3,671 matches
-
și scurt îi anunțai buna știre. Bucuria-i era furtunoasă, danțarăm cu Vintilică prin odaie și începurăm să strângem lucrurile ei. Cum însă a doua zi camionul și auto-ul promise nu sosiră, de frică să nu ne tragă pe sfoară și să rămân cu tratamentul urechii neterminat, pornii din nou cu trăsura la București. plecarea liei în moldova Lia sosi peste două zile, i se trimisese eliberarea, pașaportul pentru Moldova și se fixase ziua plecării. Nu avea însă voie a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
colectivitate prietenoasă , o viață sub semnul tradiției care presupune și sărbătoare , dar și munca . Nu stiu alții cum sunt , dar eu , când mă gândesc la locul nașterii mele , la casa părinteasca din Humulești , la stâlpul hornului unde lega mama o sfoară cu motocei la capăt , de crăpau matele jucându-se cu ei , la prichiciul vetrei cel humuit , de care mă țineam când începusem a merge copăcel , la cuptiorul pe care ma ascundeam , când ne jucăm noi , băieții , de-a mijoarca , si
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
multe repetiții acasă la mine, spre a fi bine preparat pentru ziua de reprezentație. În sala unde urma să se ție banchetul, am așezat noi micul teatru de păpuși acoperit cu niște perdele, care se puteau deschide prin tragerea unei sfori. Nimene nu știa ce-i în dosul perdelelor afară de Missir și de mine. S-a cetit mai întăi de Negruzzi corespondența cu autorii străini, apoi prostiile ce fuseseră publicate în cursul săptămânii prin diverse foi periodice, broșuri, placarde etc., spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
n-o pot face nici în ruptul capului, măcar de m-ați duce la spânzurătoare. Un strașnic hohot de râs peste care domnea, se înțelege, râsul lui Codreanu, întâmpină vorbele mele. Dânșii habar n-aveau că eu îi trăgeam pe sfoară cu povestea lui Odobescu. Dar culmea nu-i aici. Catrințaș, care ședea în picioare și ne asculta cu mâna la gură, avea în fața lui un aer de reculegere, de nedomerire, parcă să creadă, parcă să nu creadă cele ce auzea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Victoria, când ne-a prins o ploaie teribilă pe muchia Tărâței și a trebuit să ne adăpostim în această cabană. Îmi aduc aminte că acolo am găsit puse într-un loc uscat câteva pachete de țigări Carpați, iar pe o sfoară chiar niște cârnați puși la uscat, pentru un eventual călător rătăcit care poposește în acest loc. Din păcate cabana a ars până la temelie după câțiva ani și chiar am ajuns în acel loc când încă mai fumegau ruinele cabanei. De
Muchia Tărâța. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
criminale. Corupția politică privită ca o extensie a activității politice normale să își instruiască personalul ajutător cum să ,,obstrucționeze" Înalta Curte cu Jurați fără a comite sperjur; să plănuiască cum, cu consiliul său de la Casa Albă, să-și ,,tragă pe sfoară" dușmanii politici folosindu-se de FBI și de IRS; să dezvolte ,,scenarii" privind relațiile publice pentru a explica acțiunile posibil ilegale, singura și constanta întrebare fiind ,,oare va merge?" (Silverstein 1988: 22 despre Nixon în timpul scandalului Watergate) Primul aspect al
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
în minte cuvintele pline de farmec și de nostalgie ale lui Ion Creangă în amintirea anilor copilăriei: „Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul nașterii mele, la Humulești, la stâlpul hornului unde lega mama o sfoară cu motocei la capăt, de crăpau mâțele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă țineam când începusem a merge copăcel, la cuptorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieții, de-a mijoarca, și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
acasă, iar ei, în afară de făcutul mâncării, alte activități n-aveau, se uitau la televizor doar și comentau ce se mai întâmplă pe acolo. Comentau de obicei iritați, indignați, pentru a se vedea că reacționează. Că nu se lasă trași pe sfoară. Aveam un bârlog al meu și asta cumva mă mulțumea, puteam să scriu, puteam citi. Mi-era peste mână să primesc vizite, pentru că nu era casa mea. Vizitatori erau doar puștii pe care îi aveam la pregătire. Și Miruna, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
