4,515 matches
-
normal" pentru o perioadă scurtă de timp, în sensul general acceptat de societate? Habar nu am. Am rămas cu nostalgia normalității și satisfacția schimbării. Cantoanele majoritar catolice din Elveția au păstrat tradiția "carnavalului" de dinainte de Paște, un fel de Lăsata Secului din România, ce se petrece în plină stradă, cu zgomot, surle și trâmbitze, măști fulehung (seamănă mult cu cele din Moldova, spaima de demonii munților este universală), dar și muzică tehno. Uneori cortegiul aduce mai mult cu o gay pride
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
din Găvan, trecătoare în Capra - Pânzele - Pârâul Lupoaia - Lupoaia - Luncile Arpășelului - Pârâul Șindilelor - Pârâul Vărețelor - Pârâul Vărețu Sandului - Pârâul Popii - Pârâul Fundăturii - Pârâul dela Lazu lui Man - Fundătura - Lazul lui Man - Lazul lui Romar - Lazul lui Bucurenciu f. Pe Valea Seaca - La Căroi - Cocinile - Pârâul Cocinilor - Pârâul Șențer - Pârâul Comenzii din Jos - Poiana Leșeriilor - Pârâul Leșeriilor din Jos - Pârâul Leșeriilor din Sus - Poiana Leșeriilor din Sus - Pârâul ăl Larg - La Plăieț - Pârâul Plăiețului - Pârâul Comenzii din Sus - Pârâul Stânjinilor - Pârâul Cerășului
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Căroi - Cocinile - Pârâul Cocinilor - Pârâul Șențer - Pârâul Comenzii din Jos - Poiana Leșeriilor - Pârâul Leșeriilor din Jos - Pârâul Leșeriilor din Sus - Poiana Leșeriilor din Sus - Pârâul ăl Larg - La Plăieț - Pârâul Plăiețului - Pârâul Comenzii din Sus - Pârâul Stânjinilor - Pârâul Cerășului - Fundu Secii g. Pădurea Dosurile - Lazu Popii - Piscu Mânăstirii - Pârâul Coșului - Pârâul ăl Mare al lui Bâcan - Pârâul ăl Mic al lui Bâcan - Pârâul Mitii - Lazul Donului - Lazu lui Teucă - Lazul Neacșii - Lazu lui Dragoman - Lazu lui Andrei - La Smidă - Comanda de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sau purtat autoritățile o scrie generalul Bukow care în anul 1761 incendiază, bombardează cu tunurile și distruge până în temelii aproape toată salba de mânăstiri și schituri de rit ortodox din țara Oltului, între care și mânăstirea de aci, din Gura Secii, crimă de neiertat prin care reușește să deruteze și să slăbească elementul ortodox ce lupta pe viață și pe moarte pentru menținerea spiritului credinței și implicit a celui național. Găsim în «Viața Bisericească a Românilor din Țara Oltului» a lui
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cu biserică și cu 450 credincioși, iar la 1761 satul avea nu mai puțin de patru preoți ortodocși la o biserică cu 77 familii (Ciobanu. pag. 61) Dar conscripția oficială din 1748 ne vorbește despre o mânăstire, cea din Gura Secii de pe hotarul satului Streza, la care servea preotul Simion, care avea numai doi călugări și toată averea mânăstirii era o vacă ( Bunea, «P.P. Aron și D. Novacovici» , pag. 333). Deasemenea din însemnările episcopului Gh. Nichitici aflăm că «din această comună
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Mărunțișuri, Mock Anton, cu Restaurantul Bâlea Cascadă, Trântor Damaschin, cu Piuă pentru Haine, Șari Trandafir, cu prăvălie de Măcelărie, StoicaVictor, cu prăvălie de Măcelărie, Folea Diogen, cu Cazan de Țuică și Joagăr, Șari Matei, cu Cazan de Țuică, Covăcia de la Seaca și Cooperativa de Consum, prăvălie și Crâșmă, după cum la Oprea Cârțișoara, la fila 44 din Dosarul VI/1940 figurau ca plătitori de impozit pentru practicarea de comerț sătesc, următorii: Popa Victor, cu prăvălie de Măcelărie, Budac Emilian, cu Băcănie și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a) din Valaparaqso, al treilea măsariu de meserie își lucra meseria la Chicago Illinois, al patrulea plugariu, pălmaș, lucrătoriu la fabricile din Indiana Harbor Ind. Cel mai mare dintre fiii (sic!) mei, o fată Elena C. Folea, căsătorită Blendea în Seaca născută în 1884 căs. 1900. Prin 1903 am construit cel dintâi război de lemn cu căței de o lungime numai de 1,70 m., cu una tălpiță și 4 suluri. În 1910 am isprăvit căsuța de lucru(atelier) unde mi-
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
tacsă sau cost, apă rece și bună, adică apă ca de la munte. Să pomenesc aci unele fântânițe, cum le numim noi, adică izvoare cu apă. Întâi să luam hotarul Mlaca din sus de sat. Fântinița din stâna Vacii. Pe lunca Secii din sus de sat mai la deal spre pădure ieste altă fântâniță îi zicem noi Fântânița lui Rac Crăciun, una din cele mai bune și mai vestite din hotarele noastre, nu a secat niciodată și nici nu și-a micșorat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Serghe 870 18 Manea Zafiu 870 19 Pintec Gheorghe 878 20 Folea Ct. Constantin loc de casă în Tăbăcărie 1399 21 Cânduleț Alexe 1399 22 Moldovan Maria - văduvă 1399 23 Moldovan Vasile 1399 24 Bucurenciu Demian loc de casă la Seaca 500 25 Folea Pavel 306 26 Manea Petru 219 27 Tomuț Gheorghe - văduva. fânaț în Guri Pajiștilor 8632 28 Tomuț Gheorghe - văduva. 23019 29 Stoica Petru Pavel 7553 30 Tomuț Ilie arabil la Comori 4748 31 Strezuț Ghedeon - văduva 4316
