3,380 matches
-
somnul de după-amiază sau poate nu erau acasă. Luai fotografia lui Keti, pe care o pusesem cu o zi Înainte În ultima carte aflată În partea dreaptă a primului raft al bibliotecii (mai tîrziu aveam s-o păstrez Într-un sertar al biroului, Într-o cutie cu mai multe fotografii). Trecui În camera de la față. Deodată, Îi simții mîna pe umeri: „Am venit, Îmi vorbi, și trecu În fața mea. Cum era să nu vin, să te las singur tocmai acum? - acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
răspunse, Își continuă lucrul ca și cum nu rostisem nici un cuvînt, dar la puțin timp renunță să mai Împletească, Își puse andrelele, ghemul de lînă și puloverul, În parte lucrat, pe mașina de cusut de lîngă ea și scoase, din unul din sertarele acesteia, cărțile de joc, pe care la Întinse pe masă și-și Începu nemuritoarele ei pasiențe. Stăteam În picioare În partea cealaltă a mesei, răsfoiam un ziar. Și-n timpul acesta, fără ca doamna Pavel să-l vadă, nici n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
s-au născut patru melodii aparținând unor creatori de frunte, dar după consumarea evenimentului, ca orice operă ocazională, acestea au căzut în uitare... Noroc cu Luigi Ionescu, aflat în vizită de „documentare” la Temistocle Popa: între cele câteva piese din sertar a fost audiată și „Gagarin”, dar solistul, se spune, a propus un alt ritm, la modă, cha-cha-cha, Aurel Storin a scris rapid noul text, iar piesa s-a lansat cu un succes fabulos la Teatrul de revistă „C. Tănase”, unde
Adio, Temistocle Popa! by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83414_a_84739]
-
nu se potriveau. De-abia după vreo două zile am căzut de acord că eu uitasem una, el uitase alta, deși, în linii mari, lucrurile se potriveau. După ce am luat-o amîndoi metodic, am redescoperit fiecare în parte, prin diverse sertare și sertărașe ale memoriei, pe care nici unul din noi nu le mai deschisese de peste 15 ani, amintiri care au ieșit de acolo cu amănunte și, pentru mine cel puțin, chiar cu răscolitoare frînturi de dialoguri. Oameni din care nu-mi
Jurnalul ca șperaclu al memoriei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8667_a_9992]
-
noi nu le mai deschisese de peste 15 ani, amintiri care au ieșit de acolo cu amănunte și, pentru mine cel puțin, chiar cu răscolitoare frînturi de dialoguri. Oameni din care nu-mi mai aminteam decît numele au ieșit din acele sertare cu vorbele lor și cu sentimentele mele de atunci față de ei. Mă întreb însă cîte asemenea sertare și sertărașe ale memoriei mele nu vor rămîne pentru totdeauna închise pentru că la timpul potrivit nu am scris, zilnic, cîteva cuvinte despre ceea ce
Jurnalul ca șperaclu al memoriei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8667_a_9992]
-
pentru mine cel puțin, chiar cu răscolitoare frînturi de dialoguri. Oameni din care nu-mi mai aminteam decît numele au ieșit din acele sertare cu vorbele lor și cu sentimentele mele de atunci față de ei. Mă întreb însă cîte asemenea sertare și sertărașe ale memoriei mele nu vor rămîne pentru totdeauna închise pentru că la timpul potrivit nu am scris, zilnic, cîteva cuvinte despre ceea ce mi s-a întîmplat.
