurarea de către regele Alexandru I în Iugoslavia a unui regim forte, ce accentua dominația sârbă. Numele original al organizației a apărut în aprilie 1931 ca Ustaša - Hrvatska Revolucionarna Organizacija sau UHRO ( - Organizația Revoluționară Croată), în 1933 a fost redenumit Ustaša - Hrvatski Pokret Revolucionarni (Ustaša - Mișcarea Revoluționară Croată). Ustașii au fost răspunzători de asasinarea regelui Alexandru
Ustașa () [Corola-website/Science/317775_a_319104]
-
componența sa articolul posesiv. În unele limbi, forma celor două părți de vorbire este diferită la unele persoane, de exemplu în franceză: În unele limbi, forma adjectivului nu diferă de cea a pronumelui. Este cazul limbilor slave, de exemplu limba sârbă: În limbile slave, aceste pronume-adjective posesive se folosesc atunci când posesorul nu este subiectul propoziției. Când posesorul este subiectul propoziției, se folosește "svoj", "svoja", "svoje", "svoji", "svoje", "svoja", indiferent de persoana posesorului. Exemplu: "Ja jedem svoj hleb, a ti jedeš svoj
Adjectiv posesiv () [Corola-website/Science/317813_a_319142]
-
și lipsa particulei "to" la verbul cu care se asociază. Toate au subiectul comun cu acest verb, care este totdeauna la infinitiv. Exemple: În limba franceză, verbele modale se construiesc în general cu infinitivul, uneori cu subjonctivul. Exemple: În limba sârbă, verbele modale sunt urmate de verb la infinitiv sau de conjuncția "da" + verb la indicativ prezent, această construcție fiind corespunzătoare conjunctivului românesc. De multe ori cele două construcții sunt echivalente sintactic. Exemple: În limba maghiară, verbele modale se construiesc cu
Verb modal () [Corola-website/Science/317827_a_319156]
-
răscoale, care izbucneau periodic în Ucraina. În același timp, cazacii se opuneau cu tărie oricărei încercări a guvernului central de colonizare a teritoriilor pe care primii le considerau ale lor. În 1775, după o lungă serie de atacuri împotriva coloniștilor sârbi, împărăteasa Ecaterina cea Mare i-a ordonat lui Grigori Potiomkin să distrugă armata cazacilor zaporijieni. La rândul lui, Potiomkin l-a însărciant cu ducerea la începlinire a acestui ordin pe generalul Piotr Tekeli. Cazacii zaporijieni s-au împrăștiat în lume
Cazaci din Kuban () [Corola-website/Science/317819_a_319148]