asta pe care încerc să-l reconstitui. Mereu am avut impresia că sunt înfiat, v-am mai spus. Mai era în curte un măr de care se hâțâna un leagăn, mișcând o dată cu el și rufele puse la uscat pe o sfoară aproape tot timpul. S-ar putea ca toată curtea asa să fi existat doar în imaginația mea. Nu-mi e foarte clar. De fapt, hai să vă și spun ce s-a mai întâmplat atunci. Știu că mă jucam într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
din casă și să aibă toată ziulica la dispoziție să se joace nestingheriți. Copiii năzdrăvani, incluzându-mă și pe mine, erau de la prima oră pe acoperișuri și se dădeau cu sania de acolo de sus, până când le degerau degetele pe sfoară și picioarele pe oțelul săniuțelor. Mai mergeam și pe boroaie să jucăm „hockey” pe luciul înghețat al apelor, dar cu bâte, conserve și șlapi pentru a aluneca mai bine și a fugi mai repede când ne prindea bunicul sau vreun
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
de la noi, cu condiția să scoți o gazetă de mare tiraj - și ai scos o gazetuță de seară, numai bună ca să-ți plasezi În redac ție ciracii dumitale favoriți! Asta Înseamnă că ne ai mâncat banii! Ne-ai tras pe sfoară! Dar Bogdan-Pitești - care cu banii nemților cumpărase tablouri plătite galantonește lui Luchian, Pătrașcu, Ressu, Iser, sau Îi cheltuise În ospățuri princiare, sau trimisese lui Ale xandru Macedonski, poet famelic, Împovărat cu o casă de copii, curcani fripți plini cu napoleoni
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sau Îi cheltuise În ospățuri princiare, sau trimisese lui Ale xandru Macedonski, poet famelic, Împovărat cu o casă de copii, curcani fripți plini cu napoleoni de aur! - [replică]: — V-am mâncat banii, e adevărat, dar nu v-am tras pe sfoară! Căci cum v-ați Închipuit dumneavoastră că un trădător de țară ca mine s-ar fi putut să nu fie dublat de un escroc? Despre comportările lui Adrian Maniu pe vremea nemților am aflat Întâmplător din Gazeta ilustrată, editată de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
violente sau cu cente nari uitați de Dumnezeu și de moarte. Alte două surori ale Corei muriseră, una, ca și ea, de glonț, alta În flăcări; iar pe un frate, altminteri Întreprinzător, dibaci și harnic, Îl pândește până și astăzi sfoara de la perdea În chip de ștreang. [...] La Îngropăciunea lui Emanoil Bucuța, un sac cu oase mari și goale, aproape impudice și stropite repede cu vin și untde lemn În bolboroseala omului bisericii, Îi fu așezat Între picioare: era tot ce
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ca o „cazacă“ cu culori distinctive pentru mahalaua noastră, rotocoale albastre pe zmeul alb; cu „coada“ zmeului făcută din tifon pentru bandaje; cu „gura“ zmeului fie „trăgătoare“, fie „Înălțătoare“, după sco purile de luptă sau Întrecere sportivă urmărite; și cu sfoară „sibiaș“ pentru zmeiele mai mici, sau „răsucită“ pentru cele mari, cumpărată numai de la Plosca de Aur din Bărăție. Ei! dar după tehnica, savant calculată, a dimensiunilor și proporțiilor dintre laturile zmeului și dintre „capul“ și „coada“ lui, venea tehnica, mult
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și a mane vrării zmeului, pe timp frumos sau noros și urmărind capriciile ele mentului fluid, al vântului și al curenților atmosferici, și, mai ales, fantezia, dătătoare de emoții tari, a jocului nostru cu zmeul Înălțat din plin, cu toată sfoara de pe ghem și ținut strâns, ca În frâu, și jucat“ când la dreapta, când la stânga, sau descriind cu el În văzduh cercuri elegante, mari sau mici, sau dându-l „În cap“ cu viteză spre pământ, fornăind din vâjâitoarea de țiplă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
adică În luptă pe viață și pe moarte cu zmeiele din mahalaua vecină, prin manevrarea dibace a „cârligului“ din tablă ascuțită pe margini ca ferăstrăul, cu care Îmi Înarmam zmeul și mă repezeam cu el să tai, sus de tot, sfoara zmeului advers, rămas acum ca o corabie fără cârmă și ajuns „mototol“ la pământ, În uralele și țopăielile de bucurie ale maha lalei noastre Învingătoare. Arșicele erau acele oscioare de formă ciudată pe care oscilează genunchiul picioarelor de dinapoi - al
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
putea învârti pe un cui, bătut sub nivelul băncii. în perete. - Ce-i cu ăsta Mitică ?, îl întreb. - E un scripete îmi spune. Dați-mi un scripete și voi ridica pământul, zice el cu emfază. Eu voi ridica cu o sfoară, rulată pe acest mosor, teza de matematică. Și începe să-mi explice tehnica și planul, care pe scurt era cam așa: subiectul de matematică îl voi arunca pe geam, in curtea sălii de sport. Copilul acela care bate toată ziua
