4,151 matches
-
Cel clădit pe relația dintre eu și tu este personajul dialogic, iar cel care alături de conștiința sa și de conștiința aproapelui dezvoltă și o conștiință a celuilalt, a privitorului este personajul trialogic. Acesta din urmă este personajul teatral, supraeul moral, sinele inconștient care se revelează (cum îl identifica criticul prima oară în 1988); iar la nivelul psihologiei de grup e corul antic, martorul, comentatorul, incitatorul, consolatorul acțiunii. Introducerea sa reprezintă un moment important și o nouă vârstă în evoluția romanului românesc
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Profesorul arădean ne oferă o variantă voit unificatoare și totodată simplificatoare a tezelor prezentate de cei doi cercetători. Regăsim idei din Slavici necunoscutul: ,,În nuvelă (n.a. Moara cu noroc) cauza ascunsă a prăbușirii eroului rezidă în eul de adâncime (adică sinele, după Freud) pe care Ghiță (ca și Ana) și-l ascunde sieși, nuvela dobândind mai ales prin acești doi eroi semnificația foarte modernă a unui studiu de psihologie abisală, de psihologia reluării"54 sau din Romanul inconștientului: ,,Bandi, fiul natural
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
acum pregătit să ia viața în plin, alături de familia sa lărgită. S-a vorbim mult despre "slăbiciunea" eroului înțeleasă ca nevolnicie. Credem că nu poate fi vorba de așa ceva. Puterea sufletească înseamnă o reducere a vanității superficiale, o păstrare a sinelui prin actul cel mai paradoxal, aparent desființator al personalității: identificarea prin simpatie cu celălalt. Eroul a dat mereu, prin fapte, mai mult decât prin vorbe, dovada acestei înzestrări speciale. Ceea ce diferențiază romanul de celelalte nuvele, și prin aceasta construcția personajului
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ființial. De la Dimitri Karamazov la Raskolnikov, personajele tragediilor dostoievskiene știu să recunoască și să accepte o înfrângere în conștiință. Ea aduce cu sine o schimbare radicală a eroului, dar "orgolioșii subteranei" au puterea de a renunța la tot, inclusiv la sinele de altădată. Procesul prin care Dimitri e condamnat pentru o crimă pe care nu a săvârșit-o stârnește cititorului o profundă compasiune, ca și prăbușirea în nebunie a lui Ivan. În pofida păcatelor lor, spectacolul dur al haosului, al declinului pe
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
făcut, căci Slavici reușește să aleagă, cu ingenioasă premeditare, în creațiile sale de valoare, modurile de a aduce la numitorul comun și tensiunile dintre sexe, și virtualitățile acestora în a intermedia dezvăluirea stărilor și mișcărilor sufletești până la rădăcina lor din "sinele" individual, dacă nu și arhetipal. Un talent surprinzător, chiar vizionar a lui Slavici, e capacitatea de a surprinde cu arta sa ceea ce "doricului", în terminologie lui Nicolae Manolescu, îi scăpase fiind mai precis atribut al "ionicului", al "ionicului" târziu din
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
lui Șofron la prima întâlnire cu Simina... Cum explicăm această reușită de avangardă a scriitorului ardelean?! Slavici și-a ascultat propria "inimă" atunci când a scris ceea ce a scris. Marile sale creații literare s-au născut în anii căutărilor și descoperirilor sinelui. Ca Homo moralis, tânărul scriitor n-a cunoscut maladiva carență de absolut a omului etic. A cunoscut în schimb eșecul și mai ales asumarea lui... A trăit adesea în incertitudine, dar a avut privilegiul tenacității mersului și experiența rătăcirii asumate
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
că într-o astfel de împrejurare a pierde înseamnă a da, că a da înseamnă, în cele din urmă, a te regăsi. Exaltarea unui fel de dublu glorificat atestă, într-adevăr, căutarea unei identități, precum și demersul instinctiv de redobîndire a sinelui, factori constitutivi ai pulsiunii originare. Paradoxul stă în faptul că această redobîndire se manifestă aparent în aservirea, în supunerea la o autoritate exterioară. Dar e vorba de o autoritate care, și acesta e lucrul esențial, nu mai este considerată suspectă
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
mult. Din păcate, speranța fusese spulberată. Sfârșitul dominației geometriei euclidiene a fost și sfârșitul dominației tuturor standardelor absolute de acest fel. Filosoful își poate susține în continuare convingerea în gândirea profundă; artistul poate insista cu pasiune în a-și valida sinele pe care abilitățile sale tehnice îl expun; omul religios poate umple catedrala cea mai vastă cu ecourile inspirației divine; iar poetul romantic ne poate alina spiritul într-o amorțeală somnoroasă și induce acceptarea necritică a compoziției sale ademenitoare. Poate toate
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
cu anumite caracteristici fizice precum agilitate sau forță, dar și cu calități psihologice precum curaj, tenacitate, voință, inteligență. Construirea avatarului este o activitare ce presupune un grad mare de implicare a jucătorului în măsura în care ea angajează o adevărată reflecție asupra reprezentării sinelui". (Tisseron, 2010, p. 80). Trebuie totuși spus că, exceptând cazurile în care un anumit individ face eforturi excepționale în acest sens, avatarele sale virtuale ajung involuntar să îi semene într-un grad foarte mare, chiar dacă nu din punctul de vedere
