12,660 matches
-
specializare învecinate. Nicăieri în lume un asemenea proces complex de formare a specialiștilor și complementar fixarea standardelor profesionale nu este făcută decât într-un spațiu educațional universitar științific și de cercetare. Cercetări științifice realizate în asistența socială în colaborare cu sociologia Procesul complex de reforme sociale cerut de perioada tranziției în România a pus în evidență rolul în continuă creștere al asistentului social și al sociologului în procesul de dezvoltare socială. În cadrul facultăților de sociologie și asistență socială și al Institutului
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în asistența socială în colaborare cu sociologia Procesul complex de reforme sociale cerut de perioada tranziției în România a pus în evidență rolul în continuă creștere al asistentului social și al sociologului în procesul de dezvoltare socială. În cadrul facultăților de sociologie și asistență socială și al Institutului de Cercetare a Calității Vieții s-au promovat noi teme de cercetare și învățământ: politici sociale, dezvoltare comunitară, teoria problemelor sociale, strategii antisărăcie și de incluziune socială. În această perioadă, activitatea de cercetare științifică
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu efect asupra întârzierii rezolvării problemelor de sănătate ale populației. În România, în perioada de tranziție, o accesibilitate scăzută la servicii medicale a populației defavorizate social și economic s-a manifestat (conform unui studiu realizat de ICCV și Facultatea de Sociologie, Polarizarea serviciilor de sănătate și de educație ca sursă a sărăcirii în viitor, coordonat de Ioan Mărginean, 2003-2005) pe următoarele paliere: un segment din populație neasigurat din cauza neplății contribuției la asigurările de sănătate sau cu acces limitat din cauza veniturilor insuficiente
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dintre factorii care pot contribui la dezvoltare, iar intervenția statului să se bazeze pe cunoașterea fenomenului și a dinamicii sale specifice. Bibliografie Anghel, Remus, 2005, „Milano Centrale. Status ilegal, piețe de muncă și practicI transnaționale la migranții români din Milano”, Sociologie Românească, vol. III, nr. 2. Diminescu, Dana, 1996, „Deplasările oșenilor în străinătate, un nou model de migrație”, Revista de cercetări sociale, nr. 2, București. Diminescu, Dana, 2003, „Introduction”, în Dana Diminescu (coord.), Visible mais peu nombreux,Editions de la Maison des
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
d’associations de migrants. Le cas des travailleurs roumains en Israel”, în Dana Diminescu (coord.), Visible mais peu nombreux, Editions de la Maison des sciences de l’homme, Paris. Sandu, Dumitru, 2000, „Migrația transnațională a românilor din perspectiva unui recensământ comunitar”, Sociologie Românească, 3-4. Sandu, Dumitru, 2005, „Emerging transnational migration from Romanian villages”, Current Sociology, vol. 53 (4). Sandu, Dumitru; Constantinescu, Monica; Ciobanu, Oana, 2004, A Country Report on Romanian Migration Abroad: Stocks and Flows After 1989, HYPERLINK "http://www.migrationonline.cz
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în concepția unui așa-zis „posibilism” (Nash, 2003), a credinței că educația poate compensa inegalitățile sociale sau naturale care caracterizează diversele grupuri de indivizi în scopul egalizării șanselor de viață la nivel social. În același timp, s-a dezvoltat în cadrul sociologiei educației perspectiva sceptică, ce consideră că nu e posibil ca școala să conducă la diminuarea inegalităților dintre indivizi din punctul de vedere al abilităților de care aceștia dispun sau, chiar în măsura în care acest lucru este posibil, nu va avea nici o influență
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și spiritul acestuia se înscriu în sfera conceptului de reproducție socială dezvoltat de Bourdieu. Inegalitatea oportunităților educaționale: perspectiva conflictualistă Relația dintre dezvoltarea economică și extinderea ofertei școlare este, în mod explicit sau implicit, una dintre temele majore de dezbatere ale sociologiei educației. Poziția funcționalistă din interiorul sociologiei educației afirmă o relație simplă, liniară între dezvoltarea economică și dezvoltarea fără precedent, de după al doilea război mondial, a rețelei școlare pentru învățămantul de toate gradele. Davis și Moore, iar mai târziu Parsons avansează
