5,379 matches
-
unor boscheți aflați cam la 200 de metri distanță de tragedia la care urmau să ia parte. Cei 8 militari germani se ascunseseră într-un hambar ce aparținea învățătorului satului, Damian. Soldații sovietici au fost puși în gardă de un sătean, al cărui nume l-am aflat, dar pe care nu-l vom divulga. Rușii i-au somat pe nemți să se predea și să iasă din hambar cu mâinile ridicate. Aceștia au executat ordinul, gândindu-se, probabil, că vor fi
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Pe șes se vedeau boi, vaci și turme de oi care veneau încet, fără să le înmâie cineva. (...) M’am întors înapoi și am ajuns în sat odată cu coloanele de soldați și de refugiați care în zadar încercau pe la casele sătenilor ca să’i găzduiască căci satul era deja ticsit de soldați. (...) A doua zi, când plecau cei găzduiți, lăsau puzderie de păduchi, care cu timpul au adus tifosul exantematic, din care cauză au murit din fiecare casă câte unul sau doi
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ca armatele Rusești să nu mai facă nici o cumpărare sau ridicare de cereale (CUM ȘI FAC) fără autorizație specială. Orice caz se va cerceta, de îndată se vor dresa acte de dare în judecată fără cruțare a Proprietarului, Arendașului sau săteanului care fac astfel de vânzări neautorizate”. Pe 14 decembrie, problema rușilor anarhiști devenise extrem de periculoasă pentru integritatea teritoriului care mai rămăsese României, prin urmare toate primăriile au primit câte o circulară în care se precizau următoarele: „...vi se face cunoscut
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cunoscut că diferiți instigatori Ruși care au provocat devastarea proprietăților și dezordine care amenință pe locuitori și au refuzat autoritățile, cum acești instigatori sunt pentru profitarea (sic! n.n.)dușmanului, vă invit să rugați pe Preoți și Învățători să conducă pe săteni la liniște și PATRIOTISM. Ne veți raporta în fiecare zi fiecare întâmplare”. La acest dosar mai există multe asemenea avertismente referitoare la leprele muscălești puse pe revoluție în Regatul României, atunci redus numai la suprafața Moldovei. La fila 121 din
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
bani care proveneau de la un număr de 3 locuitori ai comunei numiți „donatori” și anume: Octav Dimitriu - 80 lei/ lunar; Ion Ionescu - 20 lei/ lunar și V. Dimitriu - 20 lei/ lunar. Preotul Al Popa mai strânsese 320 de lei de la săteni pentru a procura acestor copii „veșminte la începutul școlii în septembrie 1917”. În perspectiva marii împroprietăriri a țăranilor pe care o plănuia regele Ferdinand, prefectura a trimis primăriei pe data de 7 februarie 1918 următoarea notă: „...sfătuiți locuitorii ca din
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
apărare. În octombrie 1917, primăria Oșești raporta un număr de 645 de morți! Conform statisticii noastre întocmite pe baza registrelor de stare civilă din acea perioadă, am constatat 295 de decese din rândurile armatei, restul de 350 (!!) fiind din rândurile sătenilor sau al refugiaților. Astfel: Rgt. 63 a pierdut 190 de oameni; Rgt. 74 - 114 precum și un soldat din Rgt. 47 Infanterie, rătăcit pe acolo cine știe cum! Din acești oameni pierduți de armată s-au numărat 10 gradați și restul soldați. Regimentul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
la Borosești. Însă cei avuți de noi în vedere, provin de la Mircești, fapt care s-a păstrat în amintirea neamului Frimulesc de la Bârzești. În anul 1820 trăia la Mircești un Dumitru Frimu, iar catagrafia următoare, din anul 1831, rânduiește printre sătenii privilegiați ai satului, în virtutea descende bașa, soția polcovninței însemnate, pe un Ioniță, fiul acestui Dumitru Frimu, cu rang de polcovnicel, și prin carte de scutire de la Ioniță Sandu Sturdza, din 1 iulie 1826, avea drept de scutire de la plata birului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și în cea regională. În intervalul 1930-1938, cât timp a fost primarul comunei Buda Rafaila în două mandate, satul reședință de comună și Luiza Zavloschi au făcut obiectul unor reportaje scrise în cotidianul bucureștean Dimineața. Alegerea ei ca primar de către sătenii comunei a bulversat total clasa politică a acelor timpuri constituită exclusiv din bărbați, măcar dintr-un singur motiv și anume că în acea perioadă femeile nu aveau drept de vot însă legiuitorul uitase să mai adauge un punct actului normativ
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
