138,178 matches
-
pedant biografistă, acest tip de poezie riscă să piardă restul de reprezentabilitate și să refuze orice evaziune. Căci lipsa convenției înseamnă (și) gravitate, respingerea jocului, pariul exclusiv pe realul sec. În numărul curent al revistei "Vatra", 11-12/2004, Al. Cistelecan semnează un scurt articol intitulat Poezia leneșă (postmodernească), care ar merita dezvoltat și din care voi cita un fragment semnificativ pentru discuția de față: "Procesele de transgresie sunt tratate ca eminentă alienare anacronică... Vechea poezie e blamată pentru emfază, pentru că-și
Ultimul bip al lirismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11897_a_13222]
-
primele pagini (un fel de neconvențională prefață), echivocul: în ceruri sînt zeii din Olimp, "părinții" omenirii, dar și pămîntenii care, pentru cinstea de-a fi crescut copii, plecînd, s-au dus în Rai. Continuă, în aceeași notă sentimentală, Bianca Balotă, semnînd un Recviem pentru tata. E vorba, acolo, despre un tată pe care fiica lui l-a "rătăcit" printre cutele de tot felul ale vieții, sperînd să-l poată regăsi, din întîmplare, într-un pod cu vechi lucruri noi (adică necunoscute
Vacanță cu tata by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11881_a_13206]
-
s-au multiplicat, apărând Aliens, în regia lui James Cameron, viitorul părinte al Titanicului. Ciclul s-a rafinat odată cu următoarele pelicule, cea din 1992 fiind realizată de David Fincher (Fight Club, Seven), în timp ce cea din 1997, intitulată Alien: renașterea era semnată de Jean-Pierre Jeunet. Înainte de Alien vs. Predator a fost omonimul joc pe calculator, din acesta "involuând" filmul regizat de Paul W. S. Anderson, responsabil pentru câteva Mortal-Kombat-uri! Acesta, lipsit de protagonista de până acum, Ellen Ripley (Sigourney Weaver), reprezintă în
Cafteala extratereștrilor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11913_a_13238]
-
Constantin Țoiu Cu greu, după luni și luni, în România literară în care semnez Prepeleacul din februarie 1989, de 16 ani, deci, - criticul de categorie grea al revistei publică, în fine, o notiță telegrafică despre volumul 2 al memoriilor mele de-o viață, ca să zic așa. Un domn puternic, un intelectual țărănist de marcă
Mecanica lacrimilor (în loc de auto-recenzie) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11933_a_13258]
-
posibil să nici nu mai aibă loc. Ori să se petreacă atunci când își vor fi pierdut, cum se spune în popor, tot hazul. Adică în clipa când pactul dintre noua putere și vechile garnituri de sprijin politic va fi fost semnat. Astfel se explică de ce n-au fost date în vileag nici una din fărădelegile ultimilor ani și tot așa de ce aflăm despre infracțiuni sau despre încăierări între bande organizate de la televizor, fără ca oamenii plătiți pentru așa ceva să le înăbușe în fașă
Gogu, lobbyst la Cotroceni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11922_a_13247]
-
să intreprindem în justiție toate măsurile legale necesare evacuării spațiului, urmând ca dvs. să fiți obligat la plata prejudiciului cauzat prin refuzul eliberării spațiului în termenul mai sus menționat și a cheltuielilor de judecată ocazionate de derularea procesului". Înainte de a semna, trag o linie de final, și cu atenția mărită la efectele posibil paradoxale ale textului meu, formulez următoarea precizare care mi se pare extrem de importantă. Aceea că eu nu acuz ci relatez, și că riposta mea plină de nedumeriri nu
