4,770 matches
-
1967), Poezii (1970; Premiul Asociației Scriitorilor din Brașov), Eflorescență (1972), cu alte mijloace, „pictura poetică” pe subiecte rurale, dispunând parcă pe o pânză elemente plastice concrete, ca suport senzorial, pentru a construi tablouri cu abstracțiuni personificate. Singurătatea înfășoară arborii, se scaldă în râu, toamna, ca o „tolbă înflorată”, se desfășoară pe fundalul necuprinsului, al timpului ce formează „pajiști de veșnicie”, pe care zburdă „roibii” senzațiilor și ai gândurilor. Prin această pictură, expresionist-suprarealistă, I. realizează un fel de metafizică a vederii și
ILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287512_a_288841]
-
cauzate de fapt de deficiența de progesteron și nu de deficiența de estrogen. Cantitățile prea mari estrogen comparativ cu progesteronul devin toxice pentru corp. Adevărul este că nici unul din noi nu poate evita „terapia de estrogen accidentală”, deoarece mediul ne scaldă În estrogen. Debutul prematur al pubertății, care avea loc la aproximativ 14 ani acum un secol, se produce acum la aproximativ 12 ani (cazurile În care fete de 8 sau 9 ani au prima menstruație nemaifiind neobișnuite), fiind legat de
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
aia În care am uitat să fac comanda la băcănie. Mereu m-am simțit foarte vinovată pentru chestia asta. — Vino-ncoace. Luke rîde și mă trage mai aproape, ca să mă sărute. O vreme stăm pur și simplu acolo, cu fețele scăldate În căldura soarelui. Copilul se foiește Întruna În burta mea și ne uităm amîndoi cum Îmi tresare rochia. Te bagă un pic În sperieți, așa cum a spus și Suze. Dar e și palpitant. Deci, spune Luke, punîndu-mi o mînă pe
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de data asta e realmente supărată. — Jess, ce s-a Întîmplat? Îi pun o mînă pe braț. Văd că nu ești Într-o pasă prea bună. Nu, zice Jess. Nu sînt. Ridică privirea și, spre groaza mea, Îi văd ochii scăldați În lacrimi. — A dispărut Tom. — A dispărut? zic, Înspăimîntată. Nu voiam să zic nimic. N-am vrut să-ți faci griji. Dar nu l-a mai văzut nimeni de trei zile. Cred că e supărat. Fiindcă pleci? Ea Încuviințează și
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mitologie. Acțiunea derutează prin dispersare. Ea se petrece în Transilvania, Moldova, Muntenia, dar și în „Elizeu” ori pe „tărâmul morților”. Apoteoza celor doi cărturari ardeleni, celebrată de zei și de populația română din toate provinciile, devine un tablou alegoric convențional, scăldat din belșug în „focuri bengalice”. Piesa este cu totul nereușită din cauza lipsei simțului istoric, a neglijării proporțiilor și a limbajului bombastic. G. este autorul unui Lexicon de conversație storicesc religionariu, din care a publicat primul tom (literele A-B) în
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
lui cu tot, răsună de pământ.” Pofta de înavuțire generează și conflictul povestirii fantastice Moara lui Călifar. Spre a se „procopsi”, un flăcău se duce (în vis) la moara unui vrăjitor aflată pe alt tărâm: o „moară cu noroc” infernală. Scăldându-se, la îndemnul morarului, în lacul de alături, țăranul devine, prin căsătorie, boier, stăpân al unor moșii întinse. Dar numai în vis. Sluga Necuratului nu putea să-i procure decât iluzia opulenței și fericirii. Valorificând o variantă folclorică a motivului
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
de destin (ca, de pildă, în nuvelele din Mărin ocnașul, 1923), e moleșită într-un sentimentalism fără speranță. Emotiv ca un adolescent întârziat, „trubadurul”, invadat de amintiri duioase și atașat de „nimicuri dragi”, are - ca și în stihuirile lui - „ochii scăldați în lacrămi”. Așa, în schițele și în însemnările pretins epistolare din Priveliști și amintiri (1912), Floarea iubirei (1914) și Dragostea unui trubadur (1916). Printre înduioșări, înfrigurări, deprimări, o „inimă tristă” bate și un peisaj, la rându-i, plângător intră numaidecât
GIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287285_a_288614]
-
extazele luminii reci, redescoperă lumi uitate („scurmai în gând tărâmul crezut / pe veci răpit în marile tăceri” - Copleșit de munți). Versurile din Foc nestins (1980) abundă în imagini ale materiei eterate, sub frenezia elanului poetic. Dimpotrivă, o lumină rece, cerebrală scaldă poezia din Aripa din piatră (1986), o celebrare a omului iluminat, care-și făurește o lume suficientă sieși, întocmai visului. Invenția e modernă, dar imaginile provin dintr-un romantism aproape auroral (Ești la vârsta, Viața în asalt). Asocieri insolite, reprezentări
GHIŢULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287274_a_288603]
-
Șem-Tov, născut între văile Carpaților, în spațiul dintre Prislop și Cârlibaba, în ținutul Neamț. Rămas orfan în 1710, adolescentul cărturar adună ierburi de leac, vindecă pe cei din neamul său loviți de boli, dar și pe români sau ruteni. Se scaldă zilnic în râu, are viziuni, ghicește din ochi, intuind grijile fiecăruia. Învățăceii săi se numără cu sutele, totuși dorul Sionului îl face să ajungă în Țara Sfântă în 1747. Între timp, învățătura hasidică se răspândește din Moldova în Polonia, Ungaria
LEIBOVICI-LAIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287774_a_289103]
-
mă răpești din oraș la sat în această formă - / un an, o cunună fiecare” (Cununi de sânziene). Un episod de basm pare mersul cu caii la scăldat, duminica: „N-am ce să fac astăzi, mamă și tată,/ o să merg la scăldat cu caii...// O să-mi trag o pereche de nădragi mai purtați, / din șură/ și fără cămașă, în galop/ o să merg la scăldat cu caii la râu, în urmă / lăsând grădina și casa-n Duminică/ și printre roiuri de copii veseli
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
mersul cu caii la scăldat, duminica: „N-am ce să fac astăzi, mamă și tată,/ o să merg la scăldat cu caii...// O să-mi trag o pereche de nădragi mai purtați, / din șură/ și fără cămașă, în galop/ o să merg la scăldat cu caii la râu, în urmă / lăsând grădina și casa-n Duminică/ și printre roiuri de copii veseli și muște de cai/ și libelule cu aripi ca site/ o să m-arunc în apa de munte răcoroasă și caldă/ și dulce
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
-n Duminică/ și printre roiuri de copii veseli și muște de cai/ și libelule cu aripi ca site/ o să m-arunc în apa de munte răcoroasă și caldă/ și dulce, până la piept,/ toată numai sori și planete” (Să merg la scăldat cu caii). Placheta Gutui japonez (1996) însumează îndeosebi haikuuri, și multe dintre acestea surprind, cu finețe, detalii de peisaj, mai ales citadin, nipon, însă nu descripția predomină, și mai ales nu cea localizantă. Iată un bazin, într-un parc: „Culori
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
a autorului constituie un factor esențial în desfășurarea narativă. Elementele și accentele (auto)biografice introduc o grilă suplimentară de lectură: cea a adevărului documentar, verificabil prin compararea cu datele oferite de existența scriitorului. Cât privește prima parte din Povestiri petrilene, scăldată în umbrele și luminile mitului, ea reprezintă, indubitabil, un tur de forță reușit de prozator, un parcurs la cea mai înaltă cotă artistică. Romanul Dansul ursului prezintă un alter ego al lui S., măgarul Gary, figură principală a romanului, pe
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 1940 din 23 aprilie 2016. dacă moartea ar fi albastră aș așeza sub mine o oglindă așa cerul și-ar privi în ochi amurgul iar eu aș avea moartea sub și peste mine m-aș scălda veșnic în albastru înghețat dacă moartea ar fi albastră ah, Doamne,ce-aș mai iubi-o ! Citește mai mult dacă moartea ar fi albastrăaș așeza sub mine o oglindăașacerul și-ar privi în ochiamurguliar eu aș avea moarteasub și peste
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
în albastru înghețat dacă moartea ar fi albastră ah, Doamne,ce-aș mai iubi-o ! Citește mai mult dacă moartea ar fi albastrăaș așeza sub mine o oglindăașacerul și-ar privi în ochiamurguliar eu aș avea moarteasub și peste minem-aș scălda veșnic în albastruînghețatdacă moartea ar fi albastrăah, Doamne,ce-aș mai iubi-o !... VII. VISUL ELEI, de Daniela Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 1925 din 08 aprilie 2016. Un vis vechi se zbate zadarnic, așa cum se zbate îngerul fără o
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
bani. Dacă banii n-ar aduce fericire, lumea n-ar mișca un pai pentru ei. • Miliardarul nu râvnește la banul tău, ci la banii tuturor. • Banul e o momeală din care au mușcat cei mai mari rechini. • Cei care se scaldă în bani, nu sunt nici mai buni, nici mai curați. Pur și simplu sunt putred de bogați. Numai bursa este în măsură să ne spună cît mai valorează aăzi un ban. • Iubirea clădită pe bani, de regulă, nu ține... ani
GÂNDURI REBELE (12) – DESPRE BANI de HARRY ROSS în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381290_a_382619]
-
că l-ai întrebat. tu știi ce simte el pentru că și tu ești el... două ființe într-un singur corp rătăcesc inutil dorind un dialog fertil ne scufundăm în iluzii ca într-o baie caldă apa ne mângâie și ne scaldă... AVEM NEVOIE avem nevoie unul de altul tot timpul zilele sunt amestecate cele însorite cu cele cenușii și sentiumentele la fel... dar iubirea nu ține de timp, nici de conjunctură ea ne adună în același cerc și ne ține împreună