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sfera conceptului de reproducție socială dezvoltat de Bourdieu. Inegalitatea oportunităților educaționale: perspectiva conflictualistă Relația dintre dezvoltarea economică și extinderea ofertei școlare este, în mod explicit sau implicit, una dintre temele majore de dezbatere ale sociologiei educației. Poziția funcționalistă din interiorul sociologiei educației afirmă o relație simplă, liniară între dezvoltarea economică și dezvoltarea fără precedent, de după al doilea război mondial, a rețelei școlare pentru învățămantul de toate gradele. Davis și Moore, iar mai târziu Parsons avansează în acest sens teza următoare: cererea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
oportunităților sociale (IOS) are tendința de a rămâne constantă. Altfel spus, structurile sociale au un grad ridicat de stabilitate, iar schimbarea sistemelor educaționale în sensul creșterii oportunităților educaționale nu modifică de o manieră sesizabilă stratificarea socială. Ca reprezentant al noii sociologii a educației, Boudon adoptă o poziție pesimistă în ceea ce privește considerarea sistemului școlar ca principal mijloc de realizare a unei politici care vizează egalitatea socială. El crede că școala trebuie să continue politica de egalizare a șanselor școlare, deși se îndoiește că
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
aduse de succesul unor politici eficiente de desegregare depășesc cadrul educației și se manifestă pentru societate ca un întreg într-un plus de coeziune și solidaritate socială, ca premisă esențială a dezvoltării sociale. Bibliografie selectivă Bernstein, B., 1978, Studii de sociologia educației, Editura Didactică și Pedagogică, București. Boudon, R., 2001, „Les causes de l’inegalité de chances scolaires”, în R. Boudon, N., Bulle, M., Cherkaoui (coord.), Ecole et société. Les paradoxes de la democratie, PUF, Paris. Bourdieu, J.; Passeron, J.C., 1977, „Învățământ
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
R., 2001, „Les causes de l’inegalité de chances scolaires”, în R. Boudon, N., Bulle, M., Cherkaoui (coord.), Ecole et société. Les paradoxes de la democratie, PUF, Paris. Bourdieu, J.; Passeron, J.C., 1977, „Învățământ și reproducție socială”, în Fred Mahler (coord.), Sociologia educației și învățământului, Editura Didactică și Pedagogică, București. Bourdieu, P., 1974, „The school as a conservative force: Scholastic and cultural inequalities”, în J. Eggleston (coord.), Contemporary research in the sociology of education, Methuen, Londra. Bowles, S.; Gintis, H., 1976, Schooling
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Anca, 2004, Sistem de indicatori de incluziune socială la nivel județean, CASPIS. Atkinson, Tony; Cantillon, Bea; Marlier, Eric; Nolan, Brian, 2002, Social Indicators: The EU and Social Inclusion, Oxford University Press, Oxford. Bădescu, Ilie; Baltasiu, Radu; Dungaciu, Dan, 1996, Istoria sociologiei. Teorii contemporane, Editura Eminescu, București. Bigman, D.; Deichmann, U., 2000, „Geographical Targeting: A Review of Methods and Approaches”, în D. Bigman, D, Fofack (coord.), Geographical Targeting for Poverty Alleviation: Methodology and Aplication, WB, Washington, DC. Blakemore, Michael, 2005a, „Indicators of
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Database: Evaluation as a Source of the Status of Urban Development Problems and Programs”, Cities, vol. 17, nr. 3, pp. 237-244. Mărginean, Ioan, 1979, Probleme epistemologice și metodologice ale măsurării fenomenelor sociale - teză de doctorat. Mărginean, Ioan, 1982, Măsurarea în sociologie, Editura Ștuiințifică și Enciclopedică, București. Mărginean, Ioan, 2002, „Semnificația cercetărilor de calitate a vieții”, în I. Mărginean, A. Bălașa (coord.), Calitatea vieții în România, Editura Expert, București. Mățăuan, Gabriel, 1999, Evaluarea programelor sociale, Editura Expert, București. Midgley, James, 1995, Social