satul Buda ca învățător și s-a căsătorit cu tânăra Luiza Marinciu, care în primul război mondial rămăsese orfană de tată. Momentul 1930, anu primar, a fost unul interesant. Datorită firii ei ene vulcanic, s-a făcut repede remarcată de către săteni, c fapt, ideea a venit femeilor din Buda și Rafaila care 188 loschi, învățătoa am încercat să aflăm mai l alegerii ei în funcția de rgice și temperamentului a fiind un posibil edil. De i-au tot bătut la cap
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
la care nici nu gândise, a ales-o din nou în 1934. Fiind conștientă că și satul Rafaila face parte din comună, la prima oră a dimineții înhăma calul la șaretă sau căruță și pleca în <<vizită de lucru>> la sătenii de acolo. În anul 1938, sătenii s-au rugat de ea pentru un nou mandat, al treilea, dar i-a refuzat politicos spunând că merită și altul funcția de primar și s-a retras”. f. Moartea Luizei Zavloschi Cu toate că subiectul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ales-o din nou în 1934. Fiind conștientă că și satul Rafaila face parte din comună, la prima oră a dimineții înhăma calul la șaretă sau căruță și pleca în <<vizită de lucru>> la sătenii de acolo. În anul 1938, sătenii s-au rugat de ea pentru un nou mandat, al treilea, dar i-a refuzat politicos spunând că merită și altul funcția de primar și s-a retras”. f. Moartea Luizei Zavloschi Cu toate că subiectul pare delicat, și chiar este, am
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
trei-patru clase pe care, bănuim, le terminase deoarece, atât caligrafia cât și (mai ales!) ortografia merg în brânci de șchioape ce-s! Dar, cred că ar fi cazul să dăm citire „docomentului” ca să vedem ce mari probleme îi frământau pe sătenii din Popești. Pentru „frumusețea” introducerii, eu cred că merită s-o citez, în original: „...noi membri org. de bază sat popești, întruniți în ședință estra ordinară unde au participat un număr de 11 din 15 motivați 2 și lipsă nemotivați
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cerealele luate cu forța în contul „armistițiului”, locuitorii satului începuseră să apeleze la soluții extreme: „...populația zilnic cere ajutor dela autorități pentru a li se veni în ajutor cât mai grabnic. Seceta care bântuie în regiunea noastră dă de gândit sătenilor care nu mai au nici un curaj de muncă. Chiar dacă ar ploua, totuși au nevoie de hrană”. Insuficiența alimentelor aduse a aprins discordia printre locuitorii din comunele Valea Rea și Ferești, așa cum reiese din „nota informativă” nr.39/1 iunie 1947
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
întrunire politică țărănistă <<Maniu și Mihalache>> unde au sosit politicienii: avocat Mina Filip din Vaslui, dl. Ion Filipiuc, fost învățător la Valea Rea (...). Întrunirea s’a ținut în casa locuitorului Gheorghe Ioan Rusu unde s’au adunat aprox. 50-60 de săteni”. Peste câteva zile, șeful postului Valea Rea trimitea un raport mult mai detaliat superiorilor de la Codăiești în ceea ce privea liderii politici locali. Iată-l: „...liberalii Tătărescu au ca șefi în Valea Rea pe Vasile Gurguță iar în Ferești pe Neculai
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
depune una. 3) Am discutat despre repararea podurilor comunale și comitetul a hotărât că pe ziua de 22 septembrie vom merge pe teren și le vom repara. 4) Sa discutat despre formarea Comperativei și toți membri și o majoritate a sătenilor au spus ca să le aduc instrucțiuni de la centru cât de urgent pentru a se putea încasa suma dela popor”. În josul acestui document urmează semnăturile tovarășilor, pe baza cărora le-am depistat și eu numele. S au reparat podurile din comună
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
să se citească toate cărțile luate dela centru (literatură sovietică, n.n.) de toți membri celulei”. Deoarece cu numai câteva luni în urmă (6 martie 1945) se cocoțase la putere împins de la spate de ruși guvernul Petru Groza, Turbatu cerea de la săteni „susținerea acestuia”. În stilul gol de conținut al epocii, se mai cereau: „...să se facă reconstruirea comunei, poduri (subl.ns.) școala, Biserica și tot strictu necesar ce trebuie la administrația unei comuni”. După acest îndemn heirupistic, se trece la dezbaterea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
recte tov. Turbatu! Stalin nu ne-a „ertat” nici cu o boabă de porumb sau de grâu ci numai ne-a amânat, pentru ca după aceea să ia însutit și înmiit! Iată cu ce le-a mai umplut Turbatu mintea bieților săteni creduli: „...Guvernu Sovietic ne face un împrumut de 300.000 tone de ceriale grâu și Primarul Pintilie și preoții r Văleni și Msatelo oara Domnească 207 numeroasele jafuri ale armatei sovietice comise și supra concetățenilor lor. 5. Note informative ale
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