LIRICE (5) de HARRY ROSS în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381313_a_382642]
-
Acasa > Strofe > Epigrama > CATRENE EPIGRAMISTICE (SUB AUSPICIILE LUI... EINSTEIN) Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Cu... de la Einstein citire Știu că în epigramă-s unul mic; Se scaldă alții la superlativ. Dar eu de Einstein n-am să mă dezic: În lumea noastră... totu-i relativ. Unuia... nepăsător la treabă De-i zici pe drept: “Te culci pe o ureche!”, El ți-o întoarce pe o zisă nouă
CATRENE EPIGRAMISTICE (SUB AUSPICIILE LUI… EINSTEIN) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381309_a_382638]
-
veci. Așezare sfântă, Tu ne-ai chemat Și ne-ai apărat, Când alții ne-au urgisit. Tu ne-ai dat casă și masă și credință Tu ne-ai arătat ce-i puterea, Ce-i dreptatea, Câte picături de sudoare se scaldă În fiecare fir de iarbă Și-n fiecare brad Sădit de mâna întâilor veniți din depărtări Tu ești cuvântul, și arma, și gloria, Tu ești legenda din care ne-am născut. Tu Patrie ești, eternitatea Generațiilor ce veni-vor După
VERSURI (2) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381298_a_382627]
-
stelelor căzătoare, toate acestea vor fi neobișnuite. Se vor ivi pe neașteptate aștrii necunoscuți, nemaivăzuți vreodată; soarele va fi tot timpul întunecat, încât cu greu se va deosebi ziua de noapte; eclipsa lunii nu va dura doar trei ceasuri, ci, scăldată în sânge în toată vremea, ea va avea direcții uimitoare, încât nu se va mai putea cunoaște nici cursul aștrilor, nici mersul anotimpurilor: căci iarna va fi vară și vara va fi iarnă. În acest context, se arată pe pământ
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
solar. Într-un Cântec de pornire la drum autorul se recomandă: „Mai plin de soare necunoscut și cald ca o primăvară, / Când mustește viața în suflet și-n pământ [...] Mi-am îmbrăcat gândul în azur și muselină / Și mi-am scăldat condeiu-n boare cristalină”. „Setea de viață”, dimineața, primăvara, soarele sunt sintagme-temă ale primei secțiuni. Lirica erotică din cea de-a doua parte a cărții păstrează nota extatică, într-o adolescentină „cântare a cântărilor”: metaforele naturiste potențează puritatea versurilor dedicate fetei
SIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
marginea orașului, cum era locuința acelei preotese [poate văduvă?] care își indigna vecinii poftind turci la „curvăsărie neastâmpărată”377, poate băile, cum ziceam - un cod de legi arăta că de o femeie „care, desfătându-se, mănâncă și bea sau se scaldă împreună cu alți străini fără de voia bărbatului ei” se poate divorța”378. în absența unor informații cu caracter statistic, este greu să estimăm numărul văduvelor care practicau prostituția. El nu pare a fi fost prea mare, dacă judecăm după o analiză
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
acum În mințile voastre aș vrea să-ntipăresc - Nu uita ca oricând te-nveșmântezi, Haine reci să nu Îmbraci pe trupul transpirat. XXI Nu neglija nici marea, nici râul curgător, Dar când se face vremea, du-te la plajă sau scăldat; Totuși, nu sta dezbrăcat, să tremuri și să dârdâi, Nici nu te teme În apă sănătos să te arunci. Spală-ți bine membrele, chiar dacă mușchii tremură, Și Învață să Înoți, nu-ți fie frică să te scufunzi; Înotul revigorează toate
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
rămas stabil și profund pentru toată viața, și de aceea cruzimea, cât și josnicia, omorurile și spânzurătorile întâlnite des la Rebreanu și Sadoveanu, și existente, de altfel, și în viața țăranilor, nu și-au mai găsit loc în universul meu scăldat în lumina admirației.” Despre copilăria sa P. va scrie în repetate rânduri, în opera de ficțiune, în publicistică și, direct, în proza confesivă. Nu o idealizează, nici nu o ponegrește. „Se spune - remarcă prozatorul în aceeași convorbire - că există o
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Scrisoarea lui Harap Alb către fata Împăratului Roș (Nu cerca). Deși procedeul pare ludic, se exprimă, grav și trist, o stare aproape agonică: „Sub pașii moi e ziua o povară./ Cucuta-i verde-verde. Într-o sferă/ plină cu mercur mă scald. E frig./ E început de eră./ Sunt singurul exemplar din speță ce mai speră” (Elegia Cavalerului Tristei Figuri). Volumul Elegii pentru mintea cea de pe urmă, influențat de activitatea politică a lui Ț., se caracterizează prin implicare intensă, printr-o vehemență
ŢURCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290306_a_291635]