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Author><Year>1999</Year><RecNum>20</RecNum><Prefix>vezi de pildă </Prefix><record><rec-number>20</rec-number><ref-type name="Journal Article">17</ref-type><contributors><authors><author>Dumitru Sandu</author></authors></contributors><titles><title>Dezvoltare si saracie în satele României</title><secondary-title>Sociologie românească</secondary-title></titles><periodical><full-title>Sociologie românească</full-title></periodical><pages>117-138</pages><number>4</number><dates><year>1999</year></dates><urls><related-urls><url>file:///C:/Situri 2/www.sociologieromaneasca.ro/1999/articole/sr1999.4-a6.pdf</url></related-urls></urls></record></Cite
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
RecNum><Prefix>vezi de pildă </Prefix><record><rec-number>20</rec-number><ref-type name="Journal Article">17</ref-type><contributors><authors><author>Dumitru Sandu</author></authors></contributors><titles><title>Dezvoltare si saracie în satele României</title><secondary-title>Sociologie românească</secondary-title></titles><periodical><full-title>Sociologie românească</full-title></periodical><pages>117-138</pages><number>4</number><dates><year>1999</year></dates><urls><related-urls><url>file:///C:/Situri 2/www.sociologieromaneasca.ro/1999/articole/sr1999.4-a6.pdf</url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(vezi, de pildă, Sandu, 1999
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Kumar, A.K. Sen, United Nations Development Programme, Human Development Report Office (coord.), Readings in human development: Concepts, measures and policies for a development paradigm, Oxford University Press, New Delhi, New York.. Sandu, D., 1999, „Dezvoltare și sărăcie în satele României”, Sociologie Românească, nr. 4, pp. 117-138. Sharpe, A.; Smith, J., 2005, Measuring the Impact of Research on Well-being: A Survey of Indicators of Well-being, Centre for the Study of Living Standards, Prime Minister’s Advisory Council on Science and Technology, Ottawa
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ro, București. Voicu, B.; Dan, A.; Voicu, M.; Șerban, M., 2004, Assessing the causes of county disparities in RSDF projects proposals: A report to the Romanian Social Development Fund, București. Această secțiune reprezintă o reluare prescurtată și îmbunătățită a lucrării Sociologia problemelor sociale, publicată în 1977. Este o încercare nu de a se rezuma la o simplă definire a problemelor sociale, ci, după câte știu eu, de dezvoltare a unei teorii a comportamentului social de formulare și soluționare a problemelor sociale
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ei, să le discute, să le priceapă: și nu numai afacerile fiecărui țăran în parte, ci afacerile obștii țărănești, afacerile țărănimii, ale clasei și afacerile țării” (s. a.)(Dobrogeanu-Gherea, 1910, p. 286) Vom examina cu alt prilej alte teorii create de sociologii americani și, într-un cadru mai general, de știința americană, pentru a răspunde unui atare rol, între care anunțăm de pe acum teoriile analizei sistemice, ale analizei de rețea, ale globalizării etc. prezentarea teoriei lui Bellah și a referințelor la cazul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
folosirea rațională a resurselor naturale și sporirea resurselor , gestionarea responsabilă a deșeurilor. Școala are un rol important în formarea și structurarea unei culturi ecologice, în perspectivă interdisciplinară (științe ale naturii, abilități practice, ed. tehnologică, ed.plastică, geografie, biologie, economie, chimie, sociologie) ceea ce presupune : stăpânirea unor cunoștințe de bază necesare înțelegerii interdependențelor între factori și efectele în lanț, care să faciliteze accesul la instrumentele de analiză și aplicare a soluțiilor la problemele în mediul apropiat; dezvoltarea unor comportamente care să presupună interiorizarea
Eco-educaţia, necesitate a mileniului III. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dolcoş Gheorghiţa () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1202]
