3,144 matches
-
rege al Prusiei și primul împărat german, Napoleon al III lea, primul președinte al celei de-a doua Republici Franceze și ulterior al doilea Împărat al francezilor, Regina Victoria a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, împărăteasă a Indiilor și stăpână a celor 28 de colonii britanice, Johannes Brahms compozitorul romantic german, Feodor Mihailovici Dostoievski marele scriitor rus, care în această stațiune a scris romanul „Jucătorul” în urma unei experiențe proprii, când șia pierdut, se pare, banii și apoi cămașa, precum și Marlene
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
de Kuban ca de o cucerire, de domnii Țării Românești și ai Moldovei ca acei ai unor țări care vor trebui odată alipite stăpânirii sale, apoi de Oczacov, pe urmă de Bugeacul întreg, apoi de Basarabia și, în sfârșit, fiind stăpână desăvârșită a Mării Negre și a gurilor Dunării, ea va fi pe de o parte în stare să trimită escadre la Constantinopol, iar pe de alta să pornească trupele sale de uscat din același punct din care vor pleca acele ale
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
stare de teamă și de îngrijorare, care să precumpănească aplecarea ce o au spre dușmanul țării lor; să ferească pe boieri de înrâurirea rusească și să distrugă în ei părerea, de mult întipărită, că sunt supușii Rusiei, fiindcă aceasta este stăpâna Turciei. Posesiunea Țării Românești și a Moldovei este necesară existenței puterii otomane. Aceste două provincii sunt amenințate mai ales de Rusia, care a vădit planul ei, atât prin actele sale diplomatice, cât și prin influența ce ea și-a asigurat
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
tuturor resurselor materiale ale acestor țări în folosul oștirii rusești, în tot timpul războiului; impunerea, prin intimidare și chiar prin mijloace ce pe un particular l-ar aduce înaintea curții cu jurați, a unei alcătuiri care făcea pe împărăția drept-credincioasă stăpână absolut pe întreaga noastră dezvoltare politică și economică; numirea, împotriva stipulațiilor formale ale însăși acelei alcătuiri, a unor Domni, aleși nu din cauza destoiniciei sau a onorabilității lor, ci a supunerii oarbe ce Cabinetul din Petersburg credea că o vor avea
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Este firesc a crede că guvernul împărtășește acest sentiment și s-ar folosi cu bucurie de întâia ocazie ce s-ar înfățișa spre a îndrepta ceea ce ei numesc o mare greșeală politică. Într-adevăr, Rusia nu va fi în realitate stăpâna gurilor Dunării, pe care le ambiționează, decât prin posesiunea Principatelor, deoarece ea nu atinge încă acest fluviu decât într-un singur punct. De aceea se constată că această putere lucrează mai mult ca oricând pentru a restabili într-un chip
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
soția adulteră; azilul în biserică pentru toate faptele, mai puțin răpitul de femei, adulter, crimă; dezmoștenirea copiilor pentru cei care se împreunează cu animalele; tăierea limbii pentru cei care jură strîmb; moartea prin sabie pentru robul care are raporturi cu stăpîna lui, incest, otrăviri, vrăjitorie, dezertare la dușman, răzvrătirea poporului contra domnului; tăierea organului sexual pentru raporturi sexuale cu animalele; raderea părului pentu hoții din biserică; tragerea în țeapă, practicată și de turci, ruși, unguri, bulgari, s-a constatat și la
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
miscare, iar eu mă considerăm absent, s-a sculat și a oferit singură paharul de vin, cerut. Era un gest al ei din vremea cea mai bună, dar în același timp și un indiciu că ea, simțindu-se preferată și stăpâna putea că o aristrocrată a iubirii, să facă orice gest, fără să se umilească, așa cum regele Spaniei spală în Joia Mare doisprezece cerșetori pe picioare” Opera filmica: Secvență I Plan general: Imagine de ansamblu, mai multe persoane la o m
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
plângeam în timp ce îmi cântam ultimele replici. După spectacol, Alfredo m-a lăsat să mă calmez, apoi m-a luat deoparte și mi-a spus: Niciodată să nu lași să se mai întâmple asta! Joacă, da, trăiește, da, însă fii mereu stăpână tu pe rol, nu invers!" Un alt mare domn, una dintre cele mai frumoase voci dintotdeauna a fost Cesare Siepi. De bași e plină lumea, dar un asemenea legato, o asemenea noblețe, o dicție mușcătoare ca a lui, foarte rar
