2,779 matches
-
reciproce, al iubirii curate, al marii prietenii, al camaraderiei și al respectului adânc poate dăinui între un bărbat și o femeie care, alături, și împreună, poartă crucea unui destin comun, cu sufletul senin, cu credință în Dumnezeu, cu respect pentru semeni, dăruindu-și munca și arta lor acestora. Cercul s-a închis în 22 iulie 2005, pe un pat de spital, în orașul în care ne-am întâlnit, față în față, acum 17 ani. S-a întors acolo unde, cu bucurie
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Mare Voievod și Mare Domn a toată Țara Moldovei!" În carne și oase!...Mai ales oase!... "Magnific"! rostește și desface larg brațele, febril, agitat, ironic. În toată splendoarea strălucirii mele!... Oare, nu mă cântă prostimea: "Ștefan, Ștefan Domn cel Mare, Seamăn pe lume nu are, Decât numai mândru' soare"?! Mă iartă, se căinează vinovat Daniil. Ochii... Bătrânețile... Nu-s ochii, Sihastre! răbufnește Ștefan necruțător:... E apusul! Soarele a apus! Daniil se zbârlește: Ce vorbe-s-aistea Doamne?! Apoi, deodată, înfiorat la un gând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în privința diabolicei viclenii și răutăți, întrece pe toți dracii. Lui și "porcilor lui de moldoveni, răi din fire -, pentru că au biruit pe tătari, pe unguri, pe lehi, pe munteni, li s-a urcat la cap și, în obrăznicia lor fără seamăn, se pretind cum că ar fi liberi și neatârnați..." De prea multă inimă rea, Măritul Padișah s-a închis în odăile lui și trei zile și trei nopți n-a mâncat, n-a băut, numai fiere a vărsat și numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
un râs isteric, batjocoritor. Nu pe tine te iubește! Nu pe tine! Pe cealaltă! Pe aia cu care a zămislit pe bastardul acela! Mărușca, îngână Voichița. Vezi că știi?! "Măruța" lui! Pe ea! Nu pe tine! Toți spun că-i semeni ca două picături de apă. În tine, o iubește pe ea! Tot pe ea! "Marea lui dragoste!" rostește batjocoritor. Îți faci iluzii! Nu! Nu-i adevărat! strigă Voichița. Ba-i adevărat! Fantoma ăleia îl urmărește... Ce-o fi găsit la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pe cracă. Singur și-a săpat groapa, cu sabia și-a săpat-o... Zilele-i sunt numărate. Noi n-avem a face decât un brânci să-i dăm. Parcă-i și aud clopotul de îngropăciune... "Ștefan, Ștefan Domn cel Mare! Seamăn pe lume nu are! Decât numai mândru Soare!" cântă el în batjocură, cu ură. Te-ncumeți să-i stai împotrivă? întreabă Alexa înfiorat. Mă-ncumet! răspunde cu hotărâre Isaia umflându-și pieptul. Ești mare! rostește Negrilă cu admirație. Doamne-ajută să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
câini, tolăniți în iarbă, cu burta lipită de pământ, de pământul ce încă nu s-a răcit de tot, mai păstrând rezerve din marea energie termică acumulată în timpul verii. I-am mai văzut și altădată, pe ei sau pe alți semeni de-ai lor, sunt o întreagă haită pașnică, statornicită în jurul marilor clădiri. Cuminți, stau culcați pe labe suverane, cu boturile lor inteligente, exprimând un fel de înțeleaptă cumsecădenie, urmărind cu privirea rarii trecători. În ziua aceea însă, nu știu cum, față în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
certitudinea ei o creează, îi transformă pe călăi în oamenii cei mai apropiați, singurii care îi mai pot ajuta pe proscriși în fața acelei amenințări, teribile, inumane, care e moartea. Printr-un ricoșeu al sentimentelor, călăii devin pentru victime ultimii lor semeni. În Liniște și strigăt toate temele ce-l urmăresc pe Jancso Miklos ca niște erinii se strâng într-un mănunchi aproape didactic și demonstrativ. Întreaga parte vorbită a filmului este alcătuită din comenzi, ordine, porunci, dispoziții, indicații. „Mănâncă”, „Spală-te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
a fost cu mine și nimic nu mi-a lipsit. Și sunt foarte mulțumită de călătorie”. Cazarea Părintele Ieronim s-a bucurat mult de frumoasă mea călătorie. Când vorbea răspândea multă iubire duhovniceasca, multă smerenie și arată mult respect pentru semeni. Nu degeaba l-a pus Biserică să reprezinte România. E vrednic și merită. Apoi am dat darurile pe care le-am dus și o modestă suma de bani (dolari). S-a bucurat pentru toate, mi-a mulțumit spunându-mi și
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
inima și sufletul, nu numai cu ochii, când citești frumoasele și duioasele lui rânduri. O comoară sfântă ne-a lăsat că zestre, de o mare valoare. A scris cu inima, cu dragoste și suferință ce-o purta în el pentru semeni. Dar mai presus pentru Dumnezeu, a Căruia este slavă în veci. Nu degeaba se spune că prin suferință ajungi un sfânt. Nu cei îmbuibați în bunătăți și în lux, cu de toate, ajung sfinți, ci cei săraci care se roagă
