5,139 matches
-
el o explicație a felului în care sunt cunoscute obiectele exterioare. În viziunea lui acestea din urmă, prin acțiunea pe care o exercită asupra organelor senzoriale, afectează în mod spiritual sufletul care însuflețește trupul. Atunci cînd în suflet pătrunde cunoașterea senzorială “el reacționează imediat, formulînd despre acțiunea pe care a suferit-o o judecată, iudicium: iar această judecată este chiar cunoașterea sensibilă”.) Mai concis, Descartes afirmă același lucru: “a simți, luat astfel cu toată precizia, nu este nimic altceva decât a
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
important ca pierderea de auz să fie descoperită cât mai devreme cu putință, întrucât o întârziere în dezvoltarea vorbirii și a limbajului poate fi evitată dacă există o amplificare suficientă a sunetelor. Deficiența de auz face parte din categoria deficiențelor senzoriale (din care face parte și deficiența de vedere) și reprezintă diminuarea sau pierderea totală sau parțială a auzului. Prin instalarea unui deficit auditiv, activitatea și relațiile individului cu lumea înconjurătoare sunt puternic perturbate. Efectele deficienței de auz sunt diferite deci
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
să se realizeze imediat după punerea unui diagnostic timpuriu. Un aparat auditiv nu va face ca pierderea de auz a hipoacuzicului să dispară, ci doar va amplifica sunetele prea slabe pentru a fi auzite de copil. Compensarea În sfera deficiențelor senzoriale, prioritar pentru dezvoltarea comunicării verbale, a dezvoltării în parametri normali a structurilor, funcțiilor psihice, dar și a personalității este actul compensării. Termenul de “compensare” provine din limba latină și denumește acțiunea de echilibrare a unui efect prin altul, iar transpus
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
și organizat în direcția stimulării proceselor psihice. Chiar și în divesele forme de hipoacuzie pot apărea fenomene de regres sau de stagnare, în lipsa unor factori stimulatori pentru comunicare. Limbajul în cazul celor cu disfuncții auditive este puternic influențat de deficiența senzorială existentă, fiind afectate în planul vorbirii modul de exprimare și calitatea discursului, neexistând feedback-ul sonor de corecție sau fiind diminuat. Limbajul oral al deficientului de auz este, așadar, deficitar pe linia exprimării (nearmonioase), a intonației (stridentă sau monotonă), a
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
de curs, încât, copilul își dezvoltă comportamente care au la bază motivații asimilate prin înțelegere și conștientizare. În acest context, alături de trăirea mai puțin dramatică a deficienței de care suferă, activitățile recuperativ-compensatorii contribuie la reabilitarea socială a celor cu handicap senzorial. de limbaj. Totuși, execuția gesturilor necesită mai mult timp în medie decât în cazul emiterii verbale a cuvintelor. În precizarea naturii raportului dintre gesturi și cuvinte, un rol important îl are contextul în care se petrec evenimentele. În general, limbajul
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
Dimensiunea subiectivă a înțelegerii textelor literare se justifică prin profilul diferit al cititorilor : un profil specificat în structuri cognitive, afective și intenții de lectură diferite. Receptarea lecturii are un caracter personal cu atât mai mult în cazul copiilor cu deficiențe senzoriale sau cu dizabilități de comunicare, a căror gândire și limbaj sunt foarte diferite. Pentru un astfel de tip de gândire (concretă, în imagini) textul trebuie transpus într-un sistem de semnalizare familiar și accesibil. Metodele de simulare sunt modalitățile cele
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
mult, coincizând simbolic cu relația dintre natura materială sau instinctuală a omului, asociată cu regiunile intestinală și genitală ale corpului, pe de o parte, și cu natura sa intelectuală și spirituală, asociată cu capul care conține creierul și principalele organe senzoriale. Atât din punct de vedere vizual, cât și fizic, figura umană se confruntă cu natura „animală” a omului, localizată în zona pelviană. Aceasta se poate vedea într-una dintre ilustrațiile lui Vitruviu realizate în timpul Renașterii (figura 78). Centrul de echilibru
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
importantă. Mijlocul predominat de comunicare la copiii cu deficiențe de auz rămâne limbajul mimico-gestual. Lipsindu-le auzul, ei nu pot să-și însușească limbajul sonor pe baza perceperii și imitației sonore, în condițiile relațiilor obișnuite cu cei din jur. Deficienții senzoriali de auz își însușesc limbajul sonor în condiții cu totul greoaie. Ei comit multe greșeli gramaticale în exprimarea verbală. Acest lucru este firesc, dacă ținem seama că ei învață vorbirea în școală, pe baza unei programe și numai cu ajutorul educatorului
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
seama că ei învață vorbirea în școală, pe baza unei programe și numai cu ajutorul educatorului. Inconvenientul cel mai evident însă în privința însușirii limbajului verbal este generat de lipsa auzului, calea normală de recepționare a vorbirii model. În cazul deficienților senzoriali, la baza reabilitării comunicării verbale, a dezvoltării structurilor psihice și a personalității, stă actul complex al compensației. Contactul între ‘’eu-ri’’ (personalități) se stabilește, în primul rând, prin intermediul limbajului. De aceea, se poate afirma că ‘’demutizarea’’ realizată pe baza compensării auzului
