58,131 matches
-
Scrisul nu se rezumă la ritualul așezării la masa de scris, cu o cafea la îndemână. Această îndeletnicire aparent inofensivă are numeroase implicații sufletești; este, în felul ei, o aventură care, în timp, te transformă ireversibil. Pe mine, de exemplu, scrisul m-a făcut să nu mă mai pot bucura de comunicarea cu un singur om. Dacă primesc un e-mail scris cu sinceritate, cu o mare mobilizare intelectuală, nu am răbdare să compun un răspuns la fel de amplu și nuanțat. Mi se
Despre scris by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8157_a_9482]
-
amfoteră: jumătate din el de o aciditate analitică de mare clasă, cealaltă jumătate de o serbezime de bază răsuflată. Oricum, un autor al cărui exterior livresc a lucrat sistematic împotriva interiorului ideatic. De aceea, diluarea incorigibilă de care-i suferă scrisul nu trebuie să se răsfrîngă asupra judecății de ansamblu. Cine are răbdare să-l citească va descoperi în masa prolixă a divagațiilor fulgurații uimitoare sau întorsături de aleasă tăietură stilistică. Volumul apărut la Editura Art, intitulat Despre secret și societatea
Binefacerile secretului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8159_a_9484]
-
o imagina G. Călinescu, un domeniu multistratificat, extrem de complex și de atrăgător. Suntem la ani lumină de pomelnicele cenușii cu date și nume, de acumularea și expunerea informațiilor fără o idee structurantă și o perspectivă directoare; după cum nu vedem în scrisul acestor istorici literari nimic din stilul lemnos-pozitivist, livrat de alții împreună cu "știința" literaturii. Ceea ce se vede este efortul de a studia obiectele culturale ale trecutului în toate contextele și determinările lor, într-o lectură plurală urmărind nu numai realizarea artistică
Cum se scrie istoria by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8164_a_9489]
-
Unde locuia Cioran pe-atunci? S.B. La Hotel Racine, avea și o mică bursă - nu mai știu exact ce fel de bursă. G.L. Și cum își petrecea timpul? Citea mult, scria? Avea proiecte? Cocheta cu gândul de a trece la scrisul în franceză? S.B. A nu, absolut deloc. Ce m-a frapat cunoscându-l era faptul că, din când în când, aluneca dintr-odată într-un univers sumbru și atunci citea o pagină din Biblie în limba română. Apoi, după ce termina
Interviu inedit cu Simone Boué „Nu cred deloc că-i scăpa frumusețea lumii“ by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/7043_a_8368]
-
teribile, de genul "Ai să-l cunoști pe cel mai mare scriitor etc.". Dar maniera aceasta de a pregăti o întâlnire era în același timp captivantă și seducătoare. G.L. Nu vă uimea contradicția asta care exista între tonalitatea sumbră a scrisului său și veselia pe care Cioran o degaja în viața de zi cu zi? Bucuria lui de a râde și de a-i face și pe alții să râdă... S.B. Există nu puțini oameni care spun că în scrisul lui
Interviu inedit cu Simone Boué „Nu cred deloc că-i scăpa frumusețea lumii“ by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/7043_a_8368]
-
a scrisului său și veselia pe care Cioran o degaja în viața de zi cu zi? Bucuria lui de a râde și de a-i face și pe alții să râdă... S.B. Există nu puțini oameni care spun că în scrisul lui Cioran este ceva tonic, că simțul umorului stă acolo la pândă la tot pasul. Adevărul e că umorile lui erau extrem de schimbătoare. Putea fi într-o dispoziție masacrantă, iar cinci minute mai târziu să-l faci să râdă. G.L.