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ea. Cu toate acestea, libertatea conștientă, "pentru-sinele", care expune omul sarcinii de neocolit a unei continue proiectări de sine, nu este o libertate abstractă, ci este întotdeauna adaptată unei situații, aruncată într-o condiție, inserată în lumea lucrurilor, a "în sinelui". Existența este conștiință și libertate, care transcende lumea, dar nu o poate transcende decât raportându-se tot timpul la aceasta. Apoi, în măsura în care existența este corp, devine lucru între lucruri, contingență absurdă între contingențe. Corpul "este forma contingentă asumată de necesitatea
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
care transcende lumea, dar nu o poate transcende decât raportându-se tot timpul la aceasta. Apoi, în măsura în care existența este corp, devine lucru între lucruri, contingență absurdă între contingențe. Corpul "este forma contingentă asumată de necesitatea contingenței mele"189. Libertatea pentru- sinelui își are în contingența în-sinelui propriul termen de referință: existența, ca libertate și conștiință, nu se reduce la gratuitatea opacă a ființei corpului sau a lucrurilor, ci o neagă și o transcende în mod constant. Aceasta se realizează, în întregime
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
cunoaștere completă a preocupărilor umane, începând de la religie și până la politică, de la economie până la viața socială a oamenilor, pe care le-a grupat în două dimensiuni sau axe dominante: valorile tradiționale vs. valorile rațional-seculare și valorile supraviețuirii vs. valorile exprimării sinelui. Aceste două dimensiuni explică mai mult de 70% din variația transnațională într-o analiză factorială a zece indicatori, iar fiecare dintre aceste dimensiuni este puternic corelată cu scorurile (statistice, n. n.) obținute de alte orientări importante"188. Sursa: Ronald Inglehart, Christian
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
divorțului, avortului, eutanasiei și sinuciderii. Aceste societăți au nivele foarte ridicate ale mândriei naționale și un caracter naționalist. Societățile cu valori rațional-seculare au preferințe opuse față de toate aceste aspecte menționate"189. A doua axă, a valorilor supraviețuirii vs. valorile exprimării sinelui, exprimă variația transculturală în corelație cu tranziția de la societatea industrială la societatea post-industrială. După a doua jumătate a secolului al XX-lea, societățile avansate au cunoscut o perioadă de dezvoltare economică și de creștere a bunăstării sociale fără precedent în
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
bogăție și prosperitate, occidentalii au început să perceapă problema supraviețuirii ca de la sine rezolvată, motiv pentru care s-a făcut trecerea de la preocupările axate pe asigurarea hranei și a securității fizice la unele superioare, asociate cu devenirea ființei umane, exprimarea sinelui și calitatea vieții. În ultimele șase-șapte decenii s-a constatat o trecere de la valorile tradiționale la cele rațional-seculare în aproape toate societățile industriale prin intermediul procesului de modernizare 190. Inglehart a observat că atunci când o societate și-a încheiat ciclul industrializării
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
de modernizare 190. Inglehart a observat că atunci când o societate și-a încheiat ciclul industrializării și a început transformarea într-o societate a cunoașterii, aceasta se mișcă într-o nouă direcție, de la valorile supraviețuirii către valorile din ce în ce mai apreciate ale exprimării sinelui. România, alături de alte țări foste comuniste, precum Moldova, Rusia și Lituania, este caracterizată în cea mai mare măsură pe glob de către valorile supraviețuirii. Scoruri similare cu cele ale țării noastre sunt atribuite Irakului și Pakistanului. "O componentă centrală a acestei
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
O componentă centrală a acestei a doua axe implică polarizarea dintre valorile materialiste și postmaterialiste, reflectând o schimbare culturală care a apărut în rândul generațiilor care au crescut cu ideea că supraviețuirea este o problemă rezolvată de la sine. Valorile exprimării sinelui presupun concepții colective care oferă prioritate protejării mediului, toleranța diversității și creșterea revendicărilor pentru participarea la luarea deciziilor în viața economică și politică"191. Cei care prețuiesc valorile exprimării sinelui se diferențiază de cei atașați de valorile supraviețuirii și în ceea ce privește
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
că supraviețuirea este o problemă rezolvată de la sine. Valorile exprimării sinelui presupun concepții colective care oferă prioritate protejării mediului, toleranța diversității și creșterea revendicărilor pentru participarea la luarea deciziilor în viața economică și politică"191. Cei care prețuiesc valorile exprimării sinelui se diferențiază de cei atașați de valorile supraviețuirii și în ceea ce privește toleranța față de ceilalți, primii fiind mult mai îngăduitori și înțelegători cu cei din afara grupului de referință, incluzând aici străinii și homosexualii. Trecerea de la un tip de valori la altul, de la
