4,338 matches
-
cere întăiu un a comisului iese iar la oaste? căuș de galbeni și pe urmă În orice caz, Simion iese, îl duce pentru nimic în sac pe Mihu. Se mai ridică un slujitor domnesc cu numele Înălțare. lăutari citeră coajă scoarță coaja mămăligii și scoarța copacului scoarța carului scoarța (țesătură) Șalgării dela ocnă Tătarii își adunau iepele la câșle alcătuiți în stărostie în preajma Moldovei la iernat cu biroul de Ocna săptămâna albă săptămâna brânzei calfe și maiștri câșlegi cârmeleagă dobânda zece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
comisului iese iar la oaste? căuș de galbeni și pe urmă În orice caz, Simion iese, îl duce pentru nimic în sac pe Mihu. Se mai ridică un slujitor domnesc cu numele Înălțare. lăutari citeră coajă scoarță coaja mămăligii și scoarța copacului scoarța carului scoarța (țesătură) Șalgării dela ocnă Tătarii își adunau iepele la câșle alcătuiți în stărostie în preajma Moldovei la iernat cu biroul de Ocna săptămâna albă săptămâna brânzei calfe și maiștri câșlegi cârmeleagă dobânda zece în doisprezece paresimi dai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
iar la oaste? căuș de galbeni și pe urmă În orice caz, Simion iese, îl duce pentru nimic în sac pe Mihu. Se mai ridică un slujitor domnesc cu numele Înălțare. lăutari citeră coajă scoarță coaja mămăligii și scoarța copacului scoarța carului scoarța (țesătură) Șalgării dela ocnă Tătarii își adunau iepele la câșle alcătuiți în stărostie în preajma Moldovei la iernat cu biroul de Ocna săptămâna albă săptămâna brânzei calfe și maiștri câșlegi cârmeleagă dobânda zece în doisprezece paresimi dai zece și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
oaste? căuș de galbeni și pe urmă În orice caz, Simion iese, îl duce pentru nimic în sac pe Mihu. Se mai ridică un slujitor domnesc cu numele Înălțare. lăutari citeră coajă scoarță coaja mămăligii și scoarța copacului scoarța carului scoarța (țesătură) Șalgării dela ocnă Tătarii își adunau iepele la câșle alcătuiți în stărostie în preajma Moldovei la iernat cu biroul de Ocna săptămâna albă săptămâna brânzei calfe și maiștri câșlegi cârmeleagă dobânda zece în doisprezece paresimi dai zece și primești 12
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din afară de mănăstire unde dorm cei care ajung după ce s-a ridicat puntea. Un călugăr veghează acolo și primește și ospătează pe întârziații în munte. psihiphisa = mozaic Zice Nikitos că la 6712 (1204) cruciații au prădat sfintele mănăstiri, au rupt scoarțele de aur ale evangheliilor și sfintele cruci bătute în pietre scumpe... La kiliandri (porți), în vremea luptelor religioase ale bizantinilor, au fost măcelăriți o mie de monahi (pentru unirea cu papa dela... contra unirii cu papa dela Roma) (Discurs al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
8 lingurițe tot de argint. 19.5 linguri de argint. 20.9 linguri de argint de formă veche. 21.3 port-pahare tot de argint. 22.2 sfeșnice de argint cu 4 lumini. 23.Un sfeșnic de argint mic. 24.7 scoarțe românești în bună stare. LADA No. 6 cu diferite alămuri. Lăzile de sub numerele 1, 2 și 3 s-au trecut între cele destinate a fi puse în siguranță, etichetându-se sub numele Administrației Casei Bisericii sub No. 34, 35 și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în timpul războiului, când n-a lu crat decât pentru răniți austrieci și unguri, a dat concerte pentru ei și i-a primit în casă pe inamicii noștri. Biserica este mare și cu proporții bune, dar absurd decorată cu desenuri de scoarțe românești în loc de chenarele bizantine, care s-ar fi potrivit mai bine. Corul foarte bun, condus de compozitorul Dima, cântă operele lui compuse în temnița din Cluj, unde a fost încarcerat cei doi ani ai războiului. conductul etnografic De acolo, la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
devin ușoare, dacă știi să le rezolvi. * Idealul doar prin vis se atinge. * În Franța, brânza s-a împuțit de mult. Se spune că... * Nu atunci când te afli la pământ trebuie să implori divinitatea. * Vârstele copacilor nu se citesc în scoarța lor. * Puțini fac salturi mortale, mulți nu le înțeleg rosturile. * Uneori iese fum și fără să faci foc. Unii macină vorbe din care nu iese făină. * Bătaia a fost ruptă din rai și trimisă în iad. * Curbele au fost inventate
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Lamura » din 4 ianuarie 1921, și-a luat inima în dinți și a îndrăznit într-o seară să-și însoțească prietenul care a bătut la ușa maestrului. — Ne-a primit în unica-i odăiță ce avea, așternută cu bruma de scoarțe scăpate de prăpăd. Când l-am văzut așa de luminos și plin de drag, mi s-a părut că intru în palatele Amurgului din închipuirile copilăriei mele... Și a fost așa de bun și de prietenos, s-a înfățișat așa
