4,646 matches
-
în comparație cu celelalte creații ale tinereții, deoarece renunță la digresiunile livrești sau mitologizante, care atât de mult umbreau povestea lui Florio și a Biancifiorei. Ninfale fiesolano este o novella în versuri.616 În atmosfera rarefiată a unui decor rustic idilic, naratorul schițează delicatele emoții ale unor adolescenți care se luptă cu pasiunea ce crește în ei, cunoscând o evoluție de la inocență spre o maturitate a sentimentelor, pentru ca, în final, să se resimtă acut sentimentul disperării. Un simplu băiat de la țară, Africo, surprinde
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
plăcerea, remarcăm utilizarea unor mijloace cu totul noi, originale. Sunt conștienți că reîntoarcerea la o viață morală reprezintă singura temelie pe care o societate poate fi construită 1058, însă resping dogmatismul, idealizarea exagerată, punând pe prim plan autenticitatea, omenescul. Cu toate că schițează o decădere morală a lumii lor diegetice, „didacticismul direct este evitat, însă avem un excipit penitent: condamnarea păcatului, corectarea abuzurilor, incriminarea ipocriziei.”1059 Ei au reușit să arate că lumea nu este „o vale a plângerii”, ci un loc al
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
despre contexte diferite: În De genio..., cel ce-și exercită influența asupra lui Socrate e un demon individual care nu-i trezește neapărat capacitățile divinatorii. Reluarea chestiuniitc "Reluarea chestiunii" Trebuie spus că intervenția lui Ammonios are dublul merit de a schița teoria inspirației din celălalt dialog care va face obiectul analizei noastre - De Pythiae Oraculis, integrându-i demonologia, și de a face trecerea Între cele două expuneri importante din De Defectu..., cea a lui Cleombrotos și cea a lui Lamprias, care
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Aristotel 3. 37. (B) Dar se poate aduce obiecția că Platon, după ce a pus În legătură cele cinci lumi cu cele cinci scheme șschemataț și după ce a afirmat că Zeul s-a folosit de a cincea pentru «Tot» când a schițat aranjamentul final, iată că mai pe urmă a exprimat dubii cu privire la numărul lumilor, punându-și Întrebarea dacă există În realitate cinci lumi4. Este, prin urmare, evident că Platon considera problema respectivă de domeniul conjuncturii șhyponoiaț. Dacă totuși vrem să susținem
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
în comparație cu celelalte creații ale tinereții, deoarece renunță la digresiunile livrești sau mitologizante, care atât de mult umbreau povestea lui Florio și a Biancifiorei. Ninfale fiesolano este o novella în versuri.616 În atmosfera rarefiată a unui decor rustic idilic, naratorul schițează delicatele emoții ale unor adolescenți care se luptă cu pasiunea ce crește în ei, cunoscând o evoluție de la inocență spre o maturitate a sentimentelor, pentru ca, în final, să se resimtă acut sentimentul disperării. Un simplu băiat de la țară, Africo, surprinde
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
plăcerea, remarcăm utilizarea unor mijloace cu totul noi, originale. Sunt conștienți că reîntoarcerea la o viață morală reprezintă singura temelie pe care o societate poate fi construită 1058, însă resping dogmatismul, idealizarea exagerată, punând pe prim plan autenticitatea, omenescul. Cu toate că schițează o decădere morală a lumii lor diegetice, „didacticismul direct este evitat, însă avem un excipit penitent: condamnarea păcatului, corectarea abuzurilor, incriminarea ipocriziei.”1059 Ei au reușit să arate că lumea nu este „o vale a plângerii”, ci un loc al
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
După cele trei numere, numărul patru al revistei a fost redactat de noul colectiv redacțional, o contribuție activă având‐ o Simion Bogdănescu, Serghei Coloșenco, Eugen Ghiga, Fănică Ursu. Numărul omagia aniversarea a 80 de ani de la înființarea Academiei Bârlădene și schița portretul întemeietorilor ei : George Tutoveanu, Toma Chiricuță, Tudor Pamfile. Au mai publicat articole: Viorel Dinescu, Vasil e Țugulea, Oltea Rășcanu - Gramaticu, Mircea Coloșenco, Amelia Călujnai, Vasile Cârcotă ș.a. * 245 Ajunsă la al 22-lea număr, anul XIII de apariție, nr.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
impuse de certitudinile logicii aristoteliene: „Un lucru este A sau non-A”. Se intra acum Într-o zonă În care ceva putea fi „atât A, cât și non-A”. Mai degrabă decât a formula descrieri exhaustive ale lumii ori a schița o hartă unică care să corespundă din toate punctele de vedere lumii exterioare, știința trebuia să genereze o serie de reprezentări care să Înfățișeze trăsături distincte ale realității, hărți care În fapt nu se suprapun complet niciodată. În fond, interpretarea
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