Interviu inedit cu Simone Boué „Nu cred deloc că-i scăpa frumusețea lumii“ by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/7043_a_8368]
-
sale este prezent doar negativul vieții. S.B. Nu sunt înclinată să văd asta ca pe o "viziune". Eu am sesizat mereu partea "veselă" a personalității lui și am reacționat mai puțin la aspectul de care vorbiți. Ceea ce mă interesa în scrisul lui era perfecțiunea formulării. Era prezentat ca "prietenul lui Ionesco" G.L. În acea epocă a începutului, când nu avea parte de notorietate, visa, se frământa, avea proiecte, se temea pentru viitorul lui cultural în Franța? S.B. Cioran n-a avut
Interviu inedit cu Simone Boué „Nu cred deloc că-i scăpa frumusețea lumii“ by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/7043_a_8368]
-
apărut șase romane, cele enumerate mai sus, al șaptelea deja tradus așteaptă publicarea la Editura Humanitas fiction: romanul-antologie Teatru de hârtie, demonstrație de virtuozitate narativă cum arată fragmentele publicate în paginile revistei noastre. Rămân încă necunoscute cititorului român Mașina de scris și Alunița falsă, recentul roman, lansat în urmă cu câteva luni la Novi Sad. Unor titluri le lipsește indiciul apartenenței la gen ori specie, au între o sută și două sute de pagini: Șapte păcate capitale, Povestea care a ucis-o
Palimpsest inițiatic by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7050_a_8375]
-
diferite ziare și publicații din Leningrad și Tallin, afirmân-du-se în proza scurtă. Ducea o viață de boem, iar satira sa mușcătoare și umorul acid nu erau agreate de regim. Ceea ce l-a determinat, în 1978, să emigreze în Statele Unite, unde scrisul său s-a bucurat de mult succes în rândurile emigrației ruse. Ulterior, opera sa a căpătat recunoaștere și popularitate și în patria lui, fosta Uniune Sovietică. Serghei Dovlatov a murit la New York, în plină putere creatoare, în 27 august 1990
Serghei Dovlatov - O tânără de familie by George IARU () [Corola-journal/Journalistic/7049_a_8374]
-
ani înainte în autor. Marea surprinză a constituit-o opțiunea radicală a lui Mircea Cărtărescu pentru proză. Când am citit Nostalgia (în varianta originală volumul se numea Visul) am văzut în el mai degrabă o continuare a temelor poetice din scrisul de până atunci. Persistența în domeniul prozei și abandonul total al poeziei (inclusiv al proiectelor de traducere a poeților-muzicieni Bob Dylan și Leonard Cohen) au indicat intrarea într-o nouă fază a creației. Filonul liric n-a fost însă abandonat
Ce-ați zice de-un fan-club Cărtărescu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7055_a_8380]
-
individuale, fie naționale), simțul științific al iscodirii lucrurilor, oscilația între trăirea intensă (mistică) a Creștinismului și negarea lui de pe poziția unei religii a Rațiunii"), în numele căruia se articula demersul cercului, în atmosfera căruia s-au format și nădăjduiau a-și continua scrisul membrii săi, e prohibită, taxată drept un delict ideologic. Cei ce au trăit acele vremuri de restriște, pot realiza pe deplin zdrobitorul dezacord între atari deziderate și realul sumbru al vieții, inclusiv sub aspectul său cultural, decăzut acesta din urmă
Cercul Literar între două manifeste (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7061_a_8386]
-
un amplu volum omagial (Editura Palimpsest), care poate fi considerat și album prin mulțimea fotografiilor și excelenta calitate a condiției grafice, adunând evocările a peste o sută de persoane și nu o dată personalități din lumea culturii, a cercetării și a scrisului. Cartea se deschide cu un foarte expresiv portret biografic, ce îi aparținea editoarei, aflată, cum e de înțeles, în cea mai deplină cunoștință de cauză. Datele îi fuseseră furnizate chiar de către soțul ei, care, spre a le accentua culoarea, avea
Remember by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7066_a_8391]
-