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
bătrânul meu tată, care le inspira oarecare respect. Văzând așa, m-am simțit îmboldit de ambițiunea de a dovedi că merit situațiunea ce mi s-a dat. M-am pus cu hărnicie strașnică pe lucru, am cetit și răscetit din scoarță în scoarță codul Calimah, Regulamentul Organic, Cap. VIII și Sobornicescul Hrisov și, în câteva luni, având memoria proaspătă, neobosită, ajutat și de practica de toate zilele, am ajuns să fiu un factor principal în tribunal și să pun în umbră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
tată, care le inspira oarecare respect. Văzând așa, m-am simțit îmboldit de ambițiunea de a dovedi că merit situațiunea ce mi s-a dat. M-am pus cu hărnicie strașnică pe lucru, am cetit și răscetit din scoarță în scoarță codul Calimah, Regulamentul Organic, Cap. VIII și Sobornicescul Hrisov și, în câteva luni, având memoria proaspătă, neobosită, ajutat și de practica de toate zilele, am ajuns să fiu un factor principal în tribunal și să pun în umbră pe ceilalți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mărturisind totodată că, Între frunzele de toate culorile pe care-mi place să le răscolesc În drumurile mele, evident atunci când “Citadinul”6 mi le lasă la dispoziție, n’am văzut subiectul de astăzi, albastrul meu preferat; am văzut Însă, pe scoarța basarabeană ce acoperă peretele odăii mele, nu doar floarea, dar și frunza albastră. O fi având ea corespondent În natură? Iar dacă are, ce ne poate spune acest fapt? Rolul asimilator al plantei, adică reducerea bioxidului de carbon la hidrați
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
exterior. De fapt, orice celulă e nemuritoare, iar pierderile de compensat se referă la un fel de eroziune a pielii ori epiteliului tubului digestiv, ambele cazuri implicând un contact cu mediul exterior. Pentru plantă, pierderea e legată doar de exfolierea scoarței. De aceea, animalul matur păstrează În stare de multiplicare un strat bazal al pielii și al tubului digestiv. Planta are și ea un corespondent: cambiul, un strat de celule În permanentă multiplicare, aflat aproximativ sub scoarță. De aici Încep diferențele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
legată doar de exfolierea scoarței. De aceea, animalul matur păstrează În stare de multiplicare un strat bazal al pielii și al tubului digestiv. Planta are și ea un corespondent: cambiul, un strat de celule În permanentă multiplicare, aflat aproximativ sub scoarță. De aici Încep diferențele. Prima e că ceea ce stratul bazal al animalului creează este dirijat spre exterior. Cambiul plantei o face spre interior; mai precis, cam 9 zecimi, care vor deveni, după o vreme, lemn, adică celule moarte eventual conservate
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Viața, care În ansamblul ei induce o anumită oxidare a mediului și procesul de reducere datorat radiației electromagnetice incidente, valabil și astăzi, dar care nu mai reușește decât neutralizarea efectului Vieții. Atmosfera, nemaifiind reducătoare, e transparentă pentru lumina vizibilă, deci scoarța terestră a devenit sediul gradientelor de temperatură, cauza dinamismului atmosferei și litosferei. Și, cum toată energia mecanică se transformă până la urmă În căldură, Pământul radiază În spațiu În infraroșu. Aș putea spune că Pământul e o stea infraroșie; poate, extratereștrii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cabinei de emisie, mă predispune la câteva mărturisiri. Dacă aș fi plantă, aș profita și eu de iarnă, lăsând mediul să-mi procure subiecte pentru la vară. Dar, fiind om, adică putându-mă transpune, când În pielea animalului, când În scoarța plantei, Încerc să rămân activ tot anul. Sper să am În continuare posibilitatea de a-mi expune concluziile acestor transpuneri. Mai mult, pentru că suntem la Începutul unui nou an, trebuie să mulțumesc prietenilor de la Radio Iași pentru această posibilitate până
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu cuptorul de rigoare, se adaugă o dependință cu cel puțin o altă bucătărie cu cuptor cu tot. Dintr’un motiv ascuns, poate tradițional, oamenii nu locuiesc În casă, de altfel foarte frumoasă și acoperită până la ultimul centimetru pătrat cu scoarțe, ci În acea dependință, motiv pentru care se gătește la un alt cuptor, aflat În ogradă ori Într’o dependință a dependinței. Dacă se adaugă și spațiul de depozitare a combustibilului, se ajunge la paradoxul ca jumătate din ogradă să