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
obiectul cercetărilor a numeroși oameni de știință : I. P. Pavlov, P. Janet, S. Freud, A. Adler, E. A. Astratian, A. B. Luria, T. Ruch și J. Fulton etc. La noi în țară , o contribuție importantă în elucidarea fenomenului compensator în cazul deficiențelor senzoriale și mintale au adus A. Kreidler, C. Păunescu, C. Pufan, D. Damaschin , M. Golu, E. Verza etc. Din observații și prin aplicarea teoriei sistemelor la fenomenul compensării se disting trei tipuri de compensare : compensarea organică la nivelul fiecărui bloc ; compensarea
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
3. Nonverbal (55% reprezintă expresia feței, poziția, mișcarea). B.Elementele comunicării: 1. emițătorul - sursa care transmite mesajul; 2. receptorul - cel care primește mesajul transmis; 3. mesajul - un conținut exprimat prin simboluri specifice și care poate fi transmis prin orice canal senzorial; 4. limbajul - simbolurile specifice pentru codificarea mesajului; 5. codificarea - “traducerea” mesajului de către emițător în simboluri care pot fi înțelese de către receptor; 6. decodificarea - “traducerea” mesajului de către receptor în limbajul propriu; 7. canalele de comunicare - descriu atât mediul cât și mijloacele
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
încălcarea legii ci și orice abatere de la orice tip de normă care intervine și reglează existența unei comunități: de la acte, conduite, atitudini excentrice sau bizare până la transgresiunile religioase și la devianțele religioase sau chiar bolile mintale și handicapurile fizice și senzoriale(care se abat de la normele medicale, estetice și sociale). Având în vedere această extindere și diversificare a conținutului conceptului, apare întrebarea dacă se mai poate conserva coerența internă a domeniului din vreme ce acoperă realități atât de diferite, precum omuciderea
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
-se la efectele diferitelor stări de convalescență oglindite în conduita copiilor, mai ales când aceștia sunt supuși la supraefort cerebral înainte de încheierea perioadei care să asigure remiterea lor completă după îmbolnăvirea suferită.. Tot așa unii autori arată că anumite deficiențe senzoriale pot determina, prin dificultățile de percepție care le creează, consecințe defavorabile în raporturile cu cu ambianța, favorizând astfel devieri de conduită. 2.4.4.Factorii psihopedagogici Acești factori pot fi împărțiți în: 1.factori personali interniprivind structura psihologică particulară a
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
organismul răspunde prin creșterea volumului inimii. Fenomenul de oboseală este cel care împiedică la un moment dat continuarea efortului fizic de o anumită intensitate. Acest fenomen poate apare în urma efortului fizic dar el poate fi determinat și amplificat de oboseala senzorială, de emoțiile prelungite, sau de efortul fizic crescut care presupune și un mare efort de voință. Astfel natura oboselii poate fi diferită: fizică ca urmare a oboselii musculare, psihică datorită SNC și combinată (psihofizică). Se poate vorbi astfel, de o
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
fi vorba de halucinații ; s-ar putea totuși ca unii romancieri să posede capacitatea, frecventă la copii, dar rară mai târziu, de a avea imagini eidetice (care nu sunt nici post-imagini, nici imagini ale memoriei, fiind totuși de natură perceptuală, senzorială). După părerea lui Erich Jaensch, această capacitate este simptomatică pentru modul special în care artistul integrează perceptualul și conceptualul. El păstrează și dezvoltă o trăsătură arhaică a rasei : el își simte și chiar își vede gândurile. *4 O altă trăsătură
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
în care artistul integrează perceptualul și conceptualul. El păstrează și dezvoltă o trăsătură arhaică a rasei : el își simte și chiar își vede gândurile. *4 O altă trăsătură atribuită uneori scriitorului - și mai ales poetului - este sinestezia sau asocierea percepțiilor senzoriale provenite de la două sau mai multe simțuri, mai ales de la simțul auzului și de la cel al văzului (audition colorée : sunetul trompetei, de exemplu, este roșu-aprins). Ca trăsătură psihologică, ea se pare că este, ca și daltonismul, o rămășiță a unui
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
ceea ce explică cum un pacient echilibrat psihic, stăpân pe reacțiile lui emotive, poate deveni anxios, neliniștit, suspicios sau agitat, definind condiții de lucru improprii îngrijirilor stomatologice de calitate, de durată sau de mare finețe. Durerea este definită ca o „experiență senzorială și emoțională dezagreabilă” în urma unor injurii tisulare veritabile sau potențiale . Sensibilitatea dureroasă generează un șir de manifestări individuale ce pot influența comportamentul pacientului în funcție de tipul, intensitatea și durata agentului traumatizant. De altfel, percepția durerii și cea a stres-ului nu
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