avocați, comunicarea prevăzută la alineatul precedent se face de către colegiul de avocați în care au fost reprimiți. Instanțele au obligația că, în termen de 15 zile de la data condamnării pensionarului Casei de asigurări a avocaților, să comunice această situație, în scris, acestei case. Articolul 52 Avocații care au o vechime în profesia de avocat de cel putin 5 ani și au lucrat în alte sectoare de activitate avînd, în total, cel puțin 10 ani vechime în munca, au dreptul la pensie
DECRET nr. 251 din 10 iulie 1978 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106526_a_107855]
-
Omul dedublat, prin excelență Arta este marea aventură a dedublării, vizibilă și spectaculoasă în cazul actorului care intră în rol, discretă și fragmentată în cazul interpretului muzical. Scriitorul trece și el prin experiența dedublării, altfel, cu fiecare carte, fiindcă actul scrisului implică două vieți, una trăită în exterior și alta la masa de scris când se proiectează în alt univers, prin narator și personaje. De la romantism, dublul cu toate variațiile sale a devenit un arhetip al prozei căreia îi conferă semnificații
Întâlnirea cu Dublul by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7072_a_8397]
-
în cazul actorului care intră în rol, discretă și fragmentată în cazul interpretului muzical. Scriitorul trece și el prin experiența dedublării, altfel, cu fiecare carte, fiindcă actul scrisului implică două vieți, una trăită în exterior și alta la masa de scris când se proiectează în alt univers, prin narator și personaje. De la romantism, dublul cu toate variațiile sale a devenit un arhetip al prozei căreia îi conferă semnificații subtile și surprinzătoare. Arhetipul dublului apropie doi scriitori fără legătură între ei, prin
Întâlnirea cu Dublul by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7072_a_8397]
-
celălalt", adeptul religiei străine, creștinul catolic, iar în Europa era străinul venit din Extremul Orient. Scindarea însoțește viețile celor doi scriitori, fapt obiectiv hotărât de istoria cea mare și de istoria cea mică a familiei. Le decide în mod fundamental scrisul: două mari perioade ale creației în două limbi și două literaturi cu tradiții diferite (Vladimir Nabokov), două linii mari de creație (Shusaku Endo), cu problematica personală și cea colectivă legată de creștinismul ce a pătruns în Japonia: romane ale prezentului
Întâlnirea cu Dublul by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7072_a_8397]
-
iubitul / iubita care fac posibilă prin eros refacerea androginului. Proza secolului XX valorifică în altă manieră toate aceste imagini arhetipale, semnalând că sciziunea omului modern s-a adâncit. Cele două romane corelează arhetipul sosiei cu figura scriitorului și cu actul scrisului, păstrând însă active semnificații tragice și funeste. Întâlnirea cu dublul prevestește nenorocirea, nebunia sau, de cele mai multe ori, moartea. Ea anunță ieșirea la lumină a celuilalt, adversarul pe care fiecare îl poartă în sine, geamăn malefic și terorizant ori sosie tulburătoare
Întâlnirea cu Dublul by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7072_a_8397]
-
Disperare are cel puțin două chei de lectură - analiză psihologică și mecanism generator al fantasticului, dar este presărat cu atâtea detalii despre minciunile povestitorului, despre funcția confesiunii și multiple receptări, încât cere alte interpretări, legate de creație și de actul scrisului, de pactul biografic și mașinaria de fantasme. Tot așa cum în Scandalul, narațiunea la persoana a III-a voalează natura personală a dramei și meditația de mare intimitate. Presupun, fără a avea acces (încă!) la o "integrală Vladimir Nabokov", că Disperare
Întâlnirea cu Dublul by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7072_a_8397]
-
și a gîndurilor. Amîndouă rîvnindu-și libertatea, cînd nu știu unele de altele. Despre libertate, și despre prietenie, despre încredere, și despre devotamentul extrem, dincolo de orice riscuri, e amintirea lui Nicolae Manolescu cu Dorin Tudoran (din volumul, în curs de apariție, Scrisul și cititul). Cronică de lume absurdă, născînd, însă, sentimente sincere, și incredibile, ingenioase stratageme de-a o păcăli. De pildă, întîlnirea, nevinovată, a unei scriitoare care merge la coafor (Dana Dumitriu) cu soția unui disident (Dorin Tudoran) care iese, la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7075_a_8400]