Despre supraviețuire by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11936_a_13261]
-
imaculat care a acoperit până și casele din spatele cimitirului. Ca o tristă ironie a sorții, zăpada - acest simbol al purității - nu a reușit să ascundă monstruozitatea ridicată în urmă cu aproape un an de zile." Impresionant este și textul memorialistic semnat de Marta Petreu însăși: "Poate din aprilie, poate din mai, când și alți copii de pe uliță începeau să lipăie desculți pe pământul răcoros și abia zbicit al cărărilor, ceream și noi voie mamei să ne descălțăm. Tălpile mele își amintesc
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11943_a_13268]
-
schimb. Dar, dacă Mona Muscă se va abține să facă aceeași politică pe care a împins-o la exces predecesorul ei, ar da, poate, un semnal de normalizare. E momentul scrisorilor deschise. Cea mai tare mi s-a părut aceea semnată de o parte dintre angajații Teatrului Național prin care i se cerea premierului Tăriceanu să fie păstrat în funcție Dinu Săraru. Aceștia și-au semnat scrisoarea. Alți angajați ai aceluiași teatru au alcătuit, la rîndul lor, o scrisoare deschisă, implorînd
Scrisori deschise către Mona Muscă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11963_a_13288]
-
semnal de normalizare. E momentul scrisorilor deschise. Cea mai tare mi s-a părut aceea semnată de o parte dintre angajații Teatrului Național prin care i se cerea premierului Tăriceanu să fie păstrat în funcție Dinu Săraru. Aceștia și-au semnat scrisoarea. Alți angajați ai aceluiași teatru au alcătuit, la rîndul lor, o scrisoare deschisă, implorînd ca Săraru să fie debarcat. Scrisoarea nu era semnată. Nu sînt deloc de acord cu cei care vor ca Dinu Săraru să fie reconfirmat în
Scrisori deschise către Mona Muscă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11963_a_13288]
-
care i se cerea premierului Tăriceanu să fie păstrat în funcție Dinu Săraru. Aceștia și-au semnat scrisoarea. Alți angajați ai aceluiași teatru au alcătuit, la rîndul lor, o scrisoare deschisă, implorînd ca Săraru să fie debarcat. Scrisoarea nu era semnată. Nu sînt deloc de acord cu cei care vor ca Dinu Săraru să fie reconfirmat în funcție, dar mă plec în fața semnăturilor în clar, puse pe acea scrisoare deschisă. Au ajuns la mine, ca ziarist, încă vreo zece asemenea scrisori
Scrisori deschise către Mona Muscă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11963_a_13288]
-
încă vreo zece asemenea scrisori deschise adresate ministrului Culturii. Unele mi s-au părut exerciții stilistice ale unor personaje care suferă de complexul nebăgării în seamă. Altele însă cred că merită să fie luate în seamă, nu numai pentru că sînt semnate, ci și pentru că descriu stări de lucru care ar trebui luate la cercetat cu atenție. Zeci de intelectuali ieșeni respectabili îi atrag atenția Monei Muscă asupra politicii clientelare pe care a dus-o fostul ministru al Culturii, la Iași. Nu
Scrisori deschise către Mona Muscă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11963_a_13288]
-
în Alma o muză neîmblînzită, Susanne Keegan, o mireasă nestatornică, Françoise Giraud elogiază talentele Almei de a se face iubită, întrevăzînd în comportamentul și convingerile ei, pulsiuni "feministe". În 2001 vede lumina tiparului o altă biografie, critică de astă dată, semnată de Astrid Seele care relevă și paradoxurile caracterului eroinei, inclusiv antisemitismul ei latent sau virulent, în pofida mariajelor cu artiști evrei sau a frecventării cercurilor intelectuale ale Vienei, marcate de intelighenția iudaică. La patru decenii după moartea Almei Mahler, a șasea