Jurnalul ca șperaclu al memoriei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8667_a_9992]
-
părții vătămate, o timișoreancă de peste 80 de ani, căreia i-a solicitat să-i dea apă pentru a-și adăpa calul care așteapta afară. În timp ce partea vătămată s-a dus în baie pentru a umple sticla, intrusa a căutat prin sertarele din sufragerie, unde a găsit și a sustras suma de 1 500 dolari S.U.A. și mai multe bijuterii din aur, după care a părăsit locuința. Din verificările efectuate a mai rezultat că cea în cauză se află în urmărire generală
Agenda2006-13-06-politie () [Corola-journal/Journalistic/284904_a_286233]
-
surpriză, cu o imperceptibilă grimasă în colțul gurii întrebîndu-se poate ce mi se întîmplase că astăzi eram mai puțin antipatic ca de obicei. Nu citii mult și băgai mâna în buzunarul hainei de pe spătarul scaunului să scot cheile. Într-un sertar din dreapta îmi țineam cele trei caiete groase. Într-unui îmi conspectam lecturile, în celălalt scriam la o lucrare despre gnostici, o istorie a filozofiei acestora care trebuia să preceadă lucrarea mea originală despre o nouă gnoză, iar în al treilea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
gândirea mea proprie, care totuși începea să prindă contur în caietul meu...) Când mă aplecai, văzui jos un ciocan și o șurubelniță. Le ridicai mirat. Șurubelnița avea vârful îndoit... Mă uitai iar în jos: ușa biroului care se încuia peste sertare fusese spartă într-un fel violent, lemnul și lustrul din jurul broaștei stricate... Deschisei ușa și trăsei sertarul. Caietele mele erau acolo, dar aruncate în dezordine de aceeași mână furioasă. Cine făcuse asta? mă întrebai în timp ce simțeam cum urmele furiei celui
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
un ciocan și o șurubelniță. Le ridicai mirat. Șurubelnița avea vârful îndoit... Mă uitai iar în jos: ușa biroului care se încuia peste sertare fusese spartă într-un fel violent, lemnul și lustrul din jurul broaștei stricate... Deschisei ușa și trăsei sertarul. Caietele mele erau acolo, dar aruncate în dezordine de aceeași mână furioasă. Cine făcuse asta? mă întrebai în timp ce simțeam cum urmele furiei celui care o făcuse nășteau în mine furia. Matilda! Ea umblase aici, cine altcineva, vrusese să vadă ce
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
era adevărat... în fața acestei catastrofe, căci asta exprima acum chipul ei, sentimentul că se petrecuse o catastrofă, masca hidoasă pierise atât de total încît avui și eu sentimentul că altcineva fusese în încăpere, nu Matilda... Dar îndată îmi amintii... ușa sertarului spartă, cuvintele rostite, nu ți-am distrus "opera", ironia, disprețul trivial... Crezi că eu sânt Petrică? îi spusei liniștit și sumbru, să-mi răsfoiești rânjind caietele? Las la o parte spartul ușii, oi fi crezut că păstrez acolo cine știe ce scrisori
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
știre să se asocieze în amintirea ta cu o palmă pe care ai dorit-o. Dacă nu ți-ași fi dat-o ai fi inventat altceva decât spargerea biroului și răsfoirea caietelor mele. De ce ai spart biroul?" "M-au revoltat sertarele închise. Cu mine în casă te ascunzi de mine?" Începui să măsor încăperea în lung și în lat. "Ei da, îi răspunsei, venea în contradicție cu tot ceea ce ești tu, care nu concepi că un cuvânt rostit nu poate fi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de lână, mantouri... Stăteam rezemat de tocul ușii și mă uitam, încercînd să înțeleg. Rufărie intimă, dar multă, bluze, sutiene, ciorapi groși de iarnă, mănuși, un costum de schi, feluri de fuste, rochii multicolore... Uneori se apleca și bâjbâia prin sertare de jos... Batiste, baticuri... Le mai alegea, le ridica în aer, le scutura, le contempla, apei le arunca înapoi. Astfel se zorii câtva timp când scoase tot de-acolo de sub ultimul sertar pantofi, cismulițe (astfel le numii în mintea mea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
rochii multicolore... Uneori se apleca și bâjbâia prin sertare de jos... Batiste, baticuri... Le mai alegea, le ridica în aer, le scutura, le contempla, apei le arunca înapoi. Astfel se zorii câtva timp când scoase tot de-acolo de sub ultimul sertar pantofi, cismulițe (astfel le numii în mintea mea, cismulițe, nu cisme...). Mișcarea aceasta îndelungată a gesturilor ei, pauzele, aplecările, alegerea veștmintelor pe un înțeles inexplicabil îmi dădură parcă o halucinație. Vedeam ce se întîmplă, dar înțelesul nu se ivea. O
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
instalau ei cu acte în regulă. Adio casă după aceea, chiar dacă și mai ales se întîmpla să fii proprietar. Intrai și eu în bibliotecă, urmărindu-l pe ofițer neliniștit, căci se și instalase la biroul meu și începuse să tragă sertarele. Scoase totul din ele, manuscrise, note de prelegeri și cele trei caiete ale mele. Luă unul și îl deschise la prima filă. Aveam un scris foarte citeț și se înfundă în lectură. "Hm! făcea! Ce sânt astea?' îi răspunsei că
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
