3,006 matches
-
și în peșterile acestor munți, mai târziu în bordeie de piatră și în schituri de lemn, pentru ca departe de lume și de zgomotul ei să trăiască în abnegație totală pentru Iisus Hristos.” Astfel, „au fost construite și cele două schituri: schitul Sfânta Ana, la 5 km de mânăstire, și schitul Sfântul Nicolae, la 1 km.” Interesantă este și următoarea mărturisire, cuprinsă în volum: Într-un interviu acordat de către lingvista Aurora Pețan unui ziar publicat în Toronto, aceasta vorbește despre același personaj
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
de piatră și în schituri de lemn, pentru ca departe de lume și de zgomotul ei să trăiască în abnegație totală pentru Iisus Hristos.” Astfel, „au fost construite și cele două schituri: schitul Sfânta Ana, la 5 km de mânăstire, și schitul Sfântul Nicolae, la 1 km.” Interesantă este și următoarea mărturisire, cuprinsă în volum: Într-un interviu acordat de către lingvista Aurora Pețan unui ziar publicat în Toronto, aceasta vorbește despre același personaj misterios („al cărui nume nu vi-l pot face
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
de cruzimea celor răi,/ Mai bine voi în pădure, prin mine să piară ei!“. Boierul Ganea oferă lui Răzvan o „simbrie“ de șase sute de galbeni ca să o răpească pe Vidra din mâinile unchiului său, care vrea să o ducă la schit să o călugăreasca, pentru a-i putea lua averea. Răzvan rostește un impresionant monolog, în care își exprima credință în dreptatea haiduceasca, deoarece „orașu-i o lighioana și numai codru-i creștin/ () Toți cei slabi, izbiți de soarta, de nevoi înconjurați
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
se săvârșesc după tipicul tradițional. Sfânta Liturghie în fiecare zi, Vecernia seara și Miezonoptica și Utrenia la miezul nopții; Cântările se fac pe muzică psaltică conform tipicului monahal. În prezent, Mănăstirea are 60 de viețuitoare, dintre care cinci stau în schiturile mănăstirii, stareță de peste 40 de ani este Stavrofora Ierusalima Gligor sub a cărei păstorire Mănăstirea Tismana a cunoscut multe și importante înnoiri. Pe muntele Cioclovina, la N-V de Mănăstirea Tismana se află două schituri: Schitul Cioclovina de Jos, amintit
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
dintre care cinci stau în schiturile mănăstirii, stareță de peste 40 de ani este Stavrofora Ierusalima Gligor sub a cărei păstorire Mănăstirea Tismana a cunoscut multe și importante înnoiri. Pe muntele Cioclovina, la N-V de Mănăstirea Tismana se află două schituri: Schitul Cioclovina de Jos, amintit documentar în anul 1660, iar în anul 1715 conform pisaniei a fost refăcut de egumenul Nicodim, având "hramul" „Sfinții Voievozi”, și Schitul Cioclovina de Sus, ridicat de același egumen în anul 1714, pe vârful muntelui
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
sfânt încă din timpul vieții, iar în decursul secolelor întregul cler numindu-l Sfântul Nicodim de la Tismana, în anul 1955, Biserica Ortodoxă Română, fiind mitropolit al Olteniei Firmilian Marin, l-a canonizat de "iure", stabilind și ziua hramului: 26 decembrie. Schiturile mănăstirii
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
Apă. Un alt grup, mai ales pentru vremurile mai apropiate nouă, provenea din roirea călugărilor care, în căutare de locuri pustii, prielnice sihăstriei, părăseau incinta mănăstirii și-și formau chilii izolate (cele două Cioclovine, Ploștina Drăgoeștilor în hotar cu Hobița, schitul Aninoasa). În sfârșit, urmează marele grup al bisericilor și mănăstirilor aflate pe traseul urmat de Nicodim în căutarea locului sfânt de la Tismana și descris de Ștefan Ieromonahul. De-a lungul timpului acesta s-a tot lărgit, cuprinzând o salbă de
