2,969 matches
-
o importantă colonie, destul de numeroasă, de sârbi și bulgari, buni meșteșugari, numiți în documentele vremii „hrisovoliți” (136). Unii au revenit peste Dunăre, iar alții s-au mutat la Tecuci. Episcopia de aici dispunea, ca și cea de la Roman, de 29 „slugi” (pietrari, olari, ciubotari, croitori), a căror existență este dovedită din secolul al XVII-lea. Erau menționați separat 58 negustori „hrisovoliți” (bogasieri, bacali, abageri), 135 birnici „ci pără acum plăte stăpânii (boieri) pentru dânșii, aflându-se supuși”. Unii breslași și slugi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
slugi” (pietrari, olari, ciubotari, croitori), a căror existență este dovedită din secolul al XVII-lea. Erau menționați separat 58 negustori „hrisovoliți” (bogasieri, bacali, abageri), 135 birnici „ci pără acum plăte stăpânii (boieri) pentru dânșii, aflându-se supuși”. Unii breslași și slugi se ocupau cu grădinăria, alături de sârbi și de bulgari. Existau circa 80 de „sudiți nemțești” și „rusești”. Mai erau înscriși 16 călărași ai căpitanilor târgului Huși, 13 vătăjei boierești și ai Episcopiei, 14 scutelnici ai cișmelelor din târg, 13 slugi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
slugi se ocupau cu grădinăria, alături de sârbi și de bulgari. Existau circa 80 de „sudiți nemțești” și „rusești”. Mai erau înscriși 16 călărași ai căpitanilor târgului Huși, 13 vătăjei boierești și ai Episcopiei, 14 scutelnici ai cișmelelor din târg, 13 slugi bejenari ai beșleagăi, 4 bejenari cu cartea Vistieriei ai căpitanului Ion Hotincian și 14 ciocli. Cei 153 de birnici fuseseră „supuși” la diferiți boieri (slugi, breslași și scutelnici). În aceeași categorie se mai găsea un număr apreciabil de negustori și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
târgului Huși, 13 vătăjei boierești și ai Episcopiei, 14 scutelnici ai cișmelelor din târg, 13 slugi bejenari ai beșleagăi, 4 bejenari cu cartea Vistieriei ai căpitanului Ion Hotincian și 14 ciocli. Cei 153 de birnici fuseseră „supuși” la diferiți boieri (slugi, breslași și scutelnici). În aceeași categorie se mai găsea un număr apreciabil de negustori și meșteri (37 meseriași, 5 negustori și alte profesiuni: 7 arnăuți, un pândar etc.). Datele statistice publicate de D. Ciurea diferă de cele publicate de Gh.
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
000-7.000 suflete, ceea ce reprezintă o creștere apreciabilă față de anul 1820. Gh. Ghibănescu afirma că, începând din 1832, populația orașului crescuse la 14.000 de locuitori, lucru ce se putea datora extinderii muncii salariate (în categoria salariaților sunt incluși burlacii, slugile și cei fără căpătâi, pândarii de la vii și alți oameni care depindeau de administrația târgului). Același document arată că numărul total al negustorilor și meseriașilor (inclusiv cei 611 sudiți) reprezintă aproximativ un sfert din întreaga populație, ceea ce sugerează o cifră
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dare, 253 negustori, 293 meșteri, 359 calfe, 68 supuși străini, 236 evrei, 79 țigani; tabelul mai cuprinde și o categorie a oamenilor nesupuși dărilor: 48 slujitori bisericești, 21 privilegheți, 18 apărați cu cărțile ocârmuirii, 122 bătrâni nevolnici, 234 văduve, 15 slugi din curțile boierești. Deși economia se afla în progres, această stagnare din punct de vedere demografic se explică prin faptul că industria manufacturieră nu avea capacitatea de a absorbi forța de muncă ce devenea tot mai răspândită pe piața internă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și meșteșugăresc. Sunt notați pândarii de la vii, în rândul cărora se aflau numeroși oameni veniți din sate. Numărul birnicilor sporea datorită adaosului continuu de însurăței și a altor categorii. Documentul mai include 102 de birnici și căpătăieri, ca pândari sau slugi la vii, precum și 30 de indivizi trecuți în categoria nevolnicilor, care aveau aceeași ocupație. În acest fel, putem stabili un număr de 135 proprietari individuali care posedau vii în podgoria Hușilor, dintre care 23 boieri, 5 privilegiați, 15 birnici, 7
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
unei taxe, primiseră dreptul de a se stabili în târguri, unde-și exercitau meșteșugul. Ultima categorie înscrisă în Catagrafia din 1845 este aceea a oamenilor nesupuși dărilor (slujitorii bisericii, privilegiații, bătrânii și nevolnicii, văduvele, cei scutiți cu cărțile ocârmuirii și slugile boierilor). În urma calamităților naturale din anii 1846-1849 și a opresiunii fiscale, care au provocat sărăcirea orășenilor, populația s-a micșorat. O parte a pierit din cauza epidemiei de holeră din vara anului 1843, iar alta s-a deplasat spre sate, în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