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
plecare, nu înainte de a mai servi câte un păhărel de alcool. Dacă ar fi fost după mine, aș fi stat cât mai mult, însă voiam și eu să plec, pentru că mereu îmi lunecau ochii spre sânii sau pulpele Liviei, iar stăpâna mea observase că-mi era o obsesie această preocupare și nu voiam să am discuții neplăcute acasă, de și îmi făcea mereu apropouri despre dotările doamnei și atracția mea. Am avut ocazia să mănânc de multe ori cu sughițuri, sau
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
și pe dânsa la poarta raiului, unde-și vor continua călătoria mai departe pe cărările edenului! Epilog Scrisul a început să devină o pasiune pentru mine, chiar dacă nu-mi vine în minte vreun subiect anume, dar când nu-mi dă stăpâna treabă și mă plictisesc, vin în bucătărie, mă așez la masă și încep sămi adun gândurile, să fac apel la cutiuța cu amintiri și fie că-mi amintesc de faptele și poznele mele, fie de povestirile altora, încep să le
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
un loc onorabil în societate - mama s-a împrietenit cu o fiică a sa). Sora lor mai mare, Rózsika, fostă cântăreață la opera din Budapesta (sau Viena?), pe care am zărit-o de vreo două ori, când o vizita pe stăpâna casei din Strada Călugărițelor, era și dânsa înaltă, dar suplă, cu fața scofâlcită sub fardurile abundente, purtând pălărie cu boruri largi, strivită parcă de flori (poate și de fructe sau zarzavaturi), îmbrăcată toată după moda de dinainte de război - aș compara
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
piața principală a orașului, unde am poposit, fiind tratați cu o gustare demnă de un banchet. Îmi amintesc odăile mari, cu ferestre foarte înalte, cu draperii de catifea cum nu mai văzusem decât la teatru și mi-o reamintesc pe stăpâna casei, tanti Vica (Ludovica), cu aere de mare cucoană, cu ochii înconjurați de cearcăne roșii-albăstrii, adânc înfundați în orbite, o femeie de vârstă mijlocie, tronând în căruciorul ei pe rotile, căci picioarele îi erau paralizate. Pe drum, îmi făceam cruce
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Abibé: aproape numai zdrențe (de fapt, o singură zdreanță era - cămașa? rochia? sură de vicisitudinile unei amărâte existențe), pământie și sfrijită, simpatică, buna tătăroaică, prietena găinii legate cu sfoară lungă de un par înfipt în mijlocul ogrăzii, la fel de robită ca și stăpâna ei, dar mai agitată, stârnind praful; avea și cum, căci atâta praf ca la Medgidia, reziduuri picate parcă direct din fierbințeala solară, n-am mai văzut. Sărmana Abibé! Nimic în figura ei nu interzicea presupunerea că, demult-demult, a fost frumoasă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
sub stăpânirea românească, în perioada interbelică - unde, la primul etaj, se afla locuința lor „directorală“, se înălța pe terenul fostei grădini, „uriașă“ ca o pădure, în care-mi zbenguisem o parte din copilărie și la marginea căreia se situa casa stăpânei grădinii, casa mea de naștere. Fațada instituției medicale actuale privea spre „Școala normală de fete“, devenită sub comuniști liceul „Nicolae Bălcescu“. Într-o vară, mi-am petrecut vacanța la niște rude prin alianță ale părinților mei, familia protopopului greco-catolic din
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ne! Veniți aici la muncă și vreți carne macră! — Dar nu vreau altceva, poate doar o roșie! A început să ridice tonul, nu concepea să se mănânce altceva. De fapt, nu accepta nimic altceva decât ce dispunea ea. Ea era stăpâna! Eu eram flămânda! Scrisoarea 28 Am să-ți povestesc despre proverbiala caracteristică a ita liencelor: LENEA. În România, o femeie singură, separată de soț, își crește copiii, muncește în fabrică, face curățenie în casa ei, gătește, își ajută părinții, merge
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
