4,384 matches
-
oferiți celui care răspunde cel mai călduros la telefon o creștere de 30% de salariu pentru a lucra pentru dumneavoastră. Directorii de la Banfield (cunoscută anterior ca VetSmart) au descoperit, cu ajutorul a mii de chestionare, că primele secunde petrecute cu clienții - salutul - influențează satisfacția acestora mai mult decât orice alt act al serviciului de relații cu clienții. Salutul este momentul magic al relațiilor cu clienții. Pe parcursul primei săptămâni de lucru a recepționerei, veți observa ceva diferit: tonul persoanelor care vă caută. Recepționera
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
a lucra pentru dumneavoastră. Directorii de la Banfield (cunoscută anterior ca VetSmart) au descoperit, cu ajutorul a mii de chestionare, că primele secunde petrecute cu clienții - salutul - influențează satisfacția acestora mai mult decât orice alt act al serviciului de relații cu clienții. Salutul este momentul magic al relațiilor cu clienții. Pe parcursul primei săptămâni de lucru a recepționerei, veți observa ceva diferit: tonul persoanelor care vă caută. Recepționera va umaniza fiecare convorbire telefonică, făcându-vă viața mai ușoară și câștigarea clienților mei eficientă. Π
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
relational and collective bases for trust”, în Group Processes and Intergroup Relations, nr. 8 (2), 2005, p. 159-171. Au femeile aceeași strângere de mână ca și bărbații? Strângeri de mână, gen sexual, personalitate și formarea impresiilor Suntem de părere că salutul prin strângerea mâinii ar putea avea origini într-o epocă îndepărtată când acest gest le permitea oamenilor să se asigure că persoanele de față nu au nici o intenție agresivă. Într-adevăr, cum cei mai mulți oameni sunt dreptaci, era imposibil să saluți
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
pretinsele influențe ale străinilor, care, de la „pașoptiști” încoace, tind mereu să tulbure specificul nostru candid și... îmbâcsit. Paginile ce urmează vă invită să reflectați asupra acestor probleme. octombrie, 2004 I. „Bine ați venit în R.M.!” „Bine ați venit în R.M.!” Salutul acesta, scris cu roșu pe un panou alb, probabil produsul inspirației abrupte a unui primar din satele de la frontiera bine păzită a Republicii Moldova cu România, l-am citit de mai multe ori în acești ani. Majusculele „R.M.”, cum cred că
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Este literatura una din marile gratuități ale acestei vieți, dar să irosim timpul în pseudopolemici, parcă tot ne-ar părea rău. La urma urmei, pentru o mică indigestie literară există în Chișinăul acesta și telefon. Încă o dată: À bon antendeur, salut! Pentru mine, memoria celui care a fost Ion Vatamanu este umbrită, din păcate, de două întâmplări extrem de nefavorabile imaginii poetului și omului politic care a fost în ultimii ani de viață, dar și luminată, recuperator, de lucrul împreună (eu în calitate de
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
altfel, școala românească are o îndelungată tradiție autoritară, ceea ce sugerează și o complicitate macrosocială cu astfel de practici formative. Există regulamente din perioada comunistă în care se reiau, în detaliu, prevederi din epoca anterioară, referitoare la matricola școlară, formulele de salut, poziția corectă a elevilor în bănci, comportamentul dezirabil în afara școlii etc. Este, deci, mai interesant să urmărim evoluția atitudinii celor vizați față de aceste reguli și mai puțin conținutul lor efectiv. La o școală sătească, de pildă, "înainte de a începe ora
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
variații" (Roman Jakobson). "Semiotica este evident studiul semnelor cu condiția de a depăși aceste semne și a vedea ce se petrece sub semne" (J.M. Floch, 1995: 5). Abordare a formelor semnificante, travaliu minuțios cu textul (Hors du texte point de salut "Nu există salvare în afara textului", cf. A.J. Greimas), semiotica s-a născut în anii '60 din nevoia practicienilor (antropologi, etnologi, lexicologi) de a explica procedurile de analiză și a-și interdefini conceptele. Generată de o "tradiție de rigoare" (structuralismul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
crimă la criminal (vezi noua profesie de "profiler" a lui Frank Black în serialul de mare succes "Millenium"), de la reguli la comportamentele care le actualizează sau transgresează. Semiotica își propune să investigheze o multitudine de practici culturale (gestualitatea ceremonială a salutului nipon, distanțele interpersonale în lumea arabă în comparație cu cea occidentală, gramatica gesturilor în spectacolul de circ sau teatru etc.), dincolo de clivajele culturale universale relevate de corifeii structuralismului. "Structuralismul aruncă o privire impasibilă asupra lumii contemporane în care vede reproducîndu-se vechi structuri
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