încă era scris, „satul Broșteni”. În Catagrafia din 1820, sunt consemnați 54 birnici din Broșteni, printre care: 20 scutelnici, 16 breslași și încă 18 persoane trecute în categoria birnicilor. În Catagrafia din 1831-1832 sunt incluși 6 birnici, 4 ruptași, 73 slugi, 9 nevolnici și bătrâni ș.a., la care se adaugă o categorie de oameni nesupuși dărilor obștești: 15 slujitori bisericești, 4 privilegiați; în total, erau înregistrați 188 locuitori. În 1875, Broștenii aparțineau Episcopiei și făceau parte din ținutul Fălciu, ocolul Prut
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
28 august 1840 atestă cumpărarea de către ierodiaconul Grigore Paladi a unui loc de casă în cartierul Plopeni. Ca urmare a privilegiului acordat de domn Episcopiei, s-a constituit aici o colonie numeroasă de sârbi și bulgari. Episcopia adusese 39 de „slugi”, buni meșteșugari (pietrari, olari, ciubotari, croitori). Catagrafia din 1820 menționa 58 de negustori și 135 de birnici. Unul dintre acești negustori, Hagi Petcu Kisacov (sau Kesekov, mort în 1841), își păstrase conștiința neamului (era „makidonean ot Koprisvița”), făcuse călătoria de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
numai ei să-i stăpânească ca pe niște robi țigani.”. Conform unei alte surse documentare (Iași, 7 mai 1627), domnul Moldovei, Miron Barnovschi-Movilă, „hotărăște ca țiganii mănăstirilor din țară să fie scutiți de haraci și să nu fie supărați de slugile hătmănești și de judecii de țigani care le-au luat ciubote și gloabe, din cauza cărora țiganii au fugit în alte țări și mănăstirile nu-i pot stăpâni; de asemenea întărește Episcopia Huși cu mai mulți robi țigani”. La 10 martie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
decât toți oamenii, iar nu gros, rătund la față și can smad, oacheș, și can arunca câteodată din cap, fluturând. Și nu cu mărire și fală, ca alți monarhi, ce umbla fiecum, prost la haine, și numai cu doao, trei slugi, de-i era de grija trebilor. Și umbla pre gios, fără alaiu, ca un om prost” (simplu, n.a.) . La 27 iunie/8 iulie, Dimitrie Cantemir a fost invitat de țar la sărbătoarea organizată, anual, în amintirea victoriei de la Poltava (1709
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
XIX-lea, numărul evreilor era în continuă creștere, noi valuri de imigranți adăugându-se după 1812 și 1829. Catagrafia din 1820, în târgul Huși, menționa 40 evrei sudiți, Catagrafia din 1831-1832 - 47 evrei birnici sau 266 evrei, împreună cu familiile și slugile lor, iar Catagrafia din 1838 înscria 26 negustori evrei, 20 meșteri evrei și 71 calfe. Pentru Nicolae Iorga evreii au fost „intermediarii de căpetenie între vest și est”. Treptat, evreii au acaparat toate ramurile de comerț din Moldova (inclusiv Basarabia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
se strămută pe alte moșii. La 23 aprilie 1848, Isprăvnicia raporta că 40 din birnicii Hușilor au fugit. Locuitorii mahalalei Broșteni reclamau și ei faptul că plătesc birul și îndeplinesc havalele multor persoane neimpozabile (morți, fugiți sau scutiți și angajați slugi). Ei declarau în noiembrie 1842 că, din aceleași cauze, au rămas „cu totul săraci și fără nici o stare”. La începutul anului 1848, situația locuitorilor satului Odaia-Bogdana (ținutul Fălciu) ajunsese disperată. În jalba lor, adresată Vistieriei, la 8 februarie 1848, sătenii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
noi s-a desființat cenzura, dar s-a instaurat interdicția. * Păsările călătoare migrează pe timpul iernii, pentru că nu au cu ce-și plăti căldura. * Cornutele împung cu coarnele, oamenii cu vorbele. * Sacul se leagă la gură când e plin. În nădejdea slugii, dai de fundul pungii. * Punga goală are valoare afectivă. * La pomul lăudat te duci când i se coc fructele. Fericirile sunt stele căzătoare. * Nu toate sirenele cântă; unele dau alarma. * Mai înainte de a mai trece prin satul natal, unii se
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
dați-mi măcar un caz invers. * Oamenii mici nu sunt neapărat scunzi; oamenii mari nu sunt neapărat voinici. Unele vorbe îmbată mai ceva decât vinul. * Numai mințile întunecate nu suportă lumina. * Leneșul ar tăia frunze, dar nu are câine. Unele slugi sunt mai viclene decât stăpânii. * Nu există oameni egali, ci doar speculații pe tema egalității. * Despre libertate vorbesc mai ales tiranii. * Dictatorii învață legile pentru a-și acoperi mai bine ilegalitățile. * Toți au urechi; puțini o au pe cea muzicală
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