este urmată rapid de tulburări severe cardio-respiratorii. Simptomele și semnele intoxicației cu substanțe anestezice loco-regionale evoluează în 2 faze. Substanța anestezică loco-regionalăXILINA, NOVOCAINA 1. Faza de stimulare(excitare)2. Faza de depresiune (paralizie) SNC•Pierderea conștienței, comă•Paralizie motorie și senzorială•Paralizia funcției respiratorii SN vegetativ•Transpirații abundente•Relaxarea sfincterelor Sistem cardio-circulator•Bradicardie•Hipotensiune•Paloare•Stop cardiac SNCSN vegetativSistemcardio-circulator•Logoree, neliniște, nervozitate•Respirație neregulată și rapidă•Spasme și/sau contracții musculare•Transpirații•Greață•Vărsături•Tahicardie•HTA•Congestia tegumentelor Dereglările toxice ale
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
copilului pentru școală presupune stabilirea nivelului de dezvoltare fizică, psihică și a conduitei sociale, apreciate prin examinări complexe, medicale, psihologice, educaționale precum și sociologice. Începerea activității școlare presupune din punct de vedere al dezvoltării somatofiziologice, o perfectă stare de sănătate, integritate senzorială și o dezvoltare fizică armonioasă corespunzătoare (sub aspectul greutății și înălțimii). Indicii slabi ai dezvoltării fizice, îndeosebi cei de creștere, nu au constituit o tulburare susceptibilă de a se repercuta asupra randamentului școlar, nefavorabil, însă, acei copii care din punct
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
celorlalți parteneri, în joc fiind implicate toate formele de limbaj. În funcție de valoarea influenței pe care o are jocul asupra dezvoltării fizice și psihice a copilului se pot distinge următoarele tipuri de jocuri: a) jocuri în care sunt solicitate funcțiile psihofiziologice (senzoriale, motorii, intelectuale); b) jocuri tehnice care solicită fondul de reprezentări, memoria, motricitatea și care dezvăluie mediul său de viață (agricole, industriale, meșteșugărești, școlare, medicale); c) jocuri care exersează relațiile sociale (de familie, de grup școlar); d) jocuri artistice (dramă, muzică
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
antecedente au prezentat prematuritate (copil născut înainte de termen) sau dismaturitate (copil născut la termen dar cu greutate sub 2500 g), subponderabilitate pe parcursul perioadei de dezvoltare anteșcolară, preșcolară, retardare psihicomotorie în primul an de viață, imaturitatea neuromusculară sau tardivă, morfo-funcțională, deficiențele senzoriale (auditive, vizuale), boli de durată cum sunt: afecțiunile pulmonare, tulburările digestive, afecțiuni cardiace de tip neurologic sau psihiatric. Dintre factorii intelectuali sunt nivelul mai scăzut al inteligenței sau unele particularități ale proceselor sau însușirilor psihice cum ar fi incapacitatea de
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
ansamblului de condiții extreme care solicită într-un fel sau altul vreo influență asupra individului. Unii elevi, deși dotați din punct de vedere al potențialității latente, pot întâmpina dificultăți de adaptare școlară din cauza persistenței lor într-un mediu cu stimuli senzoriali, exerciții senzorio-motorii și specific intelectuale mai limitate, oferite de statutul socio-economic și cultural ambiental. Dificultățile școlare nu apar numai sub influența nefavorabilă a factorilor biopsihologici, ci cauzele interne pot fi provocate sau pot acționa împreună cu cele exogene (de ordin familial
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
apere în mod spontan. Fenomenul e mai accentuat după 9 ani când copilul devine mai meditativ, crește dorința de a cunoaște mai mult, de a ordona, de a realiza produse de performanță. Sub influența școlii sunt antrenate și exercitate capacitățile senzoriale perceptive ca instrumente ale cognitiei. Activitatea vizuală și auditivă ating performanțe spre 9-10 ani, la dezvoltarea lor contribuind toate formele învățării și mai cu seamă cele legate de scris, citit, desen, compunere, care solicită perceperea fină și interpretarea rapidă. Sunt
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
îndoit, tipul crispat, tipul flexibil și tipurile combinate. În cercetările efectuate de Florica Bogdazar și A. Casteilla se aduc argumente în favoarea unor tipuri de scriere atât pentru cunoașterea rapidității cât și pentru un consum economicos de energie psihonervoasă. La dezvoltarea senzorial - perceptivă contribuie și formarea capacităților de apreciere a mărimilor, greutăților, proporțiilor și are loc și o organizare spațială. Organizarea spațiului se realizează și ca distanță psihoafectivă existând mai multe tipuri de spațiu și anume: spațiul intim, când se acceptă doar
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
a obiectelor și fenomenelor percepute anterior. Pornind de la aceste două aspecte, putem defini reprezentarea ca fiind procesul psihic de reflectare mijlocită, selectivă și schematică a proprietaților concrete, mai mult sau mai puțin semnificative, ale obiectelor și fenomenelor date in experiența senzorială anterioară a subiectului. Fiecare activitate pe care o desfășurăm în grădiniță, are menirea de a construi și reconstrui logic și progresiv, în structurile mintale ale copilului un sistem de cunoștințe care să se apropie de logica activitații respective. Activitățile matematice
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]