2,895 matches
-
Țintirim și Dindin. În 1931, satele comunei erau Bursuc, Dindin, Fotin Enescu, Hârtoape, Heci, Lespezi, Șirețel și Țântirim, iar comună făcea parte din județul Baia. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Pașcani din regiunea Iași, iar în 1964, sătul Fotin Enescu și-a schimbat denumirea în "Dumbrava". În 1968, comuna a trecut la județul Iași. Singurul obiectiv din comuna Lespezi inclus în lista monumentelor istorice din județul Iași că monument de interes local este situl arheologic de la marginea de
Comuna Lespezi, Iași () [Corola-website/Science/301288_a_302617]
-
școală mixtă cu 16 elevi, două biserici catolice și una ortodoxă. Anuarul Socec din 1925 o consemnează drept reședința a plășii Moldova, având aceeași alcătuire și 1574 de locuitori. În 1950, comuna a fost transferată raionului Pașcani din regiunea Iași, sătul Tețcani trecând la comună Gherăești. În 1968, comuna a trecut la județul Iași, tot atunci fiindu-i alipite și satele comunei Răchiteni, desființată. Comună Răchiteni a fost reînființata în 2004, de atunci comună Mircești având componentă actuala. Cinci obiective din
Comuna Mircești, Iași () [Corola-website/Science/301291_a_302620]
-
ca o mare parte din cei câteva sute de angajați să fie locuitori ai comunei Răchiteni și ai comunelor învecinate. Construit de câteva familii care au fugit din calea apelor în urma inundațiilor din satul alăturat Răchiteni la sfârșitul secolului XIX, sătul apare prima dată menționat documentar în anul 1890. Că și în Răchiteni, o dovadă a prezentei coloniilor de transilvăneni, venite în zona văii Șiretului în secolele XVIII-XIX, reiese din religia (satul în întregime romano-catolic) și numele locuitorilor (Matasel, Gherca, Doboș
Izvoarele, Iași () [Corola-website/Science/301287_a_302616]
-
o dovadă a prezentei coloniilor de transilvăneni, venite în zona văii Șiretului în secolele XVIII-XIX, reiese din religia (satul în întregime romano-catolic) și numele locuitorilor (Matasel, Gherca, Doboș, Antal, Țiba, Mart, Iacob, Matees, Mihaes, Blaj predominând). De-a lungul timpului, sătul a mai avut și denumirile: Satu Nou (la început), Sturza (din cauza așezării pe moșiile boierului Sturza), I.C. Frimu. În ultimii ani singurul eveniment important a fost numirea în funcția de decan a prof. Isidor Chinez, și stabilirea centrului Decanatului de
Izvoarele, Iași () [Corola-website/Science/301287_a_302616]
-
comunele Cornești și Miroslava. În 1950, aceste comune au fost transferate orașului regional Iași, reședință regiunii Iași. În 1968, ele au revenit la județul Iași, reînființat, în timp ce comună Cornești s-a desființat, satele ei trecând la comună Miroslava; tot atunci, sătul Ezăreni a fost și el desființat și comasat cu satul Horpaz (fost la comună Galata și apoi la comună Cornești). Douăsprezece obiective din comuna Miroslava sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași că monumente de interes local. Patru
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
La est se mărginește cu comună Alexandru Ioan Cuza, la sud comună Hălăucești, județul Iași și Nisiporești județul Neamț, la vest comună Tupilați (Hanul Ancuței) județul Neamț, de care o desparte drumul European E85 (București-Suceava) iar la nord comunele Miroslovești, sătul Ciohorani și Stolniceni Prăjescu (satul Cozmești) ambele județul Iași. Comună Mogoșești-Siret se compune din următoarele trei sate: Mogoșești-Siret, Tudor Vladimirescu și Muncelu de Sus sun despărțite doar de unele ulițe, ne mai fiind distanță nelocuita între ele. Muncelu de Sus