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Chiricheș și tuturor celorlalți. în continuare voi scrie câteva cântece, poezii și cugetări pe care le-am cules, unele de la Biserica Ortodoxă din Israel, altele de la Biserica Ortodoxă din Felix când eram la tratament și altele le-am auzit de la semeni de-ai noștri. Fie bune, fie rele, Dumnezeu să ne ierte pe toți și facă El cum vă vrea ca să ne putem mântui cu toții! Sora Maria cea cu multe Păcate, Amin. 29.X.2004 163 POEZII AUZITE ȘI CULESE Cine
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
conștient și continuu. Așa cum toți oamenii au, mai mult sau mai puțin, o viață sentimentală, dar cei mai mulți ignoră marea iubire chiar dacă-și închipuie că au parte de ea, toți avem relații mai mult sau mai puțin preferate cu unii din semeni. Dintre aceștia unii ne devin apropiați și intimi, pe temeiul plăcerii și folosului material sau, ca să ne exprimăm mai frumos, al „afinităților elective”. Dar câte din aceste prietenii nu rezistă decât fiindcă nu au avut prilejul verificării printr-o probă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
de caracter și de structură umană între regele Mihai și bunicul său Ferdinand. Evident, nu în toate privințele, caracterele omenești nefiind standardizate, iar viața fiecărui om, rege sau nu, fiind unică. Dar aceeași notorie lealitate, aceeași distincție, aceeași delicatețe față de semeni, același devotament neostentativ și de la sine înțeles, spontan și necondiționat, pentru țară. A fi rege însemna pentru Ferdinand, așa cum înseamnă pentru Mihai I, a nu putea prin destin să aibă alt interes personal decât interesul țării. Aici se plasează deosebirea
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
călătoare. * Hai să încep de aici, de pe Strada Zorelelor. Nu că-i atât de frumos, toamna, pe Strada Zorelelor. Nu am fost niciodată pe Strada Zorelelor, dar ce importanță are realitatea... Minciuna este delicioasă, nu adevărul, iar visarea nu are seamăn cu realitatea care nici nu se compară cu o închipuire bine închipuită. Strada Zorelelor este o uliță unde casele, deși destul de modeste, au geamuri sclipind de curățenie și înflorate de mușcate ochioase. Gardurile sunt curate și ele, unele fiind văruite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
să aibă grijă de ei, să îi sprijine, să îi îndrume). În ultimă instanță, politicienii lumilor democratice nu sunt mai buni sau mai răi decât noi toți. Nu fac mai multe compromisuri decât facem fiecare ca să putem fi acceptați de către semeni. Nu sunt nici mai „mincinoși” și nici mai imorali când minciunile sunt „albe”, adică cele din categoria curtoaziei și flatării diplomatice. Dar ei pot să se folosească de noi, pot să ne ia din libertăți și drepturi, pot să ne
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
ei înșiși. Noi ceilalți eram doar inamicii din dos, cei invizibili, inamicii privați. Prizonierii rezistenței private. Marsupialii. Ne adunam aproape săptămânal să discutăm filosofie, literatură sau politică. Produceam manuscrise de sertar, satisfăcuți că avem un public alcătuit din alți nouă semeni. O lungă vreme instituisem un embargo pe discuțiile despre realitatea imediată ca să-i oprim intrarea în via privata. Fugeam carevasăzică în lumea ideilor și a cărților, unde totul era cu putință. Fugeam de o lume în care orice mijloc de
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
nu mai scoată nimeni capul. Uneltele lui sunt cei care au avut atribuții explicite de mocirlire, adică ceea ce numim azi poliție politică, dar și suma uriașă de lași și mediocri care au pupat mâna care sugruma demnitatea umană în fiecare seamăn. Comunismul nu avea deadline. Nici unul dintre noi nu știa în anii ’80 că mai avem un deceniu și coșmarul se termină. Pur și simplu am trăit, unii mai demn, alții mai laș, unii onest, alții ticălos, după cum ne cerea o
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Dacă altcineva ne încalcă autonomia sau dacă o încălcăm noi pe a altora în mod nelegitim, comitem păcatul lezdemnității. Acceptând apud Kant datoria morală imperfectă față de noi înșine - aceea de a ne dezvolta facultățile și talentele - și pe cea față de semeni - aceea de a-i ajuta să și le dezvolte pe ale lor -, ne este mai clar faptul că autonomia, în sens pozitiv, se materializează în ceea ce facem din noi înșine, în sensul dezvoltării noastre. Se întâmplă însă frecvent să comitem
