6,584 matches
-
sociologică și dintr-o perspectivă politică declarat conservatoare spre deosebire de cea marxistă a lui Kojève. Gehlen se bazează de fapt pe precizările istorico-terminologice furnizate în cartea Masificare și decadență culturală (Vermassung und Kulturverfall, 1951) de Hendrik de Man, o altă figură singulară de "conservator revoluționar", care observase deja că, aparent, "noi am intrat într-o epocă ce nu mai face parte din istorie"226, adăugând că primul care a formulat această idee a fost Bertrand de Jouvenel, și că înaintea sa, matematicianul
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
un artist ajunge să fie ceea ce este. Ceea ce numim creație este întâlnirea dintre un habitus socialmente constituit și o anumită poziție deja instituită sau posibilă în diviziunea muncii de producție culturală. Astfel, subiectul operei de artă nu este un artist singular, nici un grup social, ci câmpul de producție artistică în ansamblu. Analiza operelor culturale are ca obiect corespondența între două structuri omoloage, structura operelor (adică a genurilor, dar și a formelor, stilurilor și temelor) și structura câmpului literar (sau artistic, științific
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
sentimentelor și de reflecții asupra aspectelor esențiale ale vieții: iubire, moarte, creație, destin. Debutul romanului este brusc, fără nici o legătură aparentă cu restul. Dorința lui Mavrodin de a avea altă identitate, de a trăi viața altcuiva nu este un motiv singular în creația lui Eliade. În Noaptea de Sânziene îl vom întâlni sub o altă formă, combinat cu motivul dublului, care îl obsedează pe Ștefan Viziru. Plasarea la începutul romanului a acestor meditații legate de dorința de schimbare a identității nu
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
propriu, titlul, voit problematic, al acestei lucrări continuă să fie considerat, prin conținutul său, drept un exemplu de tipologie textuală. Este adevărat că, publicând în aceeași colecție cărțile Textul descriptiv (Le Texte descriptif) și Textul narativ (Le Texte narratif), din cauza singularului din titluri, am întreținut o nedorită ambiguitate. Așa cum precizez în ediția din 1994 a acestei din urmă lucrări, era de preferat să le numesc: Textul (Textele) narativ(e) și descriptiv(e) pentru a sublinia atât varietatea infinită a formelor în
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
FALS, în logica universului nostru de referință. Într-o povestire introdusă prin "A fost odată ca niciodată...", naratorul operează o distanțare atât enunțiativă [A2], cât și ficțională [A3], el oferă cititorului/auditorului o informație cu privire la ancorarea enunțiativă non-actuală a lumii singulare ce urmează să se construiască neconformă cu legile care dirijează universul nostru de referință în funcție de care faptele relatate vor trebui evaluate. Un predicat precum: "Am visat că..." sau un dacă ipotetic folosit cu imperfectul și condiționalul (n.tr. în sistemul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a continua să) m 4 = Sfârșitul procesului (a termina de). Pentru a trece de la simpla succesiune liniară și temporală de momente (m1, m2 etc.) la povestirea propriu-zisă, trebuie să operăm punerea în intrigă, să trecem de la succesiunea cronologică la logica singulară a povestirii care introduce o problematizare, prin intermediul a două macro-propoziții narative Pn2 și Pn4 extrem de importante, inserate între situația inițială și debutul procesului (Pn1) și între proces și situația finală (Pn5). Înainte de a intra în logica singulară a punerii în
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
cronologică la logica singulară a povestirii care introduce o problematizare, prin intermediul a două macro-propoziții narative Pn2 și Pn4 extrem de importante, inserate între situația inițială și debutul procesului (Pn1) și între proces și situația finală (Pn5). Înainte de a intra în logica singulară a punerii în intrigă, precizând cel de-al cincilea criteriu (E) de definire a povestirii, putem reflecta asupra importanței macro-propozițiilor Pn2 și Pn4, revenind asupra primei secvențe paragraf din Prințesa și bobul de mazăre (exemplul (8) pagina 41). Într-adevăr
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
unei ecuații matematice", așa cum afirmă M. Kundera, cel puțin a acestei forme ideale de raționament care este silogismul. În aceste condiții, narațiunea se bazează pe logica unui raționament și putem efectiv vorbi despre o "înlănțuire a actelor, vizibil cauzală." Logica singulară a punerii în intrigă nu are nimic de-a face cu rigoarea abstractă a raționamentelor materializate prin astfel de silogisme " Logica" narativă este perfect definită de R. Barthes atunci când vorbește despre ea ca despre o logică foarte impură, o logică
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