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
lui va scrie pe curat teza, pe o coală ștampilată, de care am făcut rost prin badea Gheorghe (omul de serviciu). Teza gata făcută și bine împachetată este adusă în fugă de copilul cu mingea, care o va lega de sfoara lungă de pe mosorel, pe care eu o voi arunca pe geam, când copilul dă semnalul printr-un fluierat că teza este legată. Ridic apoi încetișor teza, înfășurând ața pe mosorel, apoi o predau în locul tezei mele, și plec să beau
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
deschidă geamul. Altul mai târziu, trebuia să strige să se închidă geamul, pentru a-i permite mișcările lui Mitică. Ca să nu lungim vorba, trebuie spus că totul a mers bine și s-a realizat la centime, conform prevederilor, inclusiv „tragerea sforii cu tezele până în clasă și distribuirea la adresanți. Dar... chiar in momentul când noi abia am înlocuit tezele, dă năvală în clasă, un profesor de la școala elementară, care se găseau la parter, exact sub clasa noastră. Profesorul inspaimantat tocmai atunci
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
mutați de curând în casele celor expirați. De după un gard, se uita la trecători, cu un aer dus, un tată vechi de nomenclaturist proaspăt. Purta un fes ponosit, era nebărbierit, bărbia îi tremura, iar una din lentilele ochelarilor legați cu sfoară peste urechi era spartă. Dacă te lăsai înduioșat de aerul său decrepit, nu-ți mai venea să-l lustrezi. Știți însă cum e: lustrezi ce se nimerește, nu ce-ai pofti. Ce, parcă eu n-aș avea chef să lustrez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
de bord, destul de antipatic, să ne trezească pentru a ne apucam de muncă. Sarcina mea era să curăț puntea cu gaz, treabă la care am muncit toată ziua și tot n-am reușit s-o termin. Alberto a tras niște sfori și a ajuns tot În bucătărie, unde mînca mai bine și mai mult, ne prea ținînd cont de ce bagă În el. Noaptea, după epuizantele jocuri de canastă, priveam marea imensă, plină de reflecții cu pete albe sau verzui, sprijiniți unul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
un nou domeniu al botanicii: oca, quinua, canihua, rocoto, porumb. Am văzut oameni purtînd aceleași veșminte ca indienii din camion, În mediul lor natural. Purtau ponchouri scurte, de lînă, În culori Închise, pantaloni strîmți, trei sferturi, și sandale făcute din sfori sau din cauciucuri vechi de mașină. Devorînd tot ce vedeam, am continuat să coborîm valea, spre Tarata. În limba aymara, acest nume Înseamnă culme sau punct de Întîlnire - un nume bine ales, fiindcă orașul se găsește Într-un mare V
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
de vedere psihologic și din lipsă de alimentație. Am fost arestat pe la ora 8, de către o grupă de ofițeri securiști, în primăria din Hălăucești unde mi-a pus pe ochi batista din buzunar și m-au legat strâns cu o sfoară pe care o aveau ei, pentru ca să nu văd ce se întâmplă cu mine și unde mă duc. M-au dus la sediul securității din Roman unde m-au ținut câteva ceasuri în duba securității, ca pe la ora 5 după amiază
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
să nu vadă ceea ce este de văzut. 27 februarie 1953 Nu pretind să realizez altceva decât pe mine însumi! Vreau să mă revărs până la ultimele mele limite; vreau să fiu eu însumi în întregime. și nu mă las tras pe sfoară de cuvinte sau de fraze frumoase: știu că suntem cu toții noi înșine și nimic altceva decât noi în șine, astfel că ar fi poate mult mai de dorit să fi putut să ieșim din condiția noastră și din limitele noastre
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
îndeajuns de mult efort tactic în vederea obținerii rezultatului scontat. și era bine ca efectul să fie cât mai vizibil, căci erau apreciați în funcție de succesul avut cu măsurile lor represive. Deși diferențele ierarhice erau clare, ștabii se trezeau totuși trași pe sfoară cu toate mijloacele de care dispune viața comună, fiindcă poporul îi ura. De altfel, ștabii se bucurau de statutul lor privilegiat tot numai între ei, măcar că aici fiecare era pentru celălalt și părtaș, dar și oponent. La fel ca în
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]