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
1300 - 1335, unde apare sub denumirea de "Parthas" și este localizată între râurile Timiș și Bârzava, adică pe partea dreaptă a Bârzavei, spre diferența de localizarea din prezent, pe partea stângă a râului, datorată unei ulterioare relocări. În perioada următoare, sătul a trecut prin stăpânirea mai multor nobili, el fiind menționat astfel în documente din secolul al XV-lea. Perioadă stăpânirii otomane a Banatului este mai puțin cunoscută în ceea ce privește situația satului. Totuși, localitatea Ciacova, mai importantă, a fost cucerita de turci
Partoș, Timiș () [Corola-website/Science/301385_a_302714]
-
loc în anii: 1926, 1961 și 1967. Spre sfârșitul anilor 80 pe fondul depopulării satului, biserica este demolată parțial, încercându-se astfel ștergerea oricărei urme ce ar putea aduce aminte de vremurile înfloritoare ale acestei localități. Până la începutul secolului XIX, sătul a fost româno-sârbesc. Românii și sârbii au construit împreună o biserică ortodoxă de lemn în secolul XVIII. Începând cu 1804, la Nadăș sunt aduți coloniști maghiari din zona Seghedinului. Ei se stabilesc definitiv și își construiesc o capelă romano-catolică. Nadășul
Nadăș, Timiș () [Corola-website/Science/301379_a_302708]
-
Ofsenița (, ) este un sat în comuna Banloc din județul Timiș, Banat, România. Satul se situează în sudul județului Timiș, la circa 50 de km sud de municipiul Timișoara și la 3 km nord de centrul de comună, sătul Banloc. Este legat printr-un drum comunal direct (în lungime de 6 km), de orașul Deta, centrul urban care polarizează viața economică și socială. Pe hotarul de vest al satului trece calea ferata Jebel-Giera însă sația cea mai apropiată se
Ofsenița, Timiș () [Corola-website/Science/301382_a_302711]
-
însemnările lui Marsigli din 1690-1700. Inițial a fost un sat de sârbi, veniți aici spre sfârșitul secolului XVII. Satul avea pe atunci 30 de case locuite și apărea sub denumirea de Obseniza. În această perioadă de început al secolului XVIII, sătul aparținea districtului Ciacova. În vremea aceea se găsea, în centrul localității, o mănăstire sârbească, lucru dovedit de faptul că, în anul 1788, cănd mănăstirea din Partoș este părăsita de călugări, ca urmare a rezoluției imperiale din 16 ianuarie 1777, o
Ofsenița, Timiș () [Corola-website/Science/301382_a_302711]
-
în surse de apă. Partea nordică, sărăcăcioasa în resurse de apă, beneficiază de un sistem de instalații de apă curentă introdus înainte de 1989. Se învecinează cu orașul Sărmașu în nord 4 kilometri, comuna Miheșu de Câmpie la 4 kilometri sud, sătul Vișinelu la 5 kilometri vest și câteva cătune (Largă: 6 kilometri înspre est, Fanate: 2 kilometri înspre sud-vest, Moruț 6/7 kilometri înspre nord-est). Alte destinații din zona: Luduș - 36 kilometri, Bistrița - 80km, Târgu Mureș ~ 60 km Turda ~ 80km. Conform
Balda, Mureș () [Corola-website/Science/300108_a_301437]
-
Arieșeni (în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Albă, Transilvania, România. Atestat istoric pentru prima oara în 1909, sub numele de "Lăpuș", sătul a făcut parte inițial din fosta comună Râul Mare (azi Albac). Până în 1924 localitatea Arieșeni, împreună cu Gardă de Sus și Scărișoara, formau o singură comună, purtând numele "Scărișoara". Dezvoltarea ei se datoreaza migrației populației din zonele joase spre locurile mai
Arieșeni, Alba () [Corola-website/Science/300144_a_301473]
-
