40,428 matches
-
neconstituționalitate sunt admisibile și sub aspectul respectării termenelor în care poate fi sesizată instanța de control constituțional. ... 101. În vederea analizării admisibilității prezentelor sesizări cu privire la cel de-al treilea aspect de admisibilitate - obiectul controlului de constituționalitate, respectiv stabilirea sferei de competență a Curții cu privire la legea dedusă controlului -, este necesară analiza criticilor formulate de autorii sesizării. Analizând temeiurile constituționale invocate în susținerea sesizărilor de neconstituționalitate, precum și motivarea obiecțiilor formulate, Curtea observă că obiectul criticilor îl constituie procedura
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
rețele sau servicii de comunicații electronice, norma creând un raport parte/întreg. Așa fiind, Curtea constată că, reglementând în sarcina furnizorilor de servicii de găzduire electronică cu resurse IP obligații similare celorlalți furnizori de servicii de comunicații electronice, legea nu extinde sfera categoriilor de furnizori care cad sub incidența obligațiilor prevăzute în Codul de procedură penală, ci reiterează aceste obligații într-o formă unitară în cadrul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice. ... 124. Cu privire la obligația acestor
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 201 din 31 iulie 2002, sfera drepturilor și a obligațiilor poate fi restrânsă prin măsuri legislative naționale numai în cazul în care restrângerea respectivă constituie o măsură necesară, corespunzătoare și proporțională în cadrul unei societăți democratice pentru protejarea anumitor interese publice, cum ar fi pentru a
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
că actul administrativ-jurisdicțional poate fi emis numai de către autorități administrative care au atribuții de a soluționa un conflict prin procedura administrativ-jurisdicțională prevăzută expres în legea organică ce reglementează această procedură. Sub acest aspect, autoritățile administrative sunt cele cuprinse în sfera executivului și care formează administrația publică centrală și locală: consiliul local, consiliul județean, primarul, ministerele, autoritățile administrative autonome care se pot înființa prin lege organică, Guvernul, instituțiile publice centrale sau locale etc. Folosirea sintagmei „autoritate publică cu activitate administrativ-jurisdicțională“ conduce
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
județeană de aplicare a legii ca „autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdicțională“, ceea ce contravine dispozițiilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, din al căror conținut rezultă că nu toate autoritățile publice pot exercita o activitate administrativ-jurisdicțională, ci numai autoritățile administrative din sfera executivului, or folosirea sintagmei „autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdicțională“ induce ideea că și alte autorități publice decât cele propriu-zis administrative ar putea emite acte cu caracter administrativ-jurisdicțional, ceea ce contravine Legii nr. 554/2004. Autoarea excepției susține textual că „problema calificării
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
ar putea emite acte cu caracter administrativ-jurisdicțional, ceea ce contravine Legii nr. 554/2004. Autoarea excepției susține textual că „problema calificării unei autorități care exercită o activitate administrativ-jurisdicțională, drept autoritate publică în sensul larg al termenului, sau ca autoritate administrativă din sfera executivului, constituind doar o categorie de autorități publice, trebuie analizată pornind de la dispozițiile Legii nr. 554/2004 astfel cum acestea au fost modificate prin Legea nr. 262/2007 (s.n.), din al căror conținut rezultă faptul că nu toate autoritățile publice pot
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
Legea nr. 262/2007 (s.n.), din al căror conținut rezultă faptul că nu toate autoritățile publice pot exercita o activitate administrativ-jurisdicțională și, pe cale de consecință, pot emite acte administrativ-jurisdicționale, ci numai o categorie de autorități publice, respectiv autoritățile administrative din sfera executivului“. Autoarea mai arată că atât legiuitorul constituant, cât și cel organic folosesc și noțiunea de autoritate publică (s.n.) și noțiunea de autoritate administrativă (s.n.), dar precizează și faptul că, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 97/1997, noțiunea de autoritate administrativă
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
posibilitate de constrângere a terțului, realizată prin intermediul instanței de executare, evidențiază importanța validării popririi ca procedură de excepție, determinată de conduita terțului poprit“. Instanța supremă a subliniat faptul că art. 790 alin. (1) din Codul de procedură civilă „consacră sfera persoanelor cărora legiuitorul le deschide exercițiul dreptului de a sesiza instanța de executare cu cerere de validare în scopul aplicării normelor sancționatoare în privința terțului care nu a îndeplinit obligațiile legale ce îi reveneau pentru efectuarea popririi și îndestularea creanței
DECIZIA nr. 837 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255557]
-
securitate juridică, părțile având obligația să se supună efectelor obligatorii ale actului jurisdicțional, fără posibilitatea de a mai pune în discuție ceea ce s-a stabilit deja pe calea judecății. Prin urmare, hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă se situează în sfera actelor de autoritate publică, fiind învestită cu o eficiență specifică de către ordinea normativă constituțională. Pe de altă parte, un efect intrinsec al hotărârii judecătorești îl constituie forța executorie a acesteia, care trebuie respectată și executată atât de către cetățeni
DECIZIA nr. 145 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255475]
-
Constituție este acela că organele care înfăptuiesc justiția și care, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, sunt instanțe judecătorești trebuie să respecte legea, de drept material sau procesual, aceasta fiind cea care determină comportamentul persoanelor fizice și juridice în sfera publică și în circuitul civil. Dispoziția constituțională consacră principiul legalității actului de justiție și trebuie corelată cu prevederea art. 16 alin. (2) din Constituție, potrivit căreia „Nimeni nu este mai presus de lege“, și cu cea a art. 124 alin.
