3,827 matches
-
enervant? — Ia mai zi odată! — De câte ori poftești. Nu vreau să plec. Nu dau nimănui barca asta. Omul smuci de coada lăncii, chinuindu-se să-l tragă pe Hiyoshi pe mal. Prinzând prilejul, Hiyoshi Îi dădu drumul. Lancea vâjâi prin frunzișul sălciilor, iar soldatul se prăvăli pe spate. Întorcând lancea, o repezi cu vârful spre Hiyoshi. Din barcă săriră care-ncotro scânduri putrede, o găleată de scos apa și rogojina de trestie. — Prostule, prostule! Îl batjocori Hiyoshi. Alți soldați se apropiară În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
său nu-l văzu. Nici nu-l privi, nici nu mormăi o silabă măcar. Luă polonicul fără o vorbă, Îl goli dintr-o sorbitură și i-l Înapoie. — Cheamă-l pe Goroza, ordonă el. Goroza Își priponea calul de o salcie, la marginea terenului. Răspunse imediat la apel, spunând: — Tocmai mă gândeam să mă duc la el. Își șterse calm sudoarea de pe față, Își aranjă gulerul și-și netezi părul răvășit. Goroza luase o hotărâre. — Stăpâne, Îngenunche el, vorbind cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Nu se poate face nimic când o relație se bazează pe iubire, chiar dacă oamenii râd de noi. — Chiar vorbești serios, nu-i așa? — Așa e. Când unei femei Îi displace bărbatul care o curtează, Îl evită cu iscusință, ca o salcie În vânt. Dacă se Întâmplă așa ceva, e mai bine să nu te socotești un prost sau un om păcălit. Lăsând asta la o parte, te rog să nu-i porți pică Domnului Mataemon, dacă Nene și cu mine ne căsătorim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
serviți clanul Oda. Nu v-ar plăcea să mai trăiți o dată printre norii războiului? Hanbei se mulțumi să asculte, zâmbind misterios. Cu toată iscusința sa de vorbire, Hideyoshi Își simțea puterea vlăguită În fața unui asemenea oponent. Omul era ca o salcie În vânt. Nu-ți puteai da seama dacă te ascultă sau nu. Tăcând, așteptă umil răspunsul lui Hanbei, purtându-se, până la capăt, ca o foaie albă de hârtie și Întâmpinîndu-l cu nici o stratagemă sau afectare. În acest timp, o briză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
din reședința seniorului, În cealaltă parte a spațioasei grădini centrale. O briză ușoară aducea cu sine mirosul de sake și, când vântul sufla În direcția lui, Îi auzea pe samurai bătând tactul și cântând: Florile sunt stacojii, Prunele sunt aromate, Sălciile sunt verzi, Vrednicia omului de inima-i e hotărâtă. Oameni Între oameni, Samurai ce suntem; Flori Între flori, Samurai ce suntem. Așa trece viața omenească. Fără plăcere, ce e ea? Chiar de ziua de mâine n-o vei mai vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
nici să plece fără a le fi auzit răspunsul. Se aflau Într-o situație disperată. Cei patru oameni lăsară capetele În piept, amărâți. În cele din urmă, Însă, acceptară și semnară grăbiți angajamente scrise. — Vasalii mei beau sake În Camera Salciei, spuse Hideyoshi. Mergeți și stați cu ei. Aș dori să vin și eu, dar merg să mă culc mai devreme, din cauza răcelii ăsteia. Luând angajamentele, se retrase În apartamentele sale din templu. În noaptea aceea, Nobuo nu-și putu găsi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
în efortul stilistic, lirismul rămâne unul al suprafețelor, al convențiilor, trădând adesea pe moralist și pe pedagog. Când nu e copleșită de artificiu, de angrenajul baroc, greoi ornamentat, sensibilitatea poetului, reală, dă naștere unor imagini pline de grație și senzualitate: „Salcia ca o fecioară/ Stă pe mal să se dezbrace,/ Lăsând părul lung să-i joace/ Alintat de vânt de seară” (În parc). Și ca prozator, P. are o pronunțată preferință pentru lumea rurală, din care extrage, bunăoară, subiectul romanului Vătaful
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288966_a_290295]
-
existențe, CRC, 1987, 7; Valentin Tașcu, Romanul unui personaj, CL, 1987, 7; Holban, Profiluri, 337-339; Cosma, Romanul, I, 168; Florin Faifer, Portrete în dialog, CRC, 1991, 12; Liviu Leonte, Un roman al înstrăinării, RL, 1996, 3; George Bădărău, Creanga de salcie, DL, 1996, 4; Mănucă, Perspective, 126-129; Rodica Draghincescu, Arta interviului, „Minerva”, 1997, 2; Adrian Dinu Rachieru, Pătimiri basarabene, L, 1997, 6; Z. Ornea, O evocare a Fălticenilor de Grigore Ilisei, RL, 1997, 51-52; Dicț. scriit. rom., II, 587-588; Ioan Holban
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