au slujit-o. * Ei nu au furat din averea țării, ci au salvat-o din mâinile altor hoți. * Nu regele formulează revendicări, ci umbrelei lui; el doar dă din cap. * În timp ce regele dă din cap, umbrele dau din coate, iar slugile dau din coadă. * Poporul român a fost întotdeauna alături de regii lui; regii au fost uneori mai pe... alături. * Apropierea între oameni nu are în vedere coordonate geografice, ci spirituale. * Unii politicieni înoată foarte bine împotriva curentului. * Lăcomia stimulează lipsa simțului
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
pădurile, la noi nu se mai fură ca-n codru, se fură ca-n oraș. * Spre deosebire de Topîrceanu, conducătorii noștri își trimit scrisori cu adresă precisă. * Alianța a uitat de promisiunile portocalii, în favoarea traiului pe roze. * De te lași în baza slugii, iute dai de fundul pungii. * Ca să atingi cerul, nu trebuie să întinzi brațele. Fuga rușinoasă nu e sănătoasă. * Dă, Doamne, de la început mintea românului cea de pe urmă. * Unii poartă pingele și la obraji. * Decât în ceasul al doisprezecelea, mai bine
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
să îmbrățoșeze gingașa meserie de călău. Era țigan de origină, avea o figură hâdă38, neagră, lustruită, încrețită de bătrânețe și ochii lui mari care îi ardeau în cap ca niște cărbuni aprinși îi dădeau un aer de o înspăimântătoare ferocitate. Sluga, cuconașule, îmi spuse el așezându-se, fără să-l poftesc, pe canapeaua de lângă biuroul meu. Mă cunoști cine sunt? Sunt Gavril Buzatul, vestit în toată țara. O dată, Mihai Sturdza era Domn la curtea domnească și eu Domn aici. El acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
să nu-și mai hrănească musafirii cu alune, ceea ce nu l-a împedecat să-și îndoiască, ba chiar să-și întreiască averea. De atunci i-a fost casa, casă, și masa, masă. Colțata cea de babă a fost înlocuită cu slugi ca oamenii și, după câțiva ani de trai îndemânatec și fericit, el vroind să ne dovedească că s-a lecuit de patima zgârceniei, ne-a poftit pe cei cinci foști tovarăși de vânătoare la moșie la dânsul, unde de astă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ne-am odihnit de ostenelele drumului, cel întăi gând al nostru a fost să ne urcăm pe Mont Blanc. Se înțelege de la sine că noi, tineri cum eram, cu dor de a face acte de bravură, nu era să atacăm slugile, când aveam stăpânul înainte. Însă, ceea ce a pus frâu entuziasmului nostru a fost nu atât greutatea întreprinderei pre cât scumpetea ei. În sala de mâncare sta aninată pe părete o tabelă pe care erau însemnate prețurile tuturor escursiunilor din împrejurimi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
funcționa pentru a proteja societatea civilă împotriva statului pur și simplu nu avea niciun sens. Deoarece nu exista nicio societate civilă, funcția legii era de a promova interesele statului prin reprezentarea proletariatului în lupta de clasă purtată împotriva capitaliștilor și slugilor plecate ale acestora, dar și împotriva tovarășilor rătăcitori loviți de tang-yi pao-dan. Ideea de lege care să protejeze drepturile individuale era asociată cu schimbul contractual necesitat de contradicțiile unice și alienarea din capitalism, și era prin definiție neaplicabilă într-un
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
am rugat să mă primească și să mă facă părtaș la bunăstarea lor. De îndată însă ce deschideam gura și sesizau un accent străin, mă aruncau imediat în „oala” mare a străinilor (Ausländer) și îmi vorbeau de sus, ca unei slugi. Într-un ascensor la o clinică, fiind alături de un bărbat brunet, l-am întrebat dacă e și el străin, și mi-a spus apăsat: sunt „foarte” străin, deoarece sunt din Turcia! Turcii erau cei mai prost văzuți, cei mai desconsiderați
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
ziarist oarecum cunoscut. Țucălarul se va considera un „ales” și dacă a dat mâna cu acel ziarist. Și dacă s-a troșcăit în aceeași bombă în care se mai afla și omul respectiv e pentru el o performanță. Suflet de slugă, în fond. „Șefu’, vedeți că aveți o scamă...”. Țucălarul are întotdeauna un șef. Iar dacă nu are - are nevoie. Și-l caută. Sau și-l inventează. Și, desigur, țucălarul nu a apucat să-și împlinească destinul, pentru că i s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
aer și fără soare, la subsol, deși au deschis ochii peste cea mai frumoasă țară din lume, cum o numește Niculae Bălcescu. Când m-am dus Într-o vară prin Țara Făgărașului și m-am oprit În Veneția, satul unor slugi de la o Întreprindere ce o conduceam, am rămas Încremenit. Oamenii ăștia erau În sat la ei, În casa lor plină de țoale și În ograda lor mult cuprinsă, cu vite, porci și păsări, mai boieri decât toți pârliții de „boieri
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]