când aceste criterii au fost aprofundate, și eu, la rândul meu, voi deveni mai ferm în expunerea ideilor, referindu-mă la acest lucru. Îmi pun întrebarea, într-adevăr, dacă nu avem de-a face, în toate aceste cazuri, cu actualizările singulare ale unui simplu gen de descriere. Mă opun cu vehemență celor (Greimais 1883, Bouchard 1991) care consideră acest tip de texte mai ales rețeta de bucătărie variante ale povestirii, spunând că se lasă influențați de prezența masivă a predicatelor acționale
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
injonctivă, spațiu gol enunțiativ destinat să fie ocupat de către cititor, univers reprezentat non-ficțional). Găsesc că ar fi mai eficient să evităm, pe cât posibil, multiplicarea prototipurilor de bază. Aplicarea modelului, care se pretează oricărei rețete posibile, ne permite să înțelegem cazul singular al portretului-rețetă realizat de Chateaubriand, fragment citat de Philippe Hamon (1981) și reluat la pagina 106 din Le Texte descriptif. (16) Lucille, a patra dintre surorile mele, era cu doi ani mai mare decât mine. Era cea mai mică dintre
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
într-o altă secvență, dialogală spre deosebire de analiza fabulei lui La Fontaine, studiată în capitolele 2 și 6, în care am întâlnit un model reprezentativ inversat, cel al unui dialog inserat într-o secvență narativă. Pentru a aborda acest gen narativ singular, voi examina mai întâi relația dintre teatru și narațiune, insistând asupra modalității de inserție a povestirii în dialog. Voi propune, de asemenea, o reinterpretare a textelor lui Jacques Schérer din Dramaturgia clasică în Franța (La Dramaturgie classique en France) care
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pe care o ocupăm"549. Mai mult decât atât, putem afirma că stă în natura omului să se raporteze la un grup, să se identifice cu acesta pentru a nu se simți singur în raport cu istoria. În acest sens, individul schimbă singularul cu pluralul, raportându-se permenent la noi și definindu-se în raport cu acesta atunci când conturează formele alterității. Experiențele individuale sunt transformate în experiențe colective și invers astfel încât să fie asigurată trăirea simbolică a grupului și să se creeze ceea ce s-ar
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
George A., The Psychology of Personal Construct, New York, Norton, 1995. Ki-Zerbo, J., "L'image de l'autre regard sur l'Afrique et regard African", în Rapports: XVIe Congrès international des sciences historiques, Stuttgart, Vol. I, 1985. Lantz, Pierre, Simbolism individual (singular), simbolism colectiv, în Monique Segre (coord.), Mituri, rituri, simboluri în societatea contemporană, traducere de Beatrice Stanciu, Timișoara, Editura Amarcord, 2000. Lăzărescu, Dan A., Imagologia o nouă disciplină de graniță, în "Magazin istoric", anul XXVI, nr. 4 (301), aprilie 1992. Le
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
din ceea ce noi credem despre ele." (Diane Morgan, Gemlore. Ancient Secrets and Modern Myths from the Stone Age to the Rock Age, Greenwood Press, Westport, Conneticut, 2008, p. xvi). 301 Ibidem. 302 Ibidem, p. xix. 303 Pierre Lantz, Simbolism individual (singular), simbolism colectiv, în Monique Segre (coord.), op. cit., p. 209. 304 Ibidem, p. 206. 305 Jürgen Habermas, op. cit., p. 9. 306 Ernst Cassirer, Wesen und Wirkung des Symbolbegriffs, Oxford, 1956, p. 107 apud Jürgen Habermas, op. cit., p. 10. 307 Jürgen Habermas
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
circulat în limbajul uzual, moștenire școlară impusă în Franța de manualele de retorică clasică și de cele de predare a formelor discursive. Denigrată pentru că nu ar ajunge la esența lucrurilor și a ființelor, vizînd doar ceea ce se manifestă accidental sau singular în acestea, considerată ca o copie mediocră, nesatisfăcătoare a lumii reale, minată de clișee și numeroase locuri comune, imposibil de controlat în planul compoziției supuse arbitrarului ca amploare și ordine de prezentare a elementelor sale, descrierea, cu vocația sa excesiv
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
canalizat al Scarpei, pe care nu-l văzuse noaptea [...]. Etienne își înălță privirea de la canal spre colonia minerilor, clădită pe platou, din care nu distingea decît olanele stacojii. E. Zola, Germinal, p. 98 Observații: 1) Alegerea unei perspective este rareori singulară într-un roman realist și ar fi corect să vorbim în acest caz de focalizări variabile care se schimbă de la secvență la secvență, sau chiar, așa cum tocmai am văzut, în interiorul aceluiași segment descriptiv. Se întîmplă, de asemenea, ca distincția dintre
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cel puțin unul); predicatele X și X' definind A (Pr calificativ sau funcțional) în t1 și apoi în tn; o succesiune temporală: t1 → tn; o transformare a predicatelor X și X' într-un sau în cursul unui proces; o logică singulară în care ceea ce urmează apare ca fiind cauzat de (post hoc, ergo propter hoc); un final/o finalitate sub formă de "morală" explicită sau ce urmează a fi derivată. În ce privește primele trei puncte, DA îndeplinește întru totul aceleași condiții precum