așa cum sistemul saussurian al limbii subîntinde fluxul vorbirii (A.J. Greimas, J. Courtès, 1979: 219). 5.9 Modelarea narativității În economia generală a producerii sensului narativitatea ocupă un loc dominant. Dar ca la orice extindere (Hors de narrativité, point de salut), apare pericolul diluției conceptuale și voalării frontierelor, sesizat deja de Greimas în introducerea la lucrarea Du sens II (1983): "Reflecția teoretică fecundă comportă inconvenientul de a depăși aproape totdeauna conceptele create și termenii aleși pentru a le desemna. În domeniul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
emise cu intenția de a provoca rîsul interlocutorilor prin manipularea (deconstruirea) convențiilor. Nu este lipsit de interes faptul că nevoia de a submina clișeul apare și la cel mai stereotip act de interacțiune socială (de pildă actul fatic prin excelență salutul): de la amalgamări interlinguale (de tipul "How do you faci" atestat în interacțiunea adolescenților) la contaminări intralinguale de genul: "Ce mai faci ?" " Impresie proastă" sau "Ce mai faci ?" "Senzație". Evident este vorba de altă structură textuală, dar mecanismul este în linii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
care ea le expune și/sau impune. Înțelegem prin convenție o constrîngere deontică sau regularitate de comportament (social, lingvistic) în acțiunile membrilor unei comunități într-o situație recurentă; altfel spus, într-o anumită situație toate persoanele îndeplinesc un anume act (salutul de pildă) și este de presupus că toată lumea se comportă într-un anume mod, ceea ce înseamnă de fapt coordonare acțională (Lewis, 1969, Kutschera, 1975). Convenția este o formă de problem solving social adoptată de participanții la jocul cooperativ, a cărei
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
asupra gramaticii sau a contextului asupra convenției (E. Goody, 1978: 261). În perspectiva dinamică a presiunii sociale, raportul dintre structură și uz devine fluid, în sensul încorporării structurale a unor patternuri de utilizare (celebrul Good bye doar ca indicator de salut și nu God be with you sau Bonjour la care sensul inițial descriptiv C'est une bonne journée a fost ocultat, rămînînd doar sensul pragmatic de indicator de salut etc.) Față de limbajul cotidian, a cărui evoluție este de la sensul literal
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
unor patternuri de utilizare (celebrul Good bye doar ca indicator de salut și nu God be with you sau Bonjour la care sensul inițial descriptiv C'est une bonne journée a fost ocultat, rămînînd doar sensul pragmatic de indicator de salut etc.) Față de limbajul cotidian, a cărui evoluție este de la sensul literal la cel derivat, gluma instituie o vectorialitate inversă: întoarcere la sensul literal, într-un context care să-l valorizeze (infra i, ii) i) La frontiera cu Iugoslavia o pisică
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
du mécaniqué" (căci sensurile convenționale sînt înlocuite de semnificații neașteptate, infra i): i) Comment allez-vous ? spune orbul paraliticului. Comme vous le voyez, răspunde acesta orbului. Primul baleiaj superficial susținut de codul sociolingvisitic impune semnificația de schimb banal de replici de salut, iar apelul la contextul sintagmatic relevă imediat sensul literal al locuțiunilor atît de convenționalizate și disjuncția context/expresie idiomatică. Dacă de obicei disjunctorul (elementul capabil să genereze două izotopii de lectură: cuvînt polisemantic, secvență pragmatică cu dublă funcționalitate etc.) este
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semioticii actuale. Pe urmele lui Frazer și Malinowski, G. Cocchiara (în Il linguaggio del gesto) analizează geneza gestualității în context ritual (rugăciunea ca gest primordial) și propune o interesantă tipologie a gesturilor: * gesturi de uniune (gesti di aggregazione) materializate de salut, sărut, rugăciune; * gesturi de distanțare, îndepărtare de o ființă malefică de la descîntec și vrajă la gesturile obscene și de batjocură. Van Ginneken (în La reconstruction typologique des langues archaïques de l'humanité) vizează reconstrucția filogenezei limbajului uman pe baza pictogramelor
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și gestualitate (+ dinamic) nu este posibilă; în genere însă mesajul gestual însoțește și confirmă pe cel postural. Limbajul gestual este dublu articulat: 50-60 de unități fundamentale (kinemele), analoage fonemelor, a căror structurare formează o gramatică: mai simplă (ca în cazul salutului: a se apropie de b, își îndreaptă privirea spre b, b procedează la fel, a surîde lui b și acesta lui a, a clatină capul, b de asemenea) sau mai complexă (balet, pantomimă). În Introduction to Kinesics (1952), Birdwhistell prezintă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
un sens literal inițial (sensul descriptiv al lui C'est une bonne journée sau interogativ al lui How do you do ?) s-a ajuns prin convenționalizarea unei implicații conversaționale la Bonjour sau How do you do ca simpli indicatori de salut. Această convenționalitate a fost relevată la modul comic de Balzac (La peau de chagrin): "Cînd intri într-un cazino eticheta cere să îți scoți pălăria. Ca să-ți faciliteze plăcerea de a-ți smulge părul cînd pierzi ? Este un mod de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