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
exactă și profundă cunoaștere a acestei muze și egerii ambivalente, a epocii în care a trăit, a curentelor intelectuale care au marcat-o, a personalităților vremii. Cartea se intitulează Witwe im Wahn (ceea ce ar echivala cu Văduvă în delir), este semnată de Oliver Hilmes și a fost elogios întîmpinată de critica de specialitate. Editurii Siedler îi revine meritul de a fi publicat această excepțională lucrare cu un copleșitor aparat bio-bibliografic. în prefața volumului de aproape 500 de pagini, care se lasă
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
memorie a unei scurte convorbiri cu dramaturgul. Ultimele trei texte din recentul volum al lui C. Hârlav au un vădit caracter memorialistic și evocator. Unul se intitulează Cum am cunoscut pe Caragiale și a apărut în "Flacăra" din decembrie 1911, semnat de Mircea Rădulescu și Ernest Ene (p. 159-168). Cei doi reporteri relatează întâlnirea la un cenaclu cu maestrul, sosit de la Berlin, scump la vedere. Sunt aproximate fraze ale scriitorului care a opinat că prea mulți tineri scriitori, abia alfabetizați, se
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
Într-o țară în care mentalitatea tribală nu e doar acceptată, ci și încurajată, ideea de a propune un concurs serios, chiar de lungă durată, pentru ocuparea unui post, e ceva inimaginabil. La noi, totul se rezolvă printr-o hârtie semnată în fugă, pe genunchi, și prin răspunsul favorabil dat oricărei "pile" ori solicitări telefonice. Cumetriile, nepotismul, spiritul de castă (adică de haită) au ajuns veritabile cangrene ale vieții publice românești. Legea lui Ohm funcționează la noi sub forma isteț-batjocoritoare " Dacă
Curcile diplomate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11992_a_13317]
-
Dar D.D., A.P., D.Z. și M.U. ce vor fi fiind ei, în context, dacă nu ditamai argumentele?! l Mi se par în schimb întemeiate observațiile lui C. Stănescu la un articol din același număr al revistei de la Tîrgoviște semnat de D. Ungureanu și în care M. Preda e considerat "scriitor oficial" și "unul din marii profitori ai epocii comuniste". Ca să nu spun că a-l arăta cu degetul pe M. Preda că se preocupa de "problemele creației literare" într-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11964_a_13289]
-
lui G. Călinescu un carton cu următoarea întrebare versificată: "Călinescu, vreau să fiu / Proletarul cel dintîi! / Să pun în picior opincă / Și să strig cîte-o lozincă! / Spune-mi ce ar fi mai bine / Ca s-anunț vreme ce vine?!" și semnează, cu tîlc, "Gaettany". Călinescu îi răspunde imediat, aderînd la dispoziția ludică a lui Rosetti : "Orice-ai pune în picioare/ Ești o floare, ești o floare, / Nu poți fi un Ics sau Zet, / Fiind de veacuri un Rozet!". Semnează, la rîndu-i
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11994_a_13319]
-
vine?!" și semnează, cu tîlc, "Gaettany". Călinescu îi răspunde imediat, aderînd la dispoziția ludică a lui Rosetti : "Orice-ai pune în picioare/ Ești o floare, ești o floare, / Nu poți fi un Ics sau Zet, / Fiind de veacuri un Rozet!". Semnează, la rîndu-i, "Bietul Ioanide". Ultimele două versuri își au, indiscutabil, adevărul lor.