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
să fie veșnic. Nici măcar piatra. Am vorbit, nu demult, despre modul În care Viața poate izola și digera diversele corpuri străine ce-o Încurcă. Iar ceea ce nu poate face ea, o face natura neanimată. Un exemplu e reînnoirea permanentă a scoarței Terrei; Încet, dar sigur, pentru că natura se grăbește Încet. Fiecare placă ce alcătuiește scoarța se deplasează, Împinsă de magma ce se solidifică la un capăt și dispare, la celălalt capăt, pe sub placa vecină, topindu-se apoi În magma de dedesubt
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
poate izola și digera diversele corpuri străine ce-o Încurcă. Iar ceea ce nu poate face ea, o face natura neanimată. Un exemplu e reînnoirea permanentă a scoarței Terrei; Încet, dar sigur, pentru că natura se grăbește Încet. Fiecare placă ce alcătuiește scoarța se deplasează, Împinsă de magma ce se solidifică la un capăt și dispare, la celălalt capăt, pe sub placa vecină, topindu-se apoi În magma de dedesubt. Petrecându-se Încet, și mai ales sub oceane, această primenire nu e vizibilă, dar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a bioxidului de carbon, deci la dispariția Vieții, natura trebuie să ia măsuri; adică, carbonul fixat și izolat să participe la un alt ciclu, evident mai larg. Și o face pe mai multe căi. Una e Însăși acea primenire a scoarței de care aminteam mai Înainte, care introduce În magmă scoarța veche, cu zăcăminte cu tot. Sub formă de bioxid de carbon, carbonul va ieși În atmosferă prin vulcani, dar mai puțin decât a intrat, căci parte din el va da
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
să ia măsuri; adică, carbonul fixat și izolat să participe la un alt ciclu, evident mai larg. Și o face pe mai multe căi. Una e Însăși acea primenire a scoarței de care aminteam mai Înainte, care introduce În magmă scoarța veche, cu zăcăminte cu tot. Sub formă de bioxid de carbon, carbonul va ieși În atmosferă prin vulcani, dar mai puțin decât a intrat, căci parte din el va da altceva decât bioxid de carbon, carburi de pildă; n’ajunge
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
apa, În condițiile Terrei, poate exista majoritar doar În stare lichidă și trebuie să umple ceva. Paranteză: ghețurile reprezintă doar ceva peste 2% din total. Și, căutând, pe măsura colmatării mării, ceva de umplut, apa dezechilibrează presiunea exercitată de greutatea scoarței asupra magmei de dedesubt, magmă care va țâșni la suprafață undeva, creând noi munți, altceva de ros; căci, dacă am compara planeta cu un măr, scoarța e ceva mai groasă decât coaja fructului. Una peste alta, energia solară menține o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
căutând, pe măsura colmatării mării, ceva de umplut, apa dezechilibrează presiunea exercitată de greutatea scoarței asupra magmei de dedesubt, magmă care va țâșni la suprafață undeva, creând noi munți, altceva de ros; căci, dacă am compara planeta cu un măr, scoarța e ceva mai groasă decât coaja fructului. Una peste alta, energia solară menține o stare entropică cel puțin aparent constantă a planetei. Oare doar mecanisme abiotice, precum acela descris acum, modelează fața planetei? Asta e o Întrebare menită a mă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
e vorba de simbolul unui ecosistem: pământul, adică substratul ori biotopul și biocenoza redusă la ipostaza sa umană, dar și vegetală știind că Mărțișorul se agață după purtare de un pom. Mai departe, românul tradițional n’a folosit niciodată, pe scoarțe ori țesături, alte culori; până ce a fost corupt de vopselele industriale. Nu trebuie să ne mire: Așa cum apare În mitologia sa, românul tradițional nu agresează natura, pe care o consideră cosubstanțială cu el Însuși. Și, dacă discutăm problema ca aspect
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și În apă, chiar fără șanse; iar asta e o dovadă că natura nu acționează programat ci, având la dispoziție un atât de vast laborator, Își permite să experimenteze la Întâmplare. Evoluate deci pe uscat, plantele superioare nu păstrează sub scoarță, Între celule, apă, ci gaze, o altfel de mare interioară, una aeriană, deși În celule păstrează și ele acea câtime din marea din care acestea au ieșit pe uscat. Să revenim Însă la noi, animalele, că plante oricum nu suntem
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]