loc de muncă al prietenei mele a fost la o familie cu șase persoane, grădină, găini, câini mari... Plângea c-o usturau tălpile, primea mâncare cu porția, iar duminică soseau întotdeauna 20 de invitați, practic se aduna toată familia. Logic, stăpânei casei îi convenea din moment ce avea o proastă care să spele 60 de farfurii și să curețe tot! Am stabilit ca această femeie, Claudia, mamă a doi băieți, să vină peste o săptămână, să-și facă între timp bagajul... Știi cum
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
în toate direcțiile; nu-și cumpăra hârtie, i-o furniza astfel poșta, gratuit. Din când în când, o cățelușă pe nume Lili scotea nasul din așternut, venea să mă latre cinci șase mi nute, apoi se întorcea mârâind în cușca stăpânei sale. Asta făcuse timpul din dragostele tinere ale lui Ludovic al XV-lea. Doamna de Châteauroux și cele două surori ale ei erau verișoare cu Doamna de Coislin: acesteia din urmă nu-i stătea în fire, asemenea Doamnei de Mailly
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
ia Calais englezilor. Epuizați din punct de vedere financiar, adversarii semnează în aprilie 1559 tratatele de la Cateau-Cambrésis: Franța restituie Savoia ducelui său, dar păstrează Calais. În plus, ea este, de fapt, înlăturată din Italia, dominată de acum încolo de Spania, stăpînă peste Milano și Napoli, dar păstrează cele Trei-Episcopate în ciuda protestelor împăratului Ferdinand. Întărirea autorității regale sub Francisc I și Henric al II-lea Puterile regelui. Sub Francisc I și Henric al II-lea, Franța cunoaște o întărire a autorității monarhice
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
centru unanim recunoscut este subiectul uman. Lui încearcă să îi asigure statul și societatea condițiile unei libertăți nestînjenite : de gîndire, de expresie, de acces la informație, de comunicare, de cult, de acțiune. Peste conținutul acestei libertăți doar conștiința omului rămîne stăpînă. Elaborarea sensurilor ultime ei îi revine. Religios sau nu, omul modernității tîrzii s-a obișnuit să-și construiască singur imaginea lumii, a destinului propriu, eventual a transcendenței. Supunerea față de o doctrină sau o tradiție, supunerea în genere a devenit o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
tensiunea dintre cele două perspective, se poate citi retragerea sau restrîngerea divinului, care consimte să permită o alteritate laică. Biserica, instituție a divinului, consimte să recunoască, măcar în principiu, o zonă de cunoaștere și de acțiune peste care nu e stăpînă. Comentînd teoria relației dintre Biserică și Imperiu formulată în anul 500 de papa Gelasius, Louis Dumont o caracterizează printr-o fericită expresie. Autoritatea spirituală și puterea temporală se află într-o complementaritate ierarhică : Biserica este în imperiu pentru afacerile lumești
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
doar pentru o clipă, principiul pur spiritual care se află în spatele lui. Tocmai de aceea, tentativa lui Breb de a media prin EROS-ul profan (fenomenal) "dizanalogia" dintre cele două serii de câmpuri eșuează. Iar reflecția resemnată a eroului ("Mărită stăpână, [...] nefericirea nu ți-a adus-o purtarea Împăratului, ci iubirea mea", p. 144) nu se referă, de fapt, la eroarea de a o fi pețit pe Maria în numele lui Constantin, ci la vina de a fi pus la îndoială și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cheamă, dar transmisese foarte mult din Afghanistan. Eram la retragerea din Gaza și era lângă mine. M-am uitat la ea cum lucrează. Era clar că era, în primul rând, o tipă foarte bine informată, în al doilea rând foarte stăpână pe ea. Avea foarte multe live-uri. Între live-uri stătea sub un palmier, la umbră, la răcoare pentru că erau vreo 50 de grade. Eram în deșert și nu era de glumă. Stătea cu ochii închiși, cu capul sprijinit de
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
acest pahar Sângele Hristosului Tău, ca cei ce se vor Împărtăși din el să se Întărească În evlavie, să dobândească iertarea păcatelor... să se umple de Duh Sfânt, să devină vrednici Hristosului Tău, vieții veșnice, fiind Tu Împăcat cu ei, Stăpâne Atotputernice”. Se observă că invocarea este clară și precizează că prefacerea se face prin lucrarea Duhului Sfânt. De la sfârșitul secolului al IV-lea ni s-a păstrat cea mai veche Liturghie creștină. Este vorba de Liturghia numită