prima dată la 10 iulie 1324. Însă, pe raza satului s-au descoperit urme de neolitice, din epoca bronzului și morminte de inhumație scitice specifice primei vârste a fierului, Hallstatt, astăzi expuse în cadrul Muzeului Brukenthal din Sibiu. După anul 1324, sătul este amintit într-un act din 11 mai 1396, cu ocazia delimitării domeniilor Episcopiei Transilvaniei, iar la 16 august 1370 o parte a domeniului Crăciunelu este luată în stăpânire de nobilul Ladislau de Galda și de soția sa Elisabeta. În
Crăciunelu de Jos, Alba () [Corola-website/Science/300236_a_301565]
-
Arăneag este un sat în comuna Târnova din județul Arad, Crișana, România. Situat la poalele munților Zarandului și la 7 km de Tarnova, sătul Araneag se mândrește cu o vechime atestata documentar încă din secolul XIV, punându-l alături de alte localități foarte importante pe vremuri. O legendă spune că denumirea ar veni din maghiară, de la ARANY AG ce se traduce prin „creangă de aur
Arăneag, Arad () [Corola-website/Science/300283_a_301612]
-
chiar „voevodul Vasile de Arăneag” „Urbariul domeniului Cetății Siria” din 1525 consemnează că la acea dată satul „roise” existând acum 4 sate Arăneag: Felse-, Zekes-, Medves- si Also-Araneagh care împreună aveau 92 de familii. La recensământul sau „Conscripția” din 1746, sătul se adunase din nou și era format din numai 41 de familii, pentru că la începutul secolului XX (în anul 1910) să aibă 1205 suflete. Din punct de vedere religios, sătul a fost dintotdeauna de veche credință ortodoxă, consemnandu-se existența
Arăneag, Arad () [Corola-website/Science/300283_a_301612]
-
aveau 92 de familii. La recensământul sau „Conscripția” din 1746, sătul se adunase din nou și era format din numai 41 de familii, pentru că la începutul secolului XX (în anul 1910) să aibă 1205 suflete. Din punct de vedere religios, sătul a fost dintotdeauna de veche credință ortodoxă, consemnandu-se existența încă din 1525 a unor „preoți ortodocși” - Ioan în Araneagul de Jos și Nicolae în Araneagul de Mijloc - iar în 1746 preotul se numea Sav. Satul avea biserică de lemn
Arăneag, Arad () [Corola-website/Science/300283_a_301612]
-
localitatea Pancota, de unde lemnul era dus mai departe pentru prelucrare. Chiar și acum se mai văd foarte bine urmele „strecului” ce ocolea satul pe la vest, urme ce constau în poduri solide, unele folosite încă la circulație. În vremurile din urmă, sătul a suferit același fenomen de îmbătrânire că majoritatea localităților din zonă, el trăind acum mai mult din amintirile frumoase ale trecutului, si mai sperând totuși că până la urmă cineva va fi fermecat și interesat de frumusețea locurilor sale.
Arăneag, Arad () [Corola-website/Science/300283_a_301612]
-
Paulian este un sat în comuna Buteni din județul Arad, Crișana, România. Este situat pe Valea Crisului Alb. Prima atestare documentara datează din anul 1552. Înregistrat sub denumirea de "Gosd", ulterior "Govosdia/Govojdia" și Paulian, în timpul epocii comuniste, sătul primește denumirea de "Livadă", nume derivat din activitatea economică principala a localității, una predominant agrara, evidențiata fiind ramură de pomicultura. Denumirea actuala a localității, "Paulian", cea adoptată de localnici în anul 1919, a fost preluată onorific, în cinstea generalului cu
Păulian, Arad () [Corola-website/Science/300300_a_301629]
-
loc, sovietul marxist din capitală își înmulțea organizațiile, înființând noi soviete locale în toată țara. În acest timp, Kerenski a făcut greșeala fatală de a angaja Rusia în continuare în luptele războiului mondial, o hotărâre extrem de nepopulară în rândurile mulțimii sătulă de privațiuni. Lenin s-a reîntors în Rusia din exilul său din Elveția cu ajutorul serviciilor de spionaj germane. Germanii sperau ca certurile politice să facă Rusia să înceteze lupta. Când trenul cu care se deplasase Lenin a intrat în gară