Mănăstire () [Corola-website/Science/305374_a_306703]
-
Sf. Nicolae" (resfințită în 1991), s-a deschis un Seminar Teologic în mănăstire (în 1991), s-a reparat corpul de chilii pentru ieromonahi și ierodiaconi (în anii 1994-1995), s-a început repararea Bisericii de vară "Sf. Înălțare", s-a deschis schitul de maici "Sfintele Maria și Marta" (în 1996) care se află la o distanță de 20 km de orașul Căușeni și este dependent de Mănăstirea Noul-Neamț, s-a înființat o tipografie, etc. Din anul 1998, este stareț al Mănăstirii Noul
Dorimedont Cecan () [Corola-website/Science/305385_a_306714]
-
Grigorie Ciocăzeanu (apropiat al lui Tudor Vladimirescu) și soția lui Maria, ridicarea bisericii "Sf. Ion și Coborârea Sfântului Duh" din Ciocadia. Șerban Magheriu, alături de soția, mai contribuie la ridicarea următoarelor lăcașuri de cult: biserica "Sf. Nicolae" din Tg. Jiu (1810), schitul Lainici (1813), biserica de lemn din Pojaru de Jos (1818). Imediat după 17 februarie 1816 (data redactării testamentului) Ioana Zorilescu, soția lui Șerban Magheriu, trece la cele veșnice lăsând toată averea ei, în lipsa copiilor, celor din familia ei și bisericii
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
ucraineancă, Pelaghia Scobiciova (născută la 1 octombrie 1891, din părinții Petru și Evdochia). Odată cu anexarea Basarabiei de către URSS în iunie 1940, Ivan Protcenco s-a refugiat peste Prut, în România. Neavând acte, el a fost ajutat de un călugăr de la Schitul Darvari din București, Nicanor Bica, căruia îi picta icoane, locuind în capitală și apoi în casa unui credincios din localitatea Afumați. Egumenul Cleopa Ilie de la Mănăstirea Sihăstria a văzut una dintre icoanele pictate de Protcenco și, recunoscând talentul pictorului, s-
Irineu Protcenco () [Corola-website/Science/313016_a_314345]
-
mai mult sub numele de Icoana Nefăcută de mână omenească sau, mai simplu,Prodromița este cea mai importantă icoană a comunității românești de la Muntele Athos din Grecia , despre care se consideră a fi făcătoare de minuni. Icoana este găzduită la schitul românesc "Prodromul" și, datorită faimei ei, atrage anual zeci de mii de pelerini și turiști din toată lumea.Faima deosebită și-a căpătat-o datorită faptului că, se crede, chipul Fecioarei Maria nu a fost zugrăvit de o mâna pământească, ci
Prodromița () [Corola-website/Science/313036_a_314365]
-
ani,din cauza tulburărilor din Balcani,călugării s-au risipit,Patapie retrăgându-se și răposând la mănăstirea Neamț.În anul 1850,ieromonahii Nifon si Nectarie,ambii cu metanie din mănăstirea Horaița, județul Neamț,au rezidit cu ajutoare aduse din țara temelia schitului Prodromul,biserica și trei corpuri de chilii,care se ruinaseră aproape cu desăvârșire.În anul 1860,biserica a fost sfințită de arhiereul român Isaia Vicol,episcop de Roman.Apoi ,ieroschiomonahul Nifon,numit pe drept cuvânt ctitorul schitului,adună în jurul lui
Prodromița () [Corola-website/Science/313036_a_314365]
-
din țara temelia schitului Prodromul,biserica și trei corpuri de chilii,care se ruinaseră aproape cu desăvârșire.În anul 1860,biserica a fost sfințită de arhiereul român Isaia Vicol,episcop de Roman.Apoi ,ieroschiomonahul Nifon,numit pe drept cuvânt ctitorul schitului,adună în jurul lui până la 60 de călugări, care se nevoiau la Muntele Athos,punând bazele celui mai mare schit românesc de acolo,cunoscut până astăzi ca schitul românesc "Prodromul". Între anii 1852-1866,în timpul lucrărilor de ridicare a schitului "Prodromul",ieroschimonahul