Vasile, Manolache Vasile, Moraru Petru, Ene Dănuț, dogarul Onofrei Georgel, cojocarii Trofin Jan, Ignat Vasile, Dinică Neculai și practicantul unei vechi meserii, fântânarul Burhuc Costel. Cei mai prestigioși meșteri populari din Oltenești sunt: Solomon Ioniță realizează împletituri din răchită și salcie, în primul rând coșuri; Drosul Costică, același meșteșug; Apostol Radu prelucrează lemn de tei, salcie, arțar, plop, obținând cozi de unelte agricole, linguri, lopățele, furci de tors; Perju Emil face mături din sorg (popular se spune „mălae”); Geles Renocica realizează
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Dinică Neculai și practicantul unei vechi meserii, fântânarul Burhuc Costel. Cei mai prestigioși meșteri populari din Oltenești sunt: Solomon Ioniță realizează împletituri din răchită și salcie, în primul rând coșuri; Drosul Costică, același meșteșug; Apostol Radu prelucrează lemn de tei, salcie, arțar, plop, obținând cozi de unelte agricole, linguri, lopățele, furci de tors; Perju Emil face mături din sorg (popular se spune „mălae”); Geles Renocica realizează, din lână și bumbac, cuverturi, lenicere, fețe de plapumă, covorașe și traverse; Moșneagu Vasile face
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
popular. Specialiștii clasifică lemnul în două mari categorii: esențe moi și esențe tari, cărora li se aplică tehnica de prelucrare corespunzătoare, ținând seama și de folosirea lor pentru obiectele cele mai potrivite. între esențele moi se înscriu: bradul, alunul, mesteacănul, salcia, iar dintre cele tari: fagul, frasinul, arțarul, jugastrul, ulmul, arinul, părul, cornul, din care se lucrează unelte, mobilier, vase, în timp ce stejarul este întrebuințat mai ales în arhitectură. în unele zone este întrebuințată și coaja unor arbori ca cireșul, mesteacănul, pentru
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
floricele". Sunt mici găselnițe de stil și expresii fericite care ar încânta un poet profesionist. Personajele nu variază prea mult, ca în vechile spectacole de marionete cu tipuri legendare și imuabile. Îi găsim întotdeauna pe același țăran sărac, pe fiica sălciilor, cumplitul haiduc, împăratul bătrân a cărui prezență este un omagiu adus amintirii lui Traian, frumoasa Ileana, pe Făt-Frumos, fratele tuturor Feților-Frumoși din basme, vrăjitoarea cea rea, zmeul, geniu malefic, Murgilă, Zorilă, Gerilă, a cărui suflare îngheață câmpurile la zece leghe
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
frumoasă și lacrimile lor le cheamă pe ale noastre. Nu le putem auzi plângerile fără a-i plânge; între inima lor și a noastră, dorul întinde un fir de simpatie care vibrează de durerea lor. Priviți-o pe Smaranda, fiica sălciilor. Ea nu văzuse niciodată pe nimeni și n-avea alt prieten decât chipul său oglindit în apă. Dar, într-o zi, un tânăr și frumos voievod adoarme sub sălcii. Ea îl vede și, ca și cum sălciile speriate ar fi făcut-o
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
simpatie care vibrează de durerea lor. Priviți-o pe Smaranda, fiica sălciilor. Ea nu văzuse niciodată pe nimeni și n-avea alt prieten decât chipul său oglindit în apă. Dar, într-o zi, un tânăr și frumos voievod adoarme sub sălcii. Ea îl vede și, ca și cum sălciile speriate ar fi făcut-o pe fată nevăzută, voievodul aude o voce blândă spunând: "Te iubesc și aș muri pentru tine". Iar când el se întoarce acasă, o frunză de salcie îl atinge și
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Priviți-o pe Smaranda, fiica sălciilor. Ea nu văzuse niciodată pe nimeni și n-avea alt prieten decât chipul său oglindit în apă. Dar, într-o zi, un tânăr și frumos voievod adoarme sub sălcii. Ea îl vede și, ca și cum sălciile speriate ar fi făcut-o pe fată nevăzută, voievodul aude o voce blândă spunând: "Te iubesc și aș muri pentru tine". Iar când el se întoarce acasă, o frunză de salcie îl atinge și aude imediat aceleași cuvinte: "Te iubesc
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
voievod adoarme sub sălcii. Ea îl vede și, ca și cum sălciile speriate ar fi făcut-o pe fată nevăzută, voievodul aude o voce blândă spunând: "Te iubesc și aș muri pentru tine". Iar când el se întoarce acasă, o frunză de salcie îl atinge și aude imediat aceleași cuvinte: "Te iubesc și aș muri pentru tine". El urmează să se însoare, Smaranda află și își aruncă brațele în jurul unei sălcii bătrâne, plângând. Atunci o zână îi dă un fus cu care e
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
muri pentru tine". Iar când el se întoarce acasă, o frunză de salcie îl atinge și aude imediat aceleași cuvinte: "Te iubesc și aș muri pentru tine". El urmează să se însoare, Smaranda află și își aruncă brațele în jurul unei sălcii bătrâne, plângând. Atunci o zână îi dă un fus cu care e de ajuns s-o atingă pe logodnica voievodului pentru ca aceasta să moară, iar voievodul să plângă. Va plânge, mai bine ia-mă pe mine în locul logodnicei. Străpunge-ți
