5,506 matches
-
Pictorul Octav Băncilă, extras din Revista Arta și Arheologia, Fascicolul 4, 1930, Atelierele Grafice Socec&Co S.A. București, p. 11. 253 Vezi volumul acestuia, Paul Verlaine, Les poetes maudits, Léon Vanier Librairie-Éditeur, Paris, 1884. 254 Petru Comarnescu, "Eminescu în bronzurile sculptorilor", în Steaua, Cluj, Anul XV (172) mai-iunie 1964, nr. 5-6, p. 181. 255 Revista "Dilema", nr. 265, 27 februarie-5 martie, 1998. 256 Petre Popescu-Gogan, Ecouri eminesciene în arta plastică, Editura Meridiane, București, 1994. 257 Constantin Noica, Eminescu sau gânduri despre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tratarea indiscutabil neglijentă, pentru a folosi un eufemism, a poetului. 261 Sunt serii de manuale școlare din perioada interbelică care au operat preponderent cu imaginea poetului la maturitate. Ele vor dispărea ulterior din iconografia eminesciană. 262 Ion Frunzetti, "Eminescu și sculptorii lui", Luceafărul, An VII, nr.12 (145), 6 iunie 1964, p. 10. 263 "Costin Petrescu", apărut în "Seara", An IV, nr. 1581, 14 iunie 1914, p. 2, nr. 1586, 19 iunie 1914, p. 2. Semnat: Escamillo, reprodus în Tudor Arghezi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
d'Eminescu et Rodin", în Revue Roumaine d'Histoire de l'Art, Série Beaux-Arts, TOME XXVIII, Editura Academiei Române, București, 1991, p. 17. 271 Ibidem, p. 21. 272 Ibidem, p. 19. 273 Ibidem, p. 10. 274 Petru Comarnescu, "Eminescu în bronzurile sculptorilor", în Steaua, Cluj, Anul XV (172) mai-iunie 1964, nr. 5-6, p. 183. 275 Ibidem, p. 183. 276 Ibidem, p. 18. 277 La rândul său, Popescu-Gogan îl socotește pe Luchian un alter-ego eminescian în pictură: "Luchian este însă eminescian în spirit
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nr. 1590, 23 iunie 1914, p. 1. (Tabula rasa) Semnat: T.A. reprodus în Tudor Arghezi, Opere III. Publicistică (1896- 1913), p. 257. 322 Constantin Prodan, op. cit., p. 12. 323 Doctorul Ygrec, "Opera senzațional de originală și frumoasă a unui sculptor român la Paris", în Adevărul literar și artistic, seria III, anul III, nr. 84, Duminica 2 iulie 1922, p. 3. 324 Ibidem, p. 3. 325 Constantin Prodan, op. cit., 16. 326 Ibidem, p. 15. 327 Ibidem, p. 16. 328 Apud, Adriana
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
358 Ibidem, p. 256. 359 J.-M. Charcot și Paul Richer, Les Démoniaques dans l'Art, Paris, Adrien Delahaye et Émile Lecrosnier, 1887, p. 13. 360 Ibidem, p. 108. 361 Doctorul Ygrec, "Opera senzațional de originală și frumoasă a unui sculptor român la Paris", în Adevărul literar și artistic, seria III, anul III, nr. 84, Duminica 2 iulie 1922, p. 3. 362 Rodolphe Rapetti, op. cit., p. 261. 363 Ibidem, pp. 263-264. 364 Ibidem, p. 264. 365 Gudrun Körner, "Sin and Innocence
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
61. 555 Cecilia Cuțescu Storck, Fresca unei vieți, "Bucovina" I.E. Torouțiu, București, 1943, p. 232. 556 Liliana Vârban, Ionel Ioniță, Dan Vasiliu, Catalogul operelor de artă ale artiștilor din familia Storck aflate în muzeul "Frederic Storck și Cecilia Cuțescu Storck". Sculptorii Storck, Editura Muzeului Municipiului București, 2006. 557 Francisc Șirato, Prospecțiuni plastice, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1958, p. 180. 558 Catherine Lingua, Ces Anges du bizzare. Regard sur une aventure esthétique de la Décadence, Prefață de Jean-Pierre Saïdah
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a fi scrisă soacră-mea. S-au interesat ce și cum și de aici a rezultat interesul acestor domni vizavi de povestea acestei femei. Așa s-a ajuns ca în august 2006 să fie dezvelit bustul Luizei Zavloschi lucrat de sculptorul vasluian Cristian Pântea, ocazie cu care au avut loc ample manifestări cultural artistice organizate în cinstea acesteia. Atunci a participat și Gheorghe (Rorică) Zavloschi, ultimul copil în viață al Luizei stabilit acum în București, care a depășit de mult timp