-
atingerea scopului personal; competența care i se atribuie modelului; caracteristici exterioare ale modelului (Îmbrăcăminte, fizionomie); relațiile personale cu modelul. O discuție fructuoasă și explicarea comportamentului agresiv se pot desfășura doar pe baza integrării cunoștințelor despre etologie, biologie, fiziologie, psihologie, pedagogie, sociologie, antropologie culturală, politologie, economie și, nu in ultimul rand, psihiatrie. Pentru a face o delimitarea a activității și a agresivității trebuie să se aibă În vedere următoarele puncte: agresivitatea trebuie Înțeleasă Într-un context de interacțiune socială; agresivitatea include În
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
cărora informația și formația reprezintă aspectele esențiale ale unui proces continuu de educație. Modalitățile complexe de abordare a violenței impun atenției determinismul variat și multifactorial a cărui epuizare exhaustivă nu este posibilă sub raportul secvențial al psihologiei, psihopatologiei, antropologiei sau sociologiei. Interacțiunea permanentă a unor factori intrapersonali, interpersonali, familiali și sociali, care pot interveni În orice moment al evoluției individului prin dualitatea toleranță/acceptare sau incitare către violență și nonacceptarea ei, developează rezonanțe și interferențe psiho-sociomedicale În complexitatea conduitelor și manifestărilor
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
plânge”, deținutul apare Încă pentru neavizați, Într-o lumină Întunecată, ce combină Într-un melanj nefericit răutatea, promiscuitatea, agresivitatea antisocială, ori Într-o altă perspectivă, deținutul poate fi persoana nevinovată, persecutată până la degradarea fizică sau/și morală Psihologia, psihiatria, medicina, sociologia abordează fenomenul infracțional centrându-se pe analiza personalității infractorului, considerat ca o ființă concretă sub aspectul unor posibile infirmități, dificultăți psihice de integrare, a temperamentului, a stării sale mentale, a bolilor și tulburărilor organice, precum și a motivelor reale care l-
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
prin socializare permanentă, trebuie menținut În stare vigilă, „ca o sabie ce trebuie mereu lustruită pentru a nu rugini”. Pentru Piaget efecte ale discernământului sunt: măsura corectă a consecințelor actelor proprii și astfel, manifestarea autonomiei de voință a persoanei. Pentru sociologia familiei discernământul este forma primitivă a inteligenței care precede limbajul iar pentru Patapievici este un simț natural peste care se suprapune Însă reprezentarea. Ca formă „primitivă” de inteligență, discernământul se formează cu primii germeni de conștiință morală, ce parcurge etapele
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
cu deficiențe, ar însemna că aproximativ 25% din populația globului ar fi implicată. Analiza diferitelor tipuri de dizabilități (mentale, fizice, senzoriale, de limbaj sau asociate) presupune o abordare interdisciplinară, utilizând concepte din domeniul medicinii generale, psihiatriei, neurologiei, psihologiei, pedagogiei, geneticii, sociologiei etc. (Cozma, Gherguț, 2000). Literatura de specialitate utilizează o serie de termeni sinonimi pentru a desemna dizabilitatea mentală, dintre care cei mai frecvenți sunt: deficiență mentală, disabilitate mentală, întârziere mentală, înapoiere mentală, oligofrenie, arierare mentală, retard mental, insuficiență mentală, subnormalitate
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
să se poată realiza cadrul unei „antropologii a nebuniei” considerată nu numai ca o boală psihică, ci și ca o stare ontologică particulară a persoanei umane. Tratatul de psihopatologie se adresează studenților de la facultățile de științe umane (psihologie, psihopedagogie, pedagogie, sociologie, filozofie, științe juridice), dar, în egală măsură, și celor de la facultatea de medicină. El reprezintă sursa unor informații sistematizate, dar, concomitent, oferă și motive de reflecție sau discuții pentru specialiști, precum și pentru orice om de cultură, interesați de aspectele anormalității
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]