siguranță cu caracter medical 1. Cadrul legal și instituțional-organizatoric Pravila lui Vasile Lupu, prima culegere de legi scrisă în limba română, care “s-au tipărit în Mânăstirea a Tre-Svetitele în Iași de la Hristos 1646”, în capitolul “Despre giudețul nebunilor”, a schițat deja unele măsuri de siguranță și a propus o privare condiționată a libertății alienatului, atâta timp cât durează nebunia: “ Cel nebun măcar că nu să va certa la nebuniele lui de va face vreo greșală iară tot nu să cade să-l
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
În aceste din urmă situații proiectul terapeutic este, în general, standardizat: se caută disoluția unei stări depresive, o psihoterapie de suport în nevroză sau se cunosc limitele de perspectivă terapeutică în cazul dizarmoniilor de personalitate. Proiectul terapeutic care se poate schița pentru un schizofren este mult mai fluu, deoarece în majoritatea cazurilor se ignoră care va fi procesul evolutiv (productiv, deficitar sau favorabil). Terapeutul nu se poate baza pe nici un reper predeterminat. Există doi timpi în chimioterapie, unul ințial, care este
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
semnificativă de circa 2/3 din cazurile tratate. O asemenea “apetență” pentru medicația corectoare ar putea pe bună dreptate ridica o serie de semne de întrebare referitoare la corecta lor prescriere. Adevărul este că din analiza loturilor studiate s-au schițat următoarele trei direcții strategice: 1. în cursul episoadelor productive acute, necesitatea prescrierii de doze de antipsihotice mari a antrenat frecvent apariția unui sindrom extrapiramidal ceea ce a impus prescrierea de corectoare; tratarea și controlul SEP fiind dealtfel și practica standard. 2
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
un asemenea scenariu de rezolvare a chestiunii Transnistriei, dacă am fi avut niște oameni politici patrioți, clarvăzători și responsabili, și nu valeți ai unei puteri străine sau niște pigmei preocupați doar de ciolanul parlamentar/ministerial. Analiza sumară pe care am schițat-o mai sus reflectă, trebuie să recunosc, o încercare personală de a depăși starea amestecată de stupefacție, rușine și neputință care m-a cuprins după instalarea la putere a comuniștilor conservatori ai lui Voronin. Pentru ca aceste sentimente să nu se
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
București, cât și la Chișinău. Care sunt cauzele acestui eșec deloc singular - putem vorbi chiar despre o anume ritualizare a eșecurilor -, deloc imprevizibil? Evident, nu pot face acum, în spațiul acestui text, o analiză amplă și subtilă; voi încerca să schițez câteva explicații posibile, foarte personale. Mai întâi, a ieșit din nou în evidență incapacitatea părții basarabene de a concepe și a organiza - riguros și sobru - un eveniment cultural. Conducerea Uniunii Scriitorilor din Moldova a tratat foarte superficial obligațiile sale de
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
superiorii săi. Cu alte cuvinte, în Basarabia, nu am avut nici măcar o cenzură în limba băștinașilor. O altă deosebire, deloc de neglijat, este cea privind calitatea umană și profesională a cenzorilor. Dacă în România se cunosc cazuri când cenzorii au schițat gesturi de complicitate cu scriitorii, în Basarabia așa ceva era de neconceput. Identific aici câteva motive (cu siguranță că se pot găsi și altele): setul de tabuuri, mai restrictiv și mai categoric în Basarabia (unde puse la index erau nu doar
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
a generozității 63. Tot în paginile acestui manual, aura legendară a epocii a fost discret redată, mai curând pentru a completa unele necunoscute ale vieții sale, decât pentru a plusa ceea ce a fost deja atestat istoric; de pildă, pentru a schița, cumva, copilăria viitorului domn64. Dintre toate cele trei manuale contemporane, cel al editurii Sigma a manifestat un respect deosebit față de tradiția școlară, reluând povestea mănăstirii Putna 65 și recomandând elevilor să citească "legende și povestiri istorice de Dimitrie Bolintineanu, Eusebiu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
suprem. Luăm în calcul influența textelor de manual, dar și alte forme de persuasiune, cum ar fi serbările patriotice sau literatura istorică de popularizare. Chestionând cronologia evenimentelor și impunerea simbolică a zilei de 1 decembrie drept apogeu al unirii, vom schița, în final, o succesiune a explicațiilor prin care lecția de istorie a hotărât, la 1990, noua zi națională. II.2. De la război la unire: anii 1918-1919 Primele povestiri O lecție despre Primul Război Mondial debutează, de obicei, cu "incidentul de la
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
moartea lui Cuza și cântecele Hora Țărilor unite sau Zece Mai. Ambele momente festive, din ianuarie și din mai, făceau referiri insistente la evenimentele recente, mai proeminente ce-i drept, în cel de-al doilea caz186. Unul dintre vorbitori a schițat o istorie la zi a realizării României Mari, începând cu "expediția Românilor din 1913" și continuând cu "acțiunea noastră în Războiul Mondial"187. Ceremoniile școlilor sătești au cuprins uneori, la serbările de 10 mai, secvențe trimițând mai curând la ritualurile
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