-
Liiceanu, Cioran remarca uimit că în amintirea sa anumite locuri prin care a umblat în copilărie aveau di-men-siuni mult mai mari decât în realitate. Și dădea exemplul faimoasei (din corespondența sa) coaste a Boacii. Ceva asemănător se întâmplă și în scrisul lui Radu Țuculescu. O situație reală se amplifică în imaginația naratorului până când contururile ei ajung să frizeze suprarealismul. O glumă făcută la școală unei profesoare arogante se combină în memoria afectivă cu gaguri din marile comedii sau din filmele de
Cu Stalin printre manele by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7084_a_8409]
-
dezinvoltură se mișcă Radu }uculescu pe mai multe registre stilistice. Stilul său narativ este în permanență adaptat perfect la meandrele poveștii. Autorul se simte la fel de confortabil în registru sentimental-melancolic ca și în cel burlesc, existențial, absurd, erotic și chiar trivial. Scrisul său, mereu atent la detaliile cele mai fine este pe deplin natural, chiar și atunci când trivialitatea pare a depăși normele general acceptate. Ca în filmele lui Emir Kusturica, autorul îngroașă cu bună știință anumite linii pentru a scoate mai bine
Cu Stalin printre manele by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7084_a_8409]
-
întregul unei personalități solicitate de tot ceea ce este omenesc și divin în om, păstrând ca axă a existenței fundamentul sacru al libertății. De aceea formula gânditorului Sřren Kierkegaard ("Contrariul păcatului nu e virtutea, contrariul păcatului este libertatea") revine des în scrisul steinhardtian și e socotită emblematică pentru autorul Jurnalului fericirii. G. Ardeleanu demonstrează convingător că nu poate fi disjuncție între "primul" și "ultimul" Steinhardt. "Scorțosul Antistihus", îmbrăcat în haina călugărului, este una și aceeași persoană cu nonconformistul înțelept de la Rohia. Rolul
O carte unică by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Journalistic/7083_a_8408]
-
o muză), Corina Dragomir (o damă, o muză, o felceriță). Mihail Bulgakov a fost un romancier și dramaturg sovietic de origine ucraineană. Absolvent de medicină, Bulgakov salvează vieți pe front. Abandonează medicina patru ani mai târziu pentru a se dedica scrisului. Intră în lumea teatrului, iar piesa "Zilele Turbinilor" are mare succes, deși este interzisă la scurt timp. Din 1929, nu i se mai publică nicio carte și nu i se mai joacă nicio piesă. Trăind la limita supraviețuirii, Bugakov se
Avanpremieră "Roman teatral" de Bulgakov, la Teatrul Nottara by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80755_a_82080]
-
literare în favoarea alteia, în timp? - Nu s-au "devitalizat", în economia activității mele, care urmează trasee stabilite mai demult. Dar am impresia că, în mai mare măsură decît confruntarea unei continuități, de altminteri, la vedere, vă interesează relația dintre domeniile scrisului meu. Am început cu poezia și o slujesc pînă azi, cu emoția unei împliniri caracteristice, neegalată poate decît de formula apoftegmatică și de jurnal. La Judecata de apoi a literaților, nădăjduiesc să fiu sancționat cu precădere ca poet. Așa cum am
GHEORGHE GRIGURCU: "La judecata de apoi a literaților, nădăjduiesc să fiu sancționat cu precădere ca poet" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8077_a_9402]
-
cu timpul? Vă găsiți acum refugiu în altele decît cele de altădată? Ce mai face cîinele dvs., Roky? - Cuvînt de origine turcească, tabietul indică un mod de viață oriental, tihnit, dedat deliciilor confortului. Or, eu nu am parte de așa ceva, scrisul însuși fiind o ocupație stresantă. Neobișnuit cu delectantele preocupări ritualice ale vieții cotidiene, am nevoie în schimb de scurte pauze ale muncii mele, care nu se întrerupe nici măcar în zilele de mare sărbătoare ale anului. De momente în care părăsesc
GHEORGHE GRIGURCU: "La judecata de apoi a literaților, nădăjduiesc să fiu sancționat cu precădere ca poet" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8077_a_9402]