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
au predat cadre de notorietate națională și internațională. Amintesc de: academicianul Constantin Ciopraga, fost profesor de limba franceză și director, Nicolae Irimiuc, fost profesor de fizică, apoi profesor la Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” Iași, Ion Irimescu, fost profesor de desen, sculptor de valoare mondială, Gheorghe Bendescu, fost profesor de fizică, ulterior, directorul laboratorului special al Universității “Alexandru Ioan Cuza”, Iasi. Dintre absolvenții liceului amintesc de Corneliu Zolyneacprofesor la Universitatea “Al. I. Cuza” Iași Facultatea de Biologie, Maria Păpușoi Zolyneacconferențiar la Universitatea
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3091]
-
erau ca para focului (Apocalipsa,1, 12-14)". Desigur, sunt istorisiri ale tainicelor rugăciuni și chipuri pe care Dumnezeu le-a lăsat să se vadă. Însă dincolo de acestea, întruparea lui Dumnezeu și intrarea Lui în istorie îi îndreptățesc pe iconografi, pictori, sculptori, regizori să aducă înaintea privitorului o cât mai fidelă reproducere a chipului Său fizic, uitând de multe ori că și acest chip fizic conține în el ceva de dincolo de material, acel ceva care dă strălucire. Oricât ar încerca un om
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
whose whole art and science is fabricated for the purpose of destroying art" (E 538). Rândurile care compun flamboaianta Preface a poemului Milton sunt îndreptate împotriva indivizilor nocivi din perspectiva estetică și fac apel la trezirea vizionara a tuturor pictorilor, sculptorilor și arhitecților: "Painters! on you I call! Sculptors! Architects! Suffer not the fash[i]onable Fools to depress your powers [...]; believe Christ & his Apostles that there is a Class of Men whose whole delight is în Destroying" (E: 95). Figură
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
miza pe forța educativă, modelatoare a cunoașterii, adică a adevărului care se dezvăluie (alétheia). Pentru Protagoras, dar pentru sofiști în general, paideia nu era știință a educației, nu era artă a educației, ci techné, un meșteșug în sensul în care sculptorul are nevoie de meșteșug pentru a ciopli marmura sau pictorul pentru a pregăti și combina culorile; dar techné însemna ceva mai mult, exact în sensul în care sculptorul sau pictorul au în minte imaginea viitoarei sculpturi sau picturi și numai
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
era artă a educației, ci techné, un meșteșug în sensul în care sculptorul are nevoie de meșteșug pentru a ciopli marmura sau pictorul pentru a pregăti și combina culorile; dar techné însemna ceva mai mult, exact în sensul în care sculptorul sau pictorul au în minte imaginea viitoarei sculpturi sau picturi și numai împreună, imaginea și meșteșugul, reprezintă techné; în acest sens, " Exista acum pentru prima dată și o paideia a omului adult. Conceptul, care definise inițial numai procesul educației ca
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
să-i zici gó napot!, iar neamțului Guten Tag! și treaba fiecăruia dintre dânșii e cum îți Gă răspuns. Tu datoria săți-o faci și față de cei ce nu și-o fac pe a lor față de tine”. Cunoscându-l pe Gheorghe - sculptor în lemn - vom înțelege și dramatismele artiștilor din anii ’50-’60, dacă nu se supuneau vreunei propuneri deșănțate. Iar anii de studenție ai Irinei vor devine un bun prilej pentru descrierea vacanțelor și a atmosferei pe litoralul românesc, la granița