Prodromița () [Corola-website/Science/313036_a_314365]
-
1860,biserica a fost sfințită de arhiereul român Isaia Vicol,episcop de Roman.Apoi ,ieroschiomonahul Nifon,numit pe drept cuvânt ctitorul schitului,adună în jurul lui până la 60 de călugări, care se nevoiau la Muntele Athos,punând bazele celui mai mare schit românesc de acolo,cunoscut până astăzi ca schitul românesc "Prodromul". Între anii 1852-1866,în timpul lucrărilor de ridicare a schitului "Prodromul",ieroschimonahul Nifon caută un iconar care sa zugrăvească pe lemn de tei o icoană a Maicii Domnului cu totul deosebită
Prodromița () [Corola-website/Science/313036_a_314365]
-
Isaia Vicol,episcop de Roman.Apoi ,ieroschiomonahul Nifon,numit pe drept cuvânt ctitorul schitului,adună în jurul lui până la 60 de călugări, care se nevoiau la Muntele Athos,punând bazele celui mai mare schit românesc de acolo,cunoscut până astăzi ca schitul românesc "Prodromul". Între anii 1852-1866,în timpul lucrărilor de ridicare a schitului "Prodromul",ieroschimonahul Nifon caută un iconar care sa zugrăvească pe lemn de tei o icoană a Maicii Domnului cu totul deosebită.De aceea ,a impus condiții severe pentru cel
Prodromița () [Corola-website/Science/313036_a_314365]
-
cuvânt ctitorul schitului,adună în jurul lui până la 60 de călugări, care se nevoiau la Muntele Athos,punând bazele celui mai mare schit românesc de acolo,cunoscut până astăzi ca schitul românesc "Prodromul". Între anii 1852-1866,în timpul lucrărilor de ridicare a schitului "Prodromul",ieroschimonahul Nifon caută un iconar care sa zugrăvească pe lemn de tei o icoană a Maicii Domnului cu totul deosebită.De aceea ,a impus condiții severe pentru cel care se va angaja la executarea lucrării,bunăoară spovedania la părintele
Prodromița () [Corola-website/Science/313036_a_314365]
-
Sfânta Față a Maicii Domnului și a Pruncului Iisus s-au zugrăvit de la sine,icoana apărând cu totul desăvârșită.Fiind interpretată ca o mare minune,icoana a fost de la început de o valoare inestimabila,atrăgând o mulțime de pelerini. La schitul Prodromul se găsește un document datat 29 iunie 1863 care reprezintă mărturia iconarului Nicolau Iordache: ""Eu,Iordache Nicolau,zugrav din târgul Iași,am zugrăvit aceasta sfânta icoană a Maici Domnului cu însăși mana mea,la care a venit o minune
Prodromița () [Corola-website/Science/313036_a_314365]
-
Prodomița are forma canonică de 12 condace și 12 icoase.. Ce particularizează Acatistul Maicii Domnului Prodromița este faptul că,mai rar întâlnit,litania este rimata,folosindu-se rima împerecheată:""Bucura-te,ca Prodromiță ești cu dreptate numită,/Bucura-te a schitului înainte-mergătoare smerită,/Bucura-te, roadă pe care Sfântul Munte o a cules,/Bucura-te ,al Schitului Prodromu(l) chivot ales...".). Rugăciunea Maicii Domnului Prodromița se citește după acatist,dar se obișnuiește să se spună și separat.Aceasta este foarte populară
Prodromița () [Corola-website/Science/313036_a_314365]
-
este faptul că,mai rar întâlnit,litania este rimata,folosindu-se rima împerecheată:""Bucura-te,ca Prodromiță ești cu dreptate numită,/Bucura-te a schitului înainte-mergătoare smerită,/Bucura-te, roadă pe care Sfântul Munte o a cules,/Bucura-te ,al Schitului Prodromu(l) chivot ales...".). Rugăciunea Maicii Domnului Prodromița se citește după acatist,dar se obișnuiește să se spună și separat.Aceasta este foarte populară,mulți ortodocși o folosesc în nevoile lor zilnice: În afară de această rugăciune canonica,mai exista și alte
Prodromița () [Corola-website/Science/313036_a_314365]