acceptarea se semnalează printr-o mișcare de sus în jos și de jos în sus a capului; în Bulgaria se apro-bă mișcînd de la stînga la dreapta și de la dreapta la stînga; în Tahiti se ridică sprînceana pentru a marca acordul; * salutul se concretizează în Franța prin sărutarea interlocutorului, în Spania prin îmbrățișare, eschimoșii cunosc sărutul nazal; * îndepărtarea duhului rău se materializează în Franța prin semnul crucii, în Turcia prin îmbrăcarea unei haine pe dos, în Grecia prin atingerea pleoapei închise cu
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
demersurilor comparativ-contrastive. Încercînd să conchidem, trebuie să accentuăm varietatea semnificațiilor sociale ale kinemelor în raport cu universalitatea emoțiilor. Discutînd delicata delimitare natură/cultură în aria gestualității, W. La Barre (1964) trece în revistă gesturile "naturale" (rîsul, plînsul), gesturile sociale (de aprobare, chemare, salut, negare) și comportamentele motrice stilizate (balet, pantomimă) și conchide asupra diversității gestuale a societății: pe de o parte același semnificat are numeroși semnificanți (supra salutul, aprobarea), pe de altă parte aceiași semnificanți au semnificați diferiți în culturi diferite. Pe aceeași
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
La Barre (1964) trece în revistă gesturile "naturale" (rîsul, plînsul), gesturile sociale (de aprobare, chemare, salut, negare) și comportamentele motrice stilizate (balet, pantomimă) și conchide asupra diversității gestuale a societății: pe de o parte același semnificat are numeroși semnificanți (supra salutul, aprobarea), pe de altă parte aceiași semnificanți au semnificați diferiți în culturi diferite. Pe aceeași izotopie se situează și Marcel Mauss (Les techniques du corps) care afirmă pertinent că practici aparent naturale sînt de fapt istorice des choses tout à
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cazul îndragostiților), alte coduri fiind dominante: tactil, termal, olfactiv. Distanța intimă afișată în public este considerată nepotrivită de adulții americani ai clasei de mijloc, dar practicată de mulți tineri (care merg îmbrățișați pe stradă etc.) ii) distanța personală este distanța salutului, a strîngerii de mînă, a conversației amicale. Spațiul dintre interlocutori este de 1-1, 20 m (fiecare întinde brațul către celălalt pentru a-i strînge mîna). La această distanță se disting detaliile pielii, ale părului, petele pe piele sau haine; vocea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a fi cât mai convingătoare cu putință, chiar înșiruie bunurile lăsate de el moștenitorilor sau binefacerile aduse comunității. În privința finalului dialogat (Să trăiești. Asemenea și tu), se crede că ar fi o parodie la anumite inscripții funerare încheiate cu un salut adresat de mort trecătorului, acesta din urmă răspunzându-i cum se cuvine 168. Parodia se dezvoltă până aici pe suport figurativ, suprapunând portretul lui Trimalchio, prin referințe erudite, peste ceea ce Petronius a reținut ca fiind mai înjositor din toate datele
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
creștinului, celui care umblă în harul lui Dumnezeu și nicidecum la cea civilă și etnică a popoarelor, întrucât scutirea de rău și harul divin, sunt singurele lucruri capabile să-i creeze pe fiii lui Dumnezeu. Aserțiunea noastră este confirmată de salutul sfântului Paul adresat corintenilor: În rest, fraților, fiți veseli, fiți desăvârșiți, mângâiați-vă, fiți uniți, trăiți în pace, și Dumnezeu păcii și al dragostei va fi cu voi (2Cor 13, 11). Apostolul propunea corintenilor și Bisericii primare valorile spirituale, care
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Valer Pop, care, ca martor incontestabil al tuturor evenimentelor interne de atunci, arăta că România era „organizată ca un stat totalitar, cu o constituție autoritară, cu un partid unic, cu Regele șef de partid, cu toată lumea îmbrăcată în uniformă, cu salutul roman, etc., etc. Toate acestea erau însă o simplă spoială care nu putea ascunde realitatea pentru observatorul perspicace”. Dincolo de acestea, „România făcea antisemitism de circumstanță”, avea un „regim totalitar cu masoni și democrați cunoscuți”, ce „încerca să încropească o apropiere
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
exercițiul numelui”, prin care am urmărit realizarea unei prime cunoașteri a celorlalți, eliminarea inhibițiilor datorate primului contact interpersonal și trăirea unor stări afective pozitive. Efectele obținute În urma exercițiului au fost: familiarizarea copiilor unii cu ceilalți și detensionarea lor. b) „exercițiul salutului” a avut drept scopuri: facilitarea libertății de manifestare, reducerea anxietăților, eliminarea inhibițiilor, descărcarea tensiunilor, trăirea unor stări afective pozitive și realizarea unui contact verbal și nonverbal (prin atingere corporală) Între membrii grupului. Efectele acestui exercițiu au fost: detensionarea a avut
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]