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
îi dă un fus cu care e de ajuns s-o atingă pe logodnica voievodului pentru ca aceasta să moară, iar voievodul să plângă. Va plânge, mai bine ia-mă pe mine în locul logodnicei. Străpunge-ți pieptul cu o crenguță de salcie!" Iar ea își străpunge pieptul cu o crenguță de salcie și se preschimbă într-o salcie palidă. Și pretutindeni unde mergeau voievodul și tânăra lui soție, treceau pe lângă o salcie palidă care murmura: "Te iubesc și aș muri pentru tine
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
o atingă pe logodnica voievodului pentru ca aceasta să moară, iar voievodul să plângă. Va plânge, mai bine ia-mă pe mine în locul logodnicei. Străpunge-ți pieptul cu o crenguță de salcie!" Iar ea își străpunge pieptul cu o crenguță de salcie și se preschimbă într-o salcie palidă. Și pretutindeni unde mergeau voievodul și tânăra lui soție, treceau pe lângă o salcie palidă care murmura: "Te iubesc și aș muri pentru tine!". Cât de emoționantă este această îndrăgostită care a preferat să
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
aceasta să moară, iar voievodul să plângă. Va plânge, mai bine ia-mă pe mine în locul logodnicei. Străpunge-ți pieptul cu o crenguță de salcie!" Iar ea își străpunge pieptul cu o crenguță de salcie și se preschimbă într-o salcie palidă. Și pretutindeni unde mergeau voievodul și tânăra lui soție, treceau pe lângă o salcie palidă care murmura: "Te iubesc și aș muri pentru tine!". Cât de emoționantă este această îndrăgostită care a preferat să moară ca să-l cruțe pe iubit
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
mine în locul logodnicei. Străpunge-ți pieptul cu o crenguță de salcie!" Iar ea își străpunge pieptul cu o crenguță de salcie și se preschimbă într-o salcie palidă. Și pretutindeni unde mergeau voievodul și tânăra lui soție, treceau pe lângă o salcie palidă care murmura: "Te iubesc și aș muri pentru tine!". Cât de emoționantă este această îndrăgostită care a preferat să moară ca să-l cruțe pe iubit de lacrimi! Asemănătoare este povestea cu fiica bătrânei. Ea îl iubește pe Radu, care
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
iubit de lacrimi! Asemănătoare este povestea cu fiica bătrânei. Ea îl iubește pe Radu, care o ignoră, așa că moare de dragoste. Mama ei o plânge atât de mult, încât fusele ei lucesc de lacrimi, fusele încă se cred crengi de salcie la ceasul când roua dimineții le udă. Mama întreabă pe un ton care-ți sfâșie inima de ce fiica ei s-a dus spre Moarte: "Îi dă Moartea o cameră atât de frumoasă ca asta? O îmbrățișează Moartea cu brațe atât
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
părul. Nu atinge degetele ucigașului tatălui tău. Nu te uita în ochii ucigașului tatălui tău". Balaurul roșu, care-și păstrase înfățișarea omenească, îi lămurea după puterile lui aceste cuvinte stranii. Era fie cântecul unui corb, fie vântul ce sufla prin sălcii. Însă Mihai nu reușea să dea de balaurul roșu și jură că nu va mai mânca până nu-l ucide. Balaurul roșu este în culmea deznădejdii. Dar copilul lui, legat prin jurământ, nu mai mâna și avea să moară de
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Oameni străvezii” caută noaptea, vor să coboare la „grânele de sub pământ”; în fine, ar trebui timp de un an să se facă „numai parastase”, măcar o zi și o noapte să fie „această neagră sărbătoare”. Fluviile cară „pe sub pământ” scoici, sălcii, vulturi și oameni, rudele își duc „morții în spinare”, fluviul e omofag și parcă ar „curge în infern”. Obosit în această zvârcolire telurică, omul se culcă pe o parte a câmpiei și se învelește cu cealaltă parte a ei; întreaga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285227_a_286556]
-
Ady Endre) George Popa, Dan Mureș, N. Stănescu-Udrea, Elefterie Bleoca, o proză scurtă aparținând lui Andrei Botin. Se publică recenzii la Geneza formelor culturii, cartea lui P. P. Negulescu, și la volumul de versuri Năvodar de stele al lui Constantin Salcia, cărora li se adaugă un eseu despre Heinrich Heine semnat de Iosif Halpern. Paginile sunt înviorate de câteva elemente grafice datorate pictorului Laurențiu Stan. Neavând o existență de durată, B. nu și-a putut contura personalitatea, cele două numere înscriind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285919_a_287248]