următorul conținut: „La adresa Dvs. nr.672/1940, avem onoare a vă comunica că suntem în totul de părere a se aproba cererea grădinarilor cel puțin în zilele de târg - joi și duminică - când piața orașului este frecventată în deosebi de săteni”. Documentul fusese semnat de către președintele Camerei de Comerț și Industrie Huși Gheorghe Cerchez, precum și de către secretarul Constantin Marta. În sprijinul afirmației referitoare la masarea trupelor noastre pe linia Prutului, venim și cu adresa nr.01727/7 septembrie 1940, trimisă primăriei
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
din 19 septembrie 1941, în care scrisese următoarele: „Avem onoarea a vă ruga să binevoiți a da ordin personalului din subordine, pentru ca să nu mai permită evreilor de a mai face cumpărături de alimente (păsări, ouă, brânză, etc.) pe străzi dela săteni, mai înainte de a ajunge pe Piața orașului (subl.ns.), din care cauză se resimte lipsa pe piață a acestor articole”. a.II. „Tranzacțiunile se fac prin locuri îndosite, în afara Pieții orașului” P și la interzicerea vânzării acestora comercianților din afara orașului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Marinescu 2010). Fascinează prin alura de omnipotență, de Mecena al fotbalului, în calitatea sa de principal acționar al clubului Steaua. Este în același timp implicat activ în soluționarea problemelor cetățenilor, remarcându-se prin acțiunea promptă de a construi case pentru sătenii din Vadu Roșca, Rast și Arbone după inundațiile catastrofale din 2005. Biografia sa include aspecte care îl plasează cu predilecție în extrema dreaptă a axei politice. Originar din comuna Zagna (jud. Brăila), este fiu al unei familii aromâne, deportate în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
târg a fost una extrem de fericită, oborul de vite aflându-se exact la intersecția arterelor principale de trafic: locuitorii din Călugăra și Mărgineni (situate în partea de Vest și NordVest a Bacăului) ajungeau aici după ce străbăteau vechea uliță Armenească, în vreme ce sătenii din Letea Veche, Șerbănești și Săucești (pe malul stâng al Bistriței, în partea de Est și Nord-Est a Bacăului) erau nevoiți să parcurgă - după ce traversau Bistrița pe unul din cele dou) poduri de lemn - fie drumul de Sud (viitoarea stradă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
unui oraș închis, conștient de faptul că dezvoltarea sa a atins limitele superioare. Extrem de sugestiv este conținutul unui ordin al prefectului de Bacău adresat primarului municipiului în ianuarie 1936: „(...) veți pune în vedere organelor din subordine să explice acelora dintre sătenii care voesc să vină pentru muncă la orașe să rămână în satele lor, renunțând de a veni în orașe, unde, din cauza situației critice din industrie și comerț, nu mai sunt posibilități de plasare, chiar cei stabiliți în aceste centre, unii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
însușiri prin care se caracterizează individualismul popoarelor culte apusene; din mijlocul satelor nu apar indivizi întreprinzători, care să-și riște odihna și avutul pentru a se îmbogăți prin mijloace neîncercate. Dimpotrivă, populația satelor românești stă sub tradiția muncii colective. Fiecare sătean face ceea ce crede că va face toată lumea; n-are curajul să înceapă o muncă, decât la termenele fixate prin obicei. A ieși din rândul lumii este, pentru săteanul român, nu un simplu risc, ci o nebunie”. În aceste condiții, pe
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mijloace neîncercate. Dimpotrivă, populația satelor românești stă sub tradiția muncii colective. Fiecare sătean face ceea ce crede că va face toată lumea; n-are curajul să înceapă o muncă, decât la termenele fixate prin obicei. A ieși din rândul lumii este, pentru săteanul român, nu un simplu risc, ci o nebunie”. În aceste condiții, pe fondul unui puternic curent imigraționist - cu puncte de plecare din Galiția și Rusia -, cei care au profitat de noile oportunități au fost locuitorii evrei. Aceștia au devenit veritabili
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
legate de comerțul ambulant. În Bacău, la fel ca în majoritatea orașelor din Moldova, acesta era practicat în special de locuitorii din satele învecinate. Astfel, de la primele ore ale dimineții și până spre prânz, străzile orașului erau inundate de mulțimea sătenilor care aduceau în coșurile sau vasele lor tot felul de produse - de la zarzavaturi, fructe, pește, iaurt și găini, la gaz, oțet, flori ș.a. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pe lângă aceștia mai puteau fi văzuți numeroși slovaci
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]