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
din afara grupului de referință, incluzând aici străinii și homosexualii. Trecerea de la un tip de valori la altul, de la punctul de pornire al axei până spre finalul acesteia, a lăsat urme și în privința educației copiilor. În țările caracterizate de valorile exprimării sinelui a fost descoperit că modelul dominant folosit în creșterea copiilor de către părinți nu mai este bazat pe transmiterea ideii că munca grea este valoarea cea mai importantă pe care copiii trebuie să și-o însușească. Copii sunt acum încurajați să
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
însușească. Copii sunt acum încurajați să-și folosească imaginația și să devină toleranți cu ceilalți. Convingerile acestea, concretizate în comportamente sociale reale, "au dat naștere unei culturi a încrederii și toleranței, în care oamenii prețuiesc foarte mult libertatea și exprimarea sinelui și au orientări politice activiste. Acestea sunt cu exactitate atributele pe care literatura culturii politice le definește ca fiind cruciale pentru democrație"192. 7.3. Cunoașterea și evoluția valorilor naționale Studiind valorile unei anumite societăți putem contura un anumit portret
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
ele au o mare capacitate de mobilizare atunci când sunt contrazise sau luate în râs198. Valoarea ce caracterizează cel mai bine epoca noastră, crede Rezsohazy, este individualitatea, ce arată că s-a produs o schimbare în gândirea contemporană, pentru omul modern sinele este mai important decât celălalt, colectivitatea și universalitatea fiind subordonate individualului. Această valoare întemeiază comportamentul social pe utilizarea unor principii noi: • "diferitele componente ale fericirii personale sunt transformate în drepturi. Avem nu doar dreptul la îngrijire medicală, ci și dreptul
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
religia le impun indivizilor"; • securitate "siguranța, armonia și stabilitatea societății, relațiilor și sinelui"; • putere "dobândirea statusului și prestigiului, controlului și dominației asupra oamenilor și resurselor"; • realizarea "succesul personal prin demonstrarea competenței în conformitate cu standardele sociale"; • hidonism "plăcerea și gratificarea senzorială a sinelui"; • stimulare "entuziasm, noutate și provocare în viață"; • Auto-direcționare "gândire, acțiune, creativitate și explorare independentă". Teoria post-materialismului a lui Ronald Inglehart Ronald F. Inglehart este profesor la Universitatea din Michigan, S.U.A. și este directorul World Values Survey, care este o rețea
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
susținut că societățile occidentale au suferit transformări ale valorilor indivizilor, trecându-se de la valori materialiste, care prețuiau securitatea economică și fizică, la un nou set de valori post-materialiste, care, în schimb, au pus mai mult preț pe autonomie și exprimarea sinelui 232. Inglehart a argumentat că evoluția prosperității a condus gradual la eliberarea oamenilor din societățile industriale avansate de stresul achiziționării produselor de bază sau nevoilor materialiste. Observând că tinerii sunt mult mai dispuși să îmbrățișeze valorile post-materialiste, Inglehart a susținut
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
fie percepută ca atare. În absența ei nu se poate organiza identificarea. La pubertate are loc scrutarea profundă a caracteristicilor corporale și faciale, cu încercări multiple de mascare a neajunsurilor și aspectelor inestetice, ceea ce exprimă dorința lor de ajustare a sinelui corporal, precum și nevoia de a apărea agreabil și prezentabil în fața celorlalți. Simultan, aceștia pot fi considerați indicatori ai conturării sinelui social și spiritual. ”Narcisismul puberal este alternativ critic și îngăduitor, cu momente devastatoare câteodată” (U. Șchiopu, 1995, p. 216). Procesul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
viață ?”, proces ce implică evaluări calitative ale propriilor competențe, principii și valori. Obiectivul major al adolescenței constă în formarea unei identități durabile și stabile, care are trei componente importante: a) un simț al unității eu-lui dat de acordul dintre percepțiile sinelui, b) un simț al continuității percepțiilor sinelui în timp, c) un simț al reciprocității între propriile percepții ale sinelui și modul în care este perceput individul de către ceilalți. Pentru Erikson, ”criza de identitate” este parte integrantă a dezvoltării psihosociale normale
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
propriilor competențe, principii și valori. Obiectivul major al adolescenței constă în formarea unei identități durabile și stabile, care are trei componente importante: a) un simț al unității eu-lui dat de acordul dintre percepțiile sinelui, b) un simț al continuității percepțiilor sinelui în timp, c) un simț al reciprocității între propriile percepții ale sinelui și modul în care este perceput individul de către ceilalți. Pentru Erikson, ”criza de identitate” este parte integrantă a dezvoltării psihosociale normale. Majoritatea psihologilor consideră că adolescența ar trebui
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]