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
Această a avut loc, probabil, pe vremea Împărătesei Maria Tereza. Alte surse (Apud Lupuț) relatează despre o posibilă incendiere a satului, ca urmare a unei invazii tătare, 1717, ăn în care localitatea își avea vatra în "Vacenii." După acest eveniment, sătul a fost reconstruit, extinzându-se mai spre sud-est, pe la Ponoare până în "Dâmbu Uliții. "Aici s-a construit o biserică și probabil există un cimitir. Despre existența bisericuții în "Dâmbu Uliții " ne relatează Rus Ionuc a lui Irimie și Tuns Vasile
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
Bahna și Broșteni. Satul are o populație de aproximativ 50 de persoane și este sat component al comunei Bahna-Neamț, ce cuprinde următoarele localități: Izvoare, Bahnisoara, Broșteni, Tuscanii din Vale, Tuscanii din Deal, Liliac și Bahna. Din punct de vedere fizico-geografic, sătul Arămești se suprapune zonei de contact a culoarului Șiretului, în dreptul Podișului Central Moldovenesc, cu dealurile piemontane pericarpatice din Sud-Estul Depresiunii Caracu-Bistrita. Partea Nordică a satului, este străbătuta de pârâul Turbata, ce izvorăște din Dealul Runcului. Climă din această microregiune, în
Arămești, Neamț () [Corola-website/Science/301616_a_302945]
-
Belcești, Cândești, Frunzeni, Socea, Țărdeni și Vadurile. În 1931, satele componente ale comunei erau Bărcănești, Cândești, Cotreanța, Frunzeni și Vădurele. În 1950, comuna a fost transferată raionului Buhuși și apoi (după 1964) raionului Piatră Neamț din regiunea Bacău. Din 1964, sătul Cotreanța poartă denumirea de "Dragova". În 1968, comuna a revenit la județul Neamț, reînființat. Singurul obiectiv din comuna Cândești inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț este situl arheologic din dealul Cetățuia de lângă satul Cândești, sit ce cuprinde urmele
Comuna Cândești, Neamț () [Corola-website/Science/301625_a_302954]
-
luminată și am dăruit acest atotcinstit hrisov boiernașilor domniei mele, Vlad cu nepoții săi, Șișa și Buia și lui Stănilă cu frații săi, ca să-i fie lui Vlad cu toți nepoții lui, Buia, Șișa și lui Stănilă cu frații lui, sătul numit Bela, care este în județul Motrului, ca să fie lui Vlad cu toți nepoții lui, de ocina și de ohaba, sătul Bela și Preslop. Au dat domniei mele un cal și o cupă. De aceea să le fie de ocina
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
frații săi, ca să-i fie lui Vlad cu toți nepoții lui, Buia, Șișa și lui Stănilă cu frații lui, sătul numit Bela, care este în județul Motrului, ca să fie lui Vlad cu toți nepoții lui, de ocina și de ohaba, sătul Bela și Preslop. Au dat domniei mele un cal și o cupă. De aceea să le fie de ocina și de ohaba începând de la vamă oilor, de la vamă porcilor, de albinărit, de găletărit, de vinărici, de gloabe, de cărături, de
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
Buruienești (în maghiară "Burjánfalva") este un sat în comuna Doljești din județul Neamț, Moldova, România. Satul Buruienești a fost atestat documentar din 8 mai 1587, cănd domnitorul Petru Șchiopul l-a dăruit lui Pârvu, pârcălab din Soroca. În anul 1708, sătul a ajuns în posesia familiei Sturza, iar înainte de anul 1772 moșia satului a ajuns în proprietatea mănăstirii Bărboi din Iași, până la secularizarea averilor mânăstirești. Satul Buruienești face parte din actuala comună Doljești, județul Neamț, așezat pe malul stâng al Șiretului
Buruienești, Neamț () [Corola-website/Science/301624_a_302953]