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11994_a_13319]
-
-a) e vizibilă: Voi credeați în scrisul vostru, noi nu credem în nimic". Stilul, polemic, strălucește, uneori chiar în dauna argumentării metodice a ideilor. Á la guerre comme á la guerre, Lovinescu ia efectiv "pe sus" scriitori respectabili și le semnează, în alb, foaia de deces literar. O face pentru vina lor de-a nu fi fost "profesioniștii unui ideal". E ceva de modernitate "crîncenă" care, în privința "ideologiilor", nu lasă la cîntar, în paginile despre Gala Galaction, despre Gherea, Brătescu-Voinești, Delavrancea
Scris-cititul cutumiar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12004_a_13329]
-
Cântă în văzduhul lor sufletesc și râd în canatul ferestrei inimilor care nu întâmpină cumpene la intersectările voioșiei cu iubirile! Pe acest iureș de fiori sufletești izbucnesc ardoarea, umorul și cântecele tinerești în sitcomul „Cheia Sol”, cu regie și scenariu semnate Carmen Fulger Roșca. Întocmai numelui predestinat, sitcomul „fulgeră” o ambianță adolescentină, printre nori veseli, ferestruiți de soarele muzicii, jocului, umorului, din 9 aprilie (2015), când, la ora 21:30, TVH, va oficia lansarea ceremonioasă. „Adolescența, un subiect major aflat și
„CHEIA SOL” , UN SITCOM PENTRU ADOLESCENŢI, LA TVH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382667_a_383996]
-
până cad în ploi vin și culeg florile oamenilor vin și nu mai pleacă din umbrele care li se par grădini... de când n-ați văzut un culegător de flori? Cristina Ștefan prezentare coperta IV: Centrul ocult, adevărul ultim al poeziei semnate de doamna Cristina Ștefan mi se pare a fi candoarea, în sensul curat și deplin al cuvântului. Adică puterea de a vedea ceea ce rămâne pur, neîntinat, frumos și etern, în oameni și lucruri, dincolo de toate asperitățile, neîmplinirile și înfățișările, uneori
CULEGĂTORII DE FLORI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382688_a_384017]
-
e o piatră cam tare! De Buna Vestire, dezlegarea la „rechini”, pentru Justiție, a funcționat parțial. Am asistat, în Senatul ilegitim, la două tipuri de comportament. Unul moral și unul imoral. Ambele cu imagistică mafiotă. Miercuri, șobolanii roșii și-au semnat începutul sfârșitului! În ciuda faptului că exista, deja o decizie a Curții Constituționale, care arată că hotărârile Senatului trebuie adoptate cu majoritatea celor prezenți, manechinul, la ordin, a ignorat-o. Nu mai e de mirare de „renumele” pe care România îl
TABLETA DE WEEKEND (100+8): HOŢII DE ÎNCREDERE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382691_a_384020]
-
Hades și intrase involuntar, ca un Orfeu actual, în lumea umbrelor. Apăru un bărbat între două vârste, îndesat, cu aspect bolnăvicios cu condica de prezență în mână. Și atunci, ca la o comandă, toți se repeziră cu înfrigurare, să se semneze. Scriau unii peste alții, simultan, pe o foaie și pe cealaltă a registrului și nu păreau deranjați de modul ciudat în care o făceau. Scena ar fi părut ridicolă pentru un observator exterior, dar acesta nu exista. Pentru actorii de pe
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
1530 din 10 martie 2015 Toate Articolele Autorului Eugen Dorcescu Despre inițierea în suferință Omul se naște ca să sufere, după cum scânteia se naște ca să zboare. (Iov 5, 7) Citind (și recitind), recent, romanul Punctul interior (Editura Excelsior Art, Timișoara, 2010), semnat de doamna Mirela-Ioana Borchin, mi s-a reactivat în memorie un citat celebru (l-am auzit, prima oară, din gura medicului de la Liceul "Frații Buzești", unde studiam pe atunci), extras din La Nuit d’Octobre a lui Alfred de Musset
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
Comice pentru Copii.. „Mulțumesc publicului minunat și felicit echipa care a făcut posibilă această performanță!” Opera Comică pentru Copii a pregătit spectatorilor de toate vârstele una dintre cele mai așteptate întâlniri cu personajele unei povești nemuritoare, „Peter Pan”. Un musical semnat de compozitorul Laurențiu Profeta, pe text de Eugen Rotaru, adaptarea orchestrației aparținând tânărului compozitor Andrei Kerestely. Producția poartă semnătura echipei alcătuite din Antoaneta Cojocaru (regizor), Francesca Cioancă (scenograf) și Cătălin Caracaș (coregraf). După fiecare spectacol personajele au dat și vor
LA CEREREA PUBLICULUI, MUSICALURILE „HÄNSEL ȘI GRETEL” ŞI „PETER PAN” REVIN LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382743_a_384072]