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
barbe, le bonnet blanc de Brancusi, se soutane blanche, les objets que je percevais tout autour comme un fouillis et cette odeur toujours imprécise dans le silence, oș étais-je?...” Poezia lui Tudor Gh. Calotescu pare conectată la fibra genialității marelui sculptor român, în încremenita oază stelară... „Sub alintul palmelor sale / plăPăditoare de lut / în căutarea perfecțiunii / apusul surâde...” (O lacrimă șlefuită) Ca un zbor icaric peste-un timp al unei irealități învăluitoare ni se revelă marile capodopere brâncușiene: „Poarta sărutului... arc
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
că poezia și sculptura devin îngemănări ale aceluiași tainic fior estetic, zvârcoliri zămislitoare de frumos, „alchimie a durerii” (Lamartine), tainic dor materializat în forme care răscolesc conștiințele: „Tentația de a fi / ziditor / aroganța de a demiurg...” (înțeleg) și poetul, și sculptorul, devin niște dăltuitori de vise, statornici în dorința de a fi unici. între cei doi există vizibile similitudini, mângâieri ancestrale: „eternități de-o clipă...”, concretizare a unor idei percepute ca un „prim sărut”, prin unicitatea conceptuală. Fațetele celor doi creatori
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
cunoscut dimensiunile valorii sale, „matricea”, „nesățioasa sa sete de absolut” (George Uscătescu), mânuind cu virtuozitate bagheta magică făuritoare de valori nemuritoare. și fără a exagera, putem spune, cu sinceritate, că poetul Tudor Gheorghe Calotescu a surprins, măiestrit, limbajul spațialității marelui sculptor, ritmicitatea unei liniarități geometrizante, redate într-un complex de metafore revelatorii, cu aromă modernistă, într-o frazare cursivă, de o finețe cromatică și cantabilă emoționante. Ochiul său lăuntric, implicat și extaziat, surprinde „scânteia spiritului” genialului artist: „trecerea plin clipa iubirii
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
facem cunoștință cu un volum documentar Istoria unui simbol național care reproduce toate treptele de evoluție ale ansamblului arhitectural de la Tg. Jiu, prin dezvăluirea unei prețioase arhive, ce aparține familiei inginer ștefan Georgescu-Gorjan, colaboratorul și prietenul întru creație al marelui sculptor Constantin Brâncuși. Această migăloasă activitate s-a realizat sub coordonarea doamnei Sorana Georgescu-Gorjan, editor fiind Centrul Municipal de Cultură „Constantin Brâncuși”. Albumul prezintă 31 de imagini, fotografii document, realizate de către inginerul ștefan Georgescu-Gorjan (1905-1985) și reprezintă principalele etape ale procesului
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Cultură „Constantin Brâncuși”. Albumul prezintă 31 de imagini, fotografii document, realizate de către inginerul ștefan Georgescu-Gorjan (1905-1985) și reprezintă principalele etape ale procesului tehnologic de realizare, amplasare și montare a monumentului de la Tg. Jiu. Așadar, s-au fotografiat: locul ales de sculptor, în iulie 1937, schița Coloanei fără sfârșit, modelul brut al elementului Coloanei, montajul de probă al Coloanei (la Petroșani), momentul organizării șantierului (la Tg. Jiu), ridicarea diferitelor tronsoane cu structura de rezistență, schela, Dșezarea semielementului de bază al coloanei, ridicarea
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
de bază al coloanei, ridicarea unor elemente sau tronsoane de stâlp, detalii de construcție, o vedere de ansamblu a Atelierelor Centrale Petroșani sau secția de structuri a Atelierelor din Petroșani. La Centrul Pompidou din Paris se păstrează filmulețe realizate de sculptorul român în acea perioadă. Coloana fără sfârșit este amplasată pe un tăSșan din orașul Tg. Jiu, în centrul unui nod geobiologic, pe axul paralelei de 45* latitudine nordică, cu o înăOțime totală de 29,33 metri. în fundal pot fi
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
-l datorăm bogatei arhive a ing. ștefan GeorgescuGorjan. Astfel aflăm că în 1934, Aretia Tătărescu, președinta Ligii Naționale a Femeilor Gorj, i-a propus lui Constantin Brâncuși realizarea unui monument care să amintească de eroismul gorjenilor în Primul Război Mondial. Sculptorul a acceptat propunerea, reflectând îndelung asupra acestui proiect. O ciornă de scrisoare, „Fătre Cendrars”, datând din 1921, confirmă frământările artistului care ține să precizeze: „Oamenii din satul meu vor un monument pentru eroii lor căzuți în război, pe care să
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Această propunere îl onorează pe artist. Mai mult chiar, el gândește ca această monumentală construcție să devină „aidoma unui cântec etern care ne poartă în infinit, dincolo de orice durere și bucurie artificială” (Doina Lemny) 8. Pentru impozantul proiect al Coloanei, sculptorul realizase deja, încă din 1918, o variantă cioplită în lemn de stejar și având trei elemente, cu o dimensiune totală de 203 cm înăOțime. rlterior, va concepe o altă variantă, dar din lemn de tei al unui singur element. După
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
dar din lemn de tei al unui singur element. După acest model, inginerul ștefan Georgescu-Gorjan și echipa sa de specialiști, vor definitiva „soluția tehnică” a proiectului, piesele fiind turnate în metal în Atelierele Centrale din Petroșani. în perioada august-septembrie 1937, sculptorul va fi prezent la Petroșani, la execuția elementelor monumentului, filmând fiecare etapă de execuție a lucrărilor. Așadar, la Petroșani, s-au turnat modulele din fontă, s-a fabricat stâlpul din trei tronsoane (transportate la Tg. Jiu, prin defileul Jiului) și
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
poate defini, e sculptura, un trup al artei, o ființă vie”. Ansamblul arhitectural de la Tg. Jiu va fi inaugurat la 27 octombrie 1938, însă câteva detalii consemnate de doamna Sorana Georgescu-Gorjan, merită reținute: „Inginerul Gorjan lipsea din țară, iar prezența sculptorului este controversată. Tătărescu nu mai era la guvernare și în presa locală nu se menționează participarea artistului la ceremonii. Brâncuși a plecat din țară la Paris și nu a mai revenit niciodată. Spre sfârșitul vieții avea să afirme că, dintre
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
nu au vrut să se realizeze. Doar „una a reușit să urce spre cer”, cea de la Tg. Jiu. Singura coloană monumentală realizată de artist rămâne cea de la Tg. Jiu - adevărată „justiție poetică”, după cum afirmă celebrul exeget al operei lui Brâncuși, sculptorul Sidney Geist (1914-2005). Această capodoperă a sculpturii românești rămâne una dintre marile minuni ale lumii. Doamna Elena Cuza rn destin pentru România Muzeul rnirii din Iași (str. Lăpușneanu, nr. 14), Palatul „Cuza Vodă” din Ruginoasa, Muzeul Național Cotroceni (Bl. Geniului
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
adeseori etichetați ca având deficiențe de atenție. V.2.5. Inteligența kinestezică implică gândirea În mișcări și folosirea corpul În moduri abile și complicate, simțul coordonării În mișcări ale Întregului corp și ale mâinilor, În manipularea obiectelor. O au dansatorii, sculptorii, sportivii și pot fi abilități motorii de finețe sau ample. Actoria este mai mult kinestezică și mai puțin lingvistică (pentru a-l Înțelege pe Shakespeare e nevoie de 6 - 8 inteligențe). V.2.6. Inteligența interpersonală implică a gândi despre
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]