era gata. Nu, că s-o pieptăn! " Unde ți-e pieptenele?!" "Nu știu", zise." Cum nu știi, fată mare și nu știi unde îți sânt obiectele tale de toaletă?" "Ba da, zise și se duse și trase foarte sigură un sertar și luă de-acolo pieptenele. "Păi vezi? Ziceai că nu știi? Ia te rog să nu te răsfeți!" O întorsei cu spatele și începui s-o pieptăn. "Adu-mi o fundă să-ți leg părul!" Nu, că să-i fac
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să-i pese." " Ieșiți afară că vă omor", șopti palidul. "Tu pe noi! exclamă ea parcă reflectând. Adică n-ajunge câte ne-ai făcut, vrei acum să ne omori!... Auzi, Puiule!" Devenise visătoare. Întinse mâna spre noptieră și trase încet sertarul. Vru să-l închidă la loc, dar se răzgândi, luă de-acolo ceasul, își desfăcu poșeta și îl aruncă înăuntru, după care o închise cu o puternică trosnitură. Fiindcă în clipele acelea nu mă gândeam că Matilda ar fi putut
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de o intensă alarmă. Îmi ghicise tandrețea? Îmi văzuse chipul care o exprima? "Dă-mi cheile de la casă!", zise. Nu înțelesei, avui o clipă de ezitare, vrusei s-o întreb de ce, dar renunțai, mă întorsei în rezervă, luai cheile din sertarul noptierei și i le adusei. Le vîrî în poșetă, dar nu plecă, așa cum mă așteptam. Atunci îi spusei: "De ce îmi iei tu cheile?" Tresări parcă uluită: "De ce?! zise. Tu n-o să mai ai nevoie de chei pe acest pămînt!" Și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Medicul se uită la mine surprins, dar fata i-o luă înainte, îl luă la vale, hai, dom' doctor, nu fiți zgârcit, doar atât îi spuse și nu-i mai așteptă răspunsul, îi luă pur și simplu cutia dintr-un sertar și ieșirăm. Când o aduse, Ion Micu se uită la fată clipind des. "Ați pus zahăr în cafea, zise. "No, zise și fata cu o bruscă ironie, e amară." "Mulțumesc, sărut mâna, de unde ați ghicit?" "Ei da, mare ghicitoare", răspunse
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și entuziasmul fără de care voința nu aduce decât chin. Avui, în acest sens, o bizară confirmare. Nu mă gândisem niciodată că, în afară de Vaintrub și celălalt referent al Securității, nimeni nu citise de fapt caietele mele, Matilda care căutase altceva în sertarul biroului spărgîndu-l, desigur, le răsfoise în acea seară rău inspirată. Aflate apoi în posesia ei, nu le citise, oricum, nu-mi spusese niciodată nimic bun despre conținutul lor! Într-o zi, caietele mele dispărură. Iată, gândii, luîndu-mi în mâini capul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ducea gândul îndată ce terminam orele contabile... Ecoul ăsta e natural sau e cîștigat?" zisei oprindu-mă o clipă și contemplând prin geam dealurile îndepărtate care se zăreau din această parte a clădirii. "E cîștigat", zise încuindu-și acuma fără zgomot sertarele. În cazul ăsta ați putea scăpa de el..." "Mă străduiesc..." "Cu succes?" "Hm! (și făcu un gest cu palma) așa și-așa! Știu, de pildă, cum v-am spus, că e mai bine să mă retrag." " Nu e o lașitate
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
gândii, pe urmă, doamna inginer, când o veni nota de plată, o să-mi adauge într-o scrisoare bătută la mașină, cu multe detalii, costul convorbirii. Normal! Revenii în odaie și o găsii pe Suzy la biroul meu. Îmi umbla prin sertare. Cu un instinct sigur dăduse peste cele două lucrări ale mele, dactilografiate, și le pusese alături, ținea cotul pe ele. Acum îmi răsfoia caietele. "Ce faci tu aici?", o întrebai. Îmi răspunse cu degetele: fac ce-mi place. "Sînt lucrări
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
răsfoia caietele. "Ce faci tu aici?", o întrebai. Îmi răspunse cu degetele: fac ce-mi place. "Sînt lucrări de specialitate, continuai vârând telefonul în priză. Ai de felicitat pe cineva?" Respinse cu palma întrebarea. Apoi se ridică, mai cercetă o dată sertarele trase, dacă mai era ceva pe-acolo (nu mai era!), îmi aruncă o privire care parcă nu mă vedea, luă cele două lucrări bine capsate de mine (aveau și coperți) și făcu iar o săritură în pat, de astă dată
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
se refugia pe comodă. Știa că Ripley urma să aibă coșmarul zilnic și prefera să-i lase tot patul. Cu un colț al cearșafului își șterse broboanele de sudoare de pe frunte, obraji, piept. Degetele căutară în întuneric o țigară în sertarul noptierei, dădu un bobârnac în capătul cilindrului și așteptă să devină incandescent. Ceva... capul se răsuci brusc. Nimic. Doar zumzetul ceasornicului. În cameră nu se aflau decât Jones și ea. Cu certitudine, nici o rafală de vânt. Se înclină în stânga și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
bobârnac în capătul cilindrului și așteptă să devină incandescent. Ceva... capul se răsuci brusc. Nimic. Doar zumzetul ceasornicului. În cameră nu se aflau decât Jones și ea. Cu certitudine, nici o rafală de vânt. Se înclină în stânga și mâna pipăi în fundul sertarului noptierei în căutarea cărții de vizită a lui Burke. O răsuci între degete, apoi o introduse într-o fantă a consolei încastrată în mobilă. Pe ecranul care ocupa peretele opus apărură nuraadecâl cuvintele "Așteptați, vă rog", ceea ce o făcu răbdătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]