-
Alexandru, au fost organizate o serie de întâlniri subversive la domiciliul lui Mironescu Alexandru din str. Vasile Lascăr nr. 28, precum și la Mănăstirea Plumbuita." Culmea gravității o constituia preocuparea mișcării față de tineri: "Astfel, în anul 1957, cu ocazia venirii la Schitul Rarău a unui grup de studenți din București în frunte cu Mironescu Șerban, inculpatul a organizat astfel de meditații în cadrul cărora, pe lângă problemele mistic-religioase, le-a făcut și o educație dușmănoasă față de regimul democrat popular, îndemnându-i să se rupă
Sandu Tudor () [Corola-website/Science/313239_a_314568]
-
1519. Dintr-un document emis la 1487 de cancelaria lui Vlad Călugărul, aflăm pe Danciu și Oprea ca fiind doi mari proprietari ce-și întindeau moșiile de o parte și de alta a pârâului Strâmba, fiind considerați și ctitori, ai Schitului. Deasupra intrării în pronaos se află o inscripție, scrisă la 25 august 1793, care lasă să se înțeleagă că fondator al mănăstirii la data de 1519 ar fi Stoichiță Râioșeanu și nepotul său Miloși, dar istoricul Alexandru Ștefulescu subliniază că
Mănăstirea Sfânta Treime (Strâmba) () [Corola-website/Science/313569_a_314898]
-
mănăstirii la data de 1519 ar fi Stoichiță Râioșeanu și nepotul său Miloși, dar istoricul Alexandru Ștefulescu subliniază că aceasta lectură nu este corectă întrucât Stoichiță a fost vistier între 1603 și 1618. Din pisanie lipsește numele primului fondator al schitului. Conținutul ei nu poate confirma decât faptul că Stoichiță Râioșeanu a reconstruit mănăstirirea Strâmba în vremea când era vistier. Stoichiță moare la 1620, deci reconstrucția mănăstirii nu se poate situa mai tarziu. Acesta doar reconstruiește actuala mănăstire pe locul vechiului
Mănăstirea Sfânta Treime (Strâmba) () [Corola-website/Science/313569_a_314898]
-
Conținutul ei nu poate confirma decât faptul că Stoichiță Râioșeanu a reconstruit mănăstirirea Strâmba în vremea când era vistier. Stoichiță moare la 1620, deci reconstrucția mănăstirii nu se poate situa mai tarziu. Acesta doar reconstruiește actuala mănăstire pe locul vechiului schit Strâmba în anul 1603. În aproximativ 1525 Schitul Strâmba este menționat că metoc al mănăstirii Govora, păstrându-și acest statut până la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Cum relevă documentele secolului al XVI-lea averea mănăstirii provenea din terenurile pe care
Mănăstirea Sfânta Treime (Strâmba) () [Corola-website/Science/313569_a_314898]
-
Stoichiță Râioșeanu a reconstruit mănăstirirea Strâmba în vremea când era vistier. Stoichiță moare la 1620, deci reconstrucția mănăstirii nu se poate situa mai tarziu. Acesta doar reconstruiește actuala mănăstire pe locul vechiului schit Strâmba în anul 1603. În aproximativ 1525 Schitul Strâmba este menționat că metoc al mănăstirii Govora, păstrându-și acest statut până la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Cum relevă documentele secolului al XVI-lea averea mănăstirii provenea din terenurile pe care această le-a primit că donații sau le-
Mănăstirea Sfânta Treime (Strâmba) () [Corola-website/Science/313569_a_314898]
-
este așezată într-un pitoresc peisaj de verdeață și lumină, pe coasta nord-vestică a municipiului Slatina, județul Olt. Ctitor al schitului Strehareț este episcopul Serafim mai întâi episcop al Buzăului și din anul 1668, episcop al Râmnicului. Acesta cumpără la 24 aprilie 7172 (1664), de la feciorii popii Hariton, în hotarul Streharețului, vii lucrate, țelina și pomet „și cu braniște și cu
Mănăstirea Strehareț () [Corola-website/Science/313666_a_314995]