DECIZIA nr. 145 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255475]
-
injecții de 300 mg) ca doza inițială, urmată de administrare injectabilă subcutanată a unei doze de 300 mg, la interval de 2 săptămâni. Dupilumab se administraza injectabil subcutanat la nivelul coapsei sau abdomenului, cu excepția unei zone circulare cu o sferă de 5 cm situată periombilical. Daca injecția este administrativă de o alta persoană, poate fi și i regiunea superioara a brațului. Trebuie avuta în vedere întreruperea tratamentului la pacienții care nu au prezentat răspuns dupa 16 săptămâni de tratament pentru
ANEXE din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251586]
-
al creditorilor titlurilor executorii reprezentate de înscrisurile sub semnătură privată, care sunt titulari ai unui drept de creanță, născut în patrimoniul lor de la data emiterii titlului. În sensul jurisprudenței Curții, dreptul de creanță este un «bun», care intră în sfera de protecție a dispozițiilor art. 44 alin. (2) din Constituție, ce prevăd garantarea și ocrotirea egală a proprietății private (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 70 din 27 februarie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
a stării de asediu, care își are sediul în art. 93, cu titlul „Măsuri excepționale“. Tot jurisdicția constituțională a subliniat următoarele: „chiar dacă instituirea stării de urgență sau de asediu poate avea drept consecință restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți, sfera de aplicare a art. 53 nu se circumscrie numai situațiilor prevăzute de art. 93 din Constituție“. ... 10. Față de argumentele mai sus prezentate, autorul consideră că instituirea unei stări de alertă, care are ca efect principal restrângerea unor drepturi constituționale
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
puterilor în stat nu înseamnă lipsa unui mecanism de control între puterile statului, ci, dimpotrivă, presupune existența unui control reciproc, precum și realizarea unui echilibru de forțe între acestea“. Prin urmare, hotărârea Guvernului privind instituirea stării de alertă intră în sfera actelor administrative normative supuse controlului judecătoresc în contencios administrativ, iar, în aplicarea regulii constituționale de referință, art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 stabilește că „orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
32 din Legea nr. 7/1996 este neconstituțional în măsura în care se extinde la toate situațiile în care oficiul de cadastru și publicitate imobiliară este chemat în judecată. Curtea constată însă, analizând conținutul normativ al textului de lege criticat, că sfera sa de aplicare este clar delimitată, oficiul de cadastru nefiind citat și neavând, așadar, calitate procesuală pasivă în procesele declanșate în vederea soluționării plângerii împotriva încheierii de carte funciară, a acțiunii în justificare tabulară, în rectificare, precum și prestație tabulară
DECIZIA nr. 817 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254580]
-
la nivel european, prin noua Strategie U.E. în materie de droguri 2021-2025. Strategia naţională în domeniul drogurilor 2022-2026 este rezultatul unui proces transparent de consultare cu instituțiile și autorităţile publice de nivel central și local, precum și cu partenerii din sfera societății civile (organizații neguvernamentale și culte) . Politica naţională în domeniul drogurilor pentru perioada de referință are caracter transversal față de domeniile sectoriale de politici publice naționale, integrând măsurile și intervențiile specifice ale acestora cu aplicabilitate în domeniul drogurilor și urmărind
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253794]
-
strategice. Principiul legalității - activitățile pentru realizarea obiectivelor strategice se desfășoară în baza prevederilor legale. Principiul promovării parteneriatului – realizarea de parteneriate vizând atingerea obiectivelor strategice. Principiul responsabilitățiisociale – responsabilitatea pentru răspunsul la fenomenul drogurilor aparține entităților sociale implicate în limitele atribuțiilor și sferei lor de acțiune; Principiul subsidiarității - constă în asigurarea luării deciziilor și implementării acțiunilor la nivelul cel mai apropiat de cetățean și care dispune de resursele necesare. Principiul echilibrului - abordarea proporțională a intervențiilor din domeniul reducerii cererii și a ofertei de
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253794]
-