înclina categoric spre necesitățile identitare și nu spre exigențele științei istorice. Era convins că "nici un popor nu va sacrifica trecutul său, eroii săi, momentele sale de înălțare, în schimbul unei științe puțin sigure"285. Dând o mare importanță conștiinței naționale, el schița o altă periodizare a istoriei contemporane. Descoperea astfel că momentul-cheie al evoluției românilor după 1821 nu putea fi decât domnia "marelui rege" Ferdinand, cel care "începe o nouă carte în viața poporului nostru"286. În redactarea lui Ion S. Floru
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
textul de lecție, au sugerat existența unor disonanțe cognitive majore, nu neapărat majoritare. Mai ales amintirile celor formați în școlile regimului comunist ne trimit la registre ale existenței total ignorate de canonul istoriografic actual. În căutarea unei alternative narative, am schițat o sumară comparație cu felul în care a fost prezentat comunismul în alte țări, identificând tonul dominant, dar și rememorările divergente ale acestei perioade. Rezultatele au confirmat diversitatea raportărilor colective la istoria recentă, dar și formele de clișeizare preferate în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de aici definirea semnului ca entitate psihologică (CLG: 85), în timp ce Peirce își devansează epoca prin denunțarea psihologismului (cf. în Scrisori către Lady Welby). În semiotica lingvistică de tradiție saussuriană, teoria peir-ciană a semnelor a rămas nedescoperită, deși în 1923 Ogden-Richards schițează sumar semiotica peirciană (The Meaning of Meaning). Descoperirea lui Peirce este atribuită lui Roman Jakobson, iar difuzarea ideilor sale în Europa lui Umberto Eco și Gérard Deledalle. Viziunea peirciană a fost pe drept cuvînt calificată o viziune pansemiotică a universului
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
efect solidaritatea (ipotetică) existența fabuloasă/existența cadoului; această credință ne permite să păstrăm în existența adultă reminiscențe ale miraculosului și magicului. Operația publicitară actualizează aceeași tematică a protecției și gratificației, aceeași instanță securizantă (care trimite la imaginea mamei), instanță ce schițează dorința, îi vine în întîmpinare, o raționalizează. În această perspectivă, mecanismul care explică eficiența publicității este o logică a "credinței și regresiei" (Jean Baudrillard, 1968: 198). Din punct de vedere poetic, în sensul precizat de Roman Jakobson în subcategorizarea funcțiilor
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fapt salvarea vieții nenăscute încă și a femeii). * Gestul complementar poate fi o simplă sinonimie gestuală ("E nebun de-a dreptul" dublat de figurarea dereglării mecanismelor cerebrale) sau o nuanțare a atitudinii în raport cu faptele evocate sau interlocutorii (gestul de avertizare schițat prin mișcarea arătătorului în plan vertical însoțește numeroase interacțiuni asimetrice părinte/copil, superior/subalterni revoltați etc.) Deși în majoritatea situațiilor concrete gestul încheie tranzacția (o ruptură definitivă anunțată, poate, verbal devine manifestă și ireversibilă în momentul cînd cei doi actanți
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în bună parte efectul declinului societății ierarhice" (C.Taylor, 1992:49). În timp ce societățile occidentale parcurg un proces integrativ, cele est-europene sînt marcate de tendințe centrifugale, legitime după omogenizarea forțată a unei jumătăți de secol de internaționalism bolșevic. Contrar previziunilor care schițau lumea viitorului ca un sistem omogen economic, politic și cultural, asistăm la o enormă expansiune a multiplicității: în viața cotidiană, în ciuda unei economii globale tot mai interdependente, asistăm la o profundă renaștere culturală și lingvistică. "Pe scurt, suedezii vor deveni
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
societate precum Marguerite urmau cursuri universitare în mod curent, dar nu cu un tată cum era Michel. Pe lângă aceasta, Yourcenar era preocupată de alte lucruri, în primul rând de ambițiile ei literare. În același an, 1922, cel de-al douăzecilea, schițase primul plan a ceea ce vor deveni până la urmă două din capodoperele ei, Memoriile lui Hadrian, atunci numit Antinous și povestea ei de ocultism renascentist Piatra filozofală, intitulată atunci Contra-curenți. Recunoștea că în domeniul culturii antice și renascentiste cunoștințele ei erau
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
scrupule, a fost și un amant înfocat. A incitat-o pe Marguerite care l-a văzut ca pe o personalitate tragică, ce nu-și descoperise încă identitatea. Marguerite i-a urmărit viața și operele și, în 1929, a început să schițeze o carte despre el și războaiele religioase de la mijlocul secolului al XVI-lea. În același timp era cufundată în eseul pesimist al poetului Paul Valéry intitulat Criza minții; în lume economia se clătina pe marginea catastrofei. O altă operă de
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]