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sale și scris cu propria sa mână". (Foto-Regal) Pag. 124. Biserica Mânăstirei Socola, a cărei vechime nu este destul de sigură. Mult timp a fost atribuită unei fiice a lui Alex. Lăpușneanu. Picturile murale din interior nu datează decât de la începutul sec. XIX. (1820). Până după 1800, Socola a fost mânăstire. Apoi clădirile arhondaricului au fost afectate instalărei Seminarului Veniamin Costache care a funcționat acolo până la 1886. La această dată el a fost mutat în centrul orașului, în fostul palat domnesc a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
timp de două săptămâni, am făcut muncă voluntară, la pepiniera de brazi a ocolului silvic. Daniel Ștefan și fratele lui pe nume Luis s-au mutat la Reșița împreună cu părinții, pentru că tatăl lui urma să lucreze la exploatarea minieră din Secul ca director. De atunci nu l-am mai revăzut niciodată. În schimb fratele lui Luis a mai venit în două vacanțe la bunici. Tot în această perioadă am luat în chirie doi tineri minieri care lucrau la exploatarea minieră Ponor
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
fost solicitat să contribuie la realizarea a două lucrări de bază pentru cultura română prin elaborarea capitolului rezervat teatrului popular din Istoria literaturii române (vol. I, București, Ed. Academiei, 1964) și a celui intitulat Forme de teatru popular la sfârșitul sec. al XVIII-lea și în sec. al XIX-lea din Istoria teatrului în România (vol. I, București, Ed. Academiei, 1965). Roadele muncii sale tenace de valorificare a creației populare s-au materializat și în câteva monografii sau volume de studii
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
programul cel mai bun de lectură”. Dacă, finalmente, nu se întâmplă așa, de vină, zice ironic Olăreanu, nu este numaidecât cartea. El invocă spusă unui filosof că atunci când „o carte se izbește de un cap și se aude un sunet sec, nu totdeauna este de vină cartea”. Cu asemenea captatio, Costache Olăreanu ne previne, într-un alt eseu, că ne găsim deja în sânul unei discipline de graniță, care este psihopedagogia lecturii și a muncii intelectuale: „Ea studiază omul în raporturile
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
În telefon, aud din nou același sunet înfundat, semn că rîde iar. Știți ceva, îi spun înfuriindu-mă, se poate izbucni în rîs din două motive: din plăcere sau din nesimțire. Dumneavoastră din care motiv ați izbucnit? Aud un sunet sec, apoi vine tonul telefonic. Sper să se fi lecuit, iar dacă nu, atunci o lecuiesc eu mîine cu cîteva înjurături. Pun receptorul la loc, mă controlez dacă am tabla făcută de Ghiță în buzunar și ies îndreptîndu-mă spre stația de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
că te revăd! surîde ea, coborînd cele cîteva trepte care ne despart. Tocmai îmi propusesem, continuă cu obrazul iluminat, să-ți dau mîine dimineață un telefon la serviciu. Și eu ți-aș fi telefonat mîine, îi spun pe un ton sec, lipsit de inflexiuni, hotărîndu-mă să-i zic pe nume de vreme ce ea m-a întîmpinat cu "tu". Cristina rîde, scuturîndu-și părul scurt, buclat, făcîndu-mă să-mi spun din nou că eu am mai văzut-o undeva, unde nu știu, dar simt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
mănînce. Te rog foarte mult, interesul este al combinatului, nu al meu, te rog să cobori pînă la restaurant și să-i spui să rămînă acolo. Va veni cineva să-l ia. Mulțumesc, bună ziua! În telefon, se aude un sunet sec. Smulg receptorul din mîna doamnei Cristina, care încă mai stă nedumerită, formez centrala combinatului și cer interiorul de la instalația de filamente. O fi crăpat vreun cuptor sau o fi explodat vreun traseu cu abur supraîncălzit... Cine știe ce s-o fi întîmplat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
un gînd: că aș putea forța lucrurile... Dar cum?! îmi trebuie soluția practică... Privirea mea, aplecată o clipă spre mîna obosită a Tamarei, se ridică din nou, întîlnindu-i ochii. Dumnezeule!... Noaptea mea de Ajun, cu ninsoarea liniștită, e acum ger sec și aspru, cu vînt usturător. Tovarășe Vlădeanu, rostește scurt și apăsat Tamara, sigură pe sine, deschizînd între sufletul ei, pe care i-1 simțeam cîndva alături, și al meu o prăpastie amețitoare, trebuie să ne spui soluția! Mă uit adînc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