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
globalofobi" și "globalocritici" în crearea alternativelor de globalizare. Ca o confirmare a faptului că se susține tot mai mult trecerea la faza constructivă a procesului de globalizare și implicit ca o victorie a criticilor sau transformaționiștilor, este recenta înlocuire a singularului cu pluralul Globalisations, propunere făcută de către consorțiul interuniversitar Globalisation Research Network (vezi www.globalgrn.org) și susținută printr-o publicație cu acest nume care a fost lansată în luna septembrie/2004 (vezi www.tandf.co.uk/journals). Scopul revistei îl
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
fost lansată în luna septembrie/2004 (vezi www.tandf.co.uk/journals). Scopul revistei îl constituia crearea unui spațiu interdisciplinar de dezbatere a alternativelor la globalizarea economică și de atunci numărul unor astfel de publicații a crescut considerabil. Trecerea de la singular la plural este deliberată și implică o poziție sceptică față de ideea că nu poate exista decât o singură teorie sau interpretare a globalizării. 1.2. Impactul globalizării asupra educației Creșterea complexității în sferele politică, economică și socială care însoțește globalizarea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Cotton, K., 19968), identifică următoarele categorii de bariere în comunicarea dintre medii * Autonomia organizațiilor colaborarea implică o mare provocare pentru mediul organizațional, construit în așa fel încât prioritățile sunt stabilite fără a ține seama de perspectivele altor organizații. * Perspective singulare tendința fiecărei organizații este de a avea în vedere un număr limitat de clienți, cu nevoile lor acest fapt poate pune piedici colaborării, așa cum folosirea jargonului în afara unei organizații are o semnificație redusă. * Proceduri și mandate diferite acestea pot duce
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
in the same way globality is associated with universality, given that global interconnection is not felt by all nations and communities equally or similarly; it does not imply any uniformity or increasing harmony. In this sense the recent shift from singular to plural (globalisations) reflects the victory of skeptical position towards the idea that it can only be one theory or interpretation of globalization. In terms of its expression in the sphere of education, globalization represents a challenge to intellectual and
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
joc prezentate oferă elevilor suficiente posibilități de rezolvare creativă. Manualul clasei a II-a sistematizează și consolidează, prin exerciții variate, cunoștințele despre sunet, silabă, cuvânt, propoziție, text, grupuri de litere, vocale și consoane, substantive articulate și nearticulate (fără teoretizări), la singular și plural, nume proprii, semne de punctuație, ortograme (învățate în mod intuitiv) etc. Meritul deosebit al manualului constă în aceea că oferă școlarilor exerciții care facilitează însușirea acestor cunoștințe de limbă pe cale operațională. Metodologia abordată Învățarea scrierii corecte se realizează
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
propriu-zise, se diversifică, astfel încât elevii să realizeze o copiere creatoare ( cu sarcini suplimentare, care implică un efort de gândire) sau, în alte situații, elevii fiind solicitați să realizeze copieri ortografice cu sarcini lacunar formulate): cuvinte scrise incomplet în ceea ce privește forma de singular sau plural, articolul hotărât, acordul substantiv-adjectiv sau subiect predicat, cuvinte scrise cu forma din dicționar (substantivele la nominativ, nearticulat, verbele la infinitiv etc.) care trebuie transpuse în forma cerută de context, pentru ca în clasa a IV-a să se ajungă
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
lup - lupul nuc - nucul sac - sacul cercel - cercelul rac - racul Pe parcursul perioadei abecedare, elevii se familiarizează și cu scrierea și citirea substantivelor la numărul plural, cu forma nearticulată și articulată, obișnuindu-se să obțină formele de plural din formele de singular. Concret, îi orientăm să scrie într-o coloană cuvinte care denumesc un singur obiect, iar în altă coloană, cuvintele care denumesc mai multe obiecte de același fel : forma nearticulată : forma articulată : rac - (niște) raci racul - (toți) racii sac - (niște) saci
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
tablă sau pe fișe de activitate independentă, ca în exemplul : Dacă sarcinile cuprinse în fișe sunt de inițiere și recunoaștere, parcurgem fiecare etapă în manieră explicativă, astfel : -se citește silaba primului cuvânt și se formează cuvântul, cu forma nearticulată, numărul singular; -se scrie cuvântul pe tablă și pe caiete, apoi se integrează într-o propoziție care, la rândul ei, este scrisă cu elevii: o lalea : Lica are o lalea. niște lalele : Ei au cules niște lalele. toate lalelele : Toate lalelele sunt
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]