cadrul unei unități. Prin stabilirea unei limite temporale pentru procedura de încadrare a unor locuri de muncă în condiții speciale, precum și din reglementarea unei proceduri de reevaluare a acestei încadrări se desprinde intenția vădită a legiuitorului de a restrânge sfera locurilor de muncă încadrate în condiții deosebite sau speciale, prin normalizarea acestora și înlăturarea factorilor de risc pentru sănătatea salariaților, potrivit legislației privind protecția muncii. În acest sens a amintit și cele reținute de Înalta Curte de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 901 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254623]
-
debitoare are temei legal și legitimitate constituțională, respectiv în prevederile art. 136 din Constituția României, potrivit cărora proprietatea publică este garantată și ocrotită prin lege. Or, exercitarea cu rea-credință de către un particular a drepturilor pe care le are în sfera dreptului privat, în dauna proprietății publice, este sancționabilă, iar în acest context nu se poate reține încălcarea dreptului de proprietate privată, nefiind incidente instituția confiscării averii sau cea a exproprierii, care au alt regim juridic, fără nicio legătură cu răspunderea
DECIZIA nr. 847 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254633]
-
de apelantul inculpat Vasile Baciu într-o cauză în care a fost condamnat în baza textului de lege criticat. ... 8. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul susține, în esență, că textul criticat este lipsit de claritate și previzibilitate, „plasând în sfera penală orice persoană care exercită o funcție publică și care efectuează activitățile specifice acestei funcții“. De exemplu, în exercitarea funcției, primarii pot acorda ajutoare de urgență familiilor și persoanelor care se află în situații de necesitate determinate de calamități naturale
DECIZIA nr. 73 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254636]
-
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 301 alin. (1) din Codul penal sunt criticate pentru o pretinsă lipsă de claritate și precizie, cu motivarea că ar „plasa în sfera penală“ „orice persoană care exercită o funcție publică și care efectuează activitățile specifice acestei funcții“. Concret, se enunță ipoteza în care, în exercitarea funcției, primarii pot acorda ajutoare de urgență familiilor și persoanelor care se află în situații de necesitate
DECIZIA nr. 73 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254636]
-
33. Deși obiectul art. 8 din Convenție este, în esență, acela de a proteja persoana împotriva ingerinței arbitrare a autorităților publice, acesta poate presupune adoptarea de către autorități a unor măsuri menite să asigure respectarea vieții private chiar și în sfera relațiilor dintre indivizi (a se vedea, de exemplu, Hotărârea din 10 aprilie 2007, pronunțată în Cauza Evans împotriva Regatului Unit, paragraful 75, și Hotărârea din 20 mai 2010, pronunțată în Cauza Oluić împotriva Croației, paragraful 46). ... 34. Aplicând considerentele de
DECIZIA nr. 368 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261747]
-
în prezenta cauză, Curtea reține că prin art. 2 pct. 27) din Legea nr. 61/1991 legiuitorul a reglementat o contravenție ce descrie un comportament ilicit atât cu scopul asigurării liniștii publice, cât și cu scopul asigurării respectării vieții private în sfera relațiilor dintre particulari. ... 35. Curtea constată însă că legiuitorul nu a garantat egalitatea persoanelor care beneficiază de respectarea dreptului constituțional la ocrotirea vieții private sub aspectul desfășurării sale în liniște - adică fără a fi supusă unui nivel de zgomot excesiv
DECIZIA nr. 368 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261747]
-
să sesizeze instanța constituțională, precum și al obiectului controlului de constituționalitate. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, iar cea de-a treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează a fi cercetate în ordine, constatarea neîndeplinirii uneia având efecte dirimante și făcând inutilă analiza celorlalte condiții (a se vedea în acest sens Decizia nr. 334 din 10 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
să fie considerată, prin natura sa, „penală“ din punctul de vedere al Convenției sau ca, prin săvârșirea unei fapte, o persoană să fie pasibilă de o sancțiune care, prin natura sa și prin gradul său de gravitate, aparține, în general, sferei „penale“. În acest sens este Hotărârea din 21 februarie 1984, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Öztürk împotriva Germaniei, paragraful 54. ... 54. Aplicând aceste considerente de principiu în cauza de față și ținând cont de criticile Avocatului
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]