formula pe care, din prevedere, mi-o recomandaseși; pe urmă mi-au telefonat prietenii tăi, după zece seara: Maria, foarte drăguță și atentă, doamna Pomp. Const., Dan și necunoscutul... Sfaturi: „Fiți curajoasă!“, „Pentru viitorul ei“ etc., Dan folosindu-și „umorul“ sec și sclipitor de maliție și de ironie. Îl simțeam mișcat și trist: „Era emoționată puștoaica“. Necunoscutul se bâlbâia: „A plecat? Când? Cum? Am să vă cer adresa!“ Și, cum protestam nițel: „Sunt un prieten“, a încheiat el. Cum aveam febră
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
pierdut pe Cora-Persefona Proserpina ei. Mai există și cealaltă mamă, cea care își transformă strigătele și lacrimile în efuziuni epis to lare. Vezi ce modestă sunt: nici mai mult, nici mai puțin decât Ceres sau Madame de Sévigné: mito logia, seco lul al XVII-lea și apoi eu. Și le trec sub tăcere pe altele, mai puțin importante decât noi trei. [...] M. 15/1949 II Marți, 11 octombrie [1949] [...] Pe acel disc, îmi spuneai ca emblemă: „Curaj și Iubire. Și apoi
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
cu o fată „de altă lege” era interzis : „Pe sub mână de trei ori,/ Pe sub mână că-i română,/ Dac-ar fi de altă lege,/ Pe sub mâna mea n-ar trece” <endnote id=" (676, p. 142)"/>. Mai mult decât atât, În seco lul al XVII-lea, moldovencele se fereau să fie privite de către străini, pentru a nu-i ispiti erotic : „femeile [...] să feresc de vederea streinilor și să dau În lături, așa să nu treacă femeia pe dinaintea bărbatului pe drum sau cărare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cetățenești”. În Moldova și Țara Românească Un proces asemănător de asimilare a evreilor, mai mult sau mai puțin forțată, s-a desfășurat și În Moldova și Țara Românească, dar cu o Întârziere de câteva decenii. De altfel, prima jumătate a seco lului al XIX-lea a fost o epocă de tranziție și pentru târgoveții, negus torii și boierii români. Reveniți din Paris sau din alte capitale europene, tinerii „bonjuriști” au reușit până la urmă să impună „straiele evro penești”, În locul celor turco-fanariote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din numărul evreilor pământeni și, respectiv, 410 meșteri și calfe (adică 36%) din numărul evreilor supuși străini <endnote id="(215, p. 63)"/>. Și Radu Rosetti vorbea despre „numeroșii meseriași jâdovi” din Moldova acelor ani <endnote id="(680, p. 145)"/>. Pe la mijlocul seco lului al XIX-lea, J.F. Neigebauer - un om care cunoștea foarte bine situația, fiind consulul prusac la Iași - scria următoarele : „Marea problemă pe care alte state n-au rezolvat-o Încă, și anume aceea de a-i atrage pe evrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
monopolul asupra cumpărării excedentului de cereale al Țărilor Române. În această situație, boierii români preferau să-și valorifice surplusul de grâne mult mai profitabil, pe moșiile lor, În velnițele administrate de evrei sau de alți străini. Din acest motiv, În seco lele XVIII-XIX, boierii și mănăstirile cu moșii au avut interesul să colonizeze satele și târgurile cu „izraeliți, veniți mai ales din Galiția, calici lipiți pământului” (cum Îi descria Mihai Eminescu În 1879 ; <endnote id="cf. 285, p. 29"/>), pentru a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mare preț, menestrelii celebri fiind adesea anga jați la curțile suveranilor și episcopilor din Europa Occidentală și Centrală <endnote id="(665, pp. 183-184)"/>. Existența unei bresle a muzicienilor evrei În Europa Centrală este atestată la Praga În prima jumătate a seco lului al XVII-lea, sincron cu apariția altor bresle de meseriași evrei. În 1484, primăria orașului Frankfurt pe Main le-a interzis creș tinilor să participe la serbările evreiești și, invers, le-a interzis lăutarilor și dansa torilor evrei să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sinagogă câte un jidov, pe care-l duce apoi cu sine În Iad, lăsându-i numai papucii În sinagogă” (satiră și credință bucovineană ; <endnote id="2, p. 39"/>). Iată și câteva superstiții, culese În Polonia anilor ’70 și ’80 ai seco lului XX, care se referă doar la legătura dintre „Sărbătoarea colibelor” (Sukot) și ploaie : „Când a Început această sărbătoare, a Început și să plouă, și nu s-a oprit până când evreii n-au terminat” ; „Dacă este Sărbătoarea evreiască a corturilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]