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
inima frântă de finalul poeziei lui Labiș, „Moartea căprioarei”: „Mănânc și plâng. Mănânc!”. Desigur, este greu să ne imaginăm încă o mișcare ecologistă serioasă care să militeze împotriva speciismului (șovinismului de specie) într-o lume în care drepturile minoritarilor (oameni, semeni) sunt încă atât de greu digerate. La noi „mila” este mult mai prețuită decât respectul rațional. Cu alte cuvinte este de așteptat să ne pălească oarecare duioșie și compasiune ca să devenim agenți morali. Nu considerăm că avem datorii morale față de
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
a fi oameni întregi într-o lume care proclamă constituțional dreptul de a-ți căuta fericirea, așa cum dorești, nu poate să fie cinstită mai potrivit decât încercând să formezi lumi în care dreptul la căutarea fericirii îți este garantat, alături de semeni, împreună cu ei, dar nu în locul și în numele lor. Text publicat în 22, 2-8 octombrie 2001 Dramele ascunse sub preș devin tragedii Ceea ce urmează să vă spun sunt efectiv reflecții personale de natură moral-politică în urma „tragediei în direct” de la New Orleans
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
izbitor este faptul că ele se aseamănă prin tipul de oameni distruși: săraci, marginali, persoane în general, cu educație mai puțină. Cu ocazia inundațiilor noastre „în direct”, persoanele mai subțiri și prin excelență urbane iau notă de la televizor că există semeni cărora l-i se topește casa din chirpici ca nesul în apă. Oameni al căror avut pentru care își riscă viața este format dintr-un porc, patru găini, plus câteva oale și un frigider Fram din prima generație. Oameni care
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
au asigurare pe bunuri și nici nu pot avea fiindcă nimeni nu încheie asigurări pentru case fără fundații, cu armătură de nuiele și umplutură de pământ. Cu ocazia uraganului Katrina, americanii middle și upper-class iau notă cu stupoare că există semeni, mai ales afro-americani, eventual portoricani care sunt un fel de „leftover”, trăind în case de carton presat, care nu au cu ce fugi, pe care îi uită autoritățile federale, care își pierd jovialitatea, ajung la anarhie și crimă din disperare
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Calamitățile sunt bune fiindcă îi mai răresc”. Un răspuns contraintuitiv și aparent imoral este: da, trebuie să facem toate aceste lucruri din pur egoism: noi vom câștiga mult din investiții în dezvoltarea săracilor și marginalilor: scădem proporția bombelor sociale, avem semeni mai mulțumiți, mai arătoși, mai educați, mai sănătoși, avem un ambient mai plăcut, devenim din străini absoluți, colegi și vecini, de la întorsul capului, trecem la salut și zâmbet, de la frica de ostilitatea lor manifestată anarhic („o să ajungă să ne dea
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
autonomie fiindcă alți oameni l-au ajutat să evolueze, de la un copil neputincios și dependent, la un adult capabil să își determine viața. În acest context, avem datoria morală să practicăm, la rândul nostru, activitatea de grijă pentru autonomia altor semeni, măcar a celor din proximitate. Toate cele de mai sus nu au fost subiect de dezbatere publică structurată în România. Imediat la începutul lui 1990, cei care au încercat să introducă etica în educația de bază au fost tratați drept
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
sper să i-o ofer când voi pleca, îmbrăcată în argint și bătută cu pietre scumpe. Tata a fost un mare luptător în viața sa. Avea un temperament mai vulcanic și nu-ți permitea să-l insulți; cred că îi seamăn în această privință. A făcut armata la jandarmi și a funcționat și ca sanitar. Era mândru de tot ceea ce făcea. Era un bărbat frumos, arătos, bine legat și avea un șarm aparte. La un moment dat a devenit crâșmar. Un
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
S-au întâlnit adesea, atât în parohia de la San Stefano cât și la San Zeno in Monte. Amiciția lor s-a consolidat până într-atât încât să-i facă să devină două trupuri într-un singur suflet. «Prietenia ori găsește semeni ori și-i face», spune un proverb latin. Și cei doi preoți sfinți se imitau, se îndemnau reciproc în iubirea lui Dumnezeu Tatăl și în iubirea celor mai săraci și abandonați. Se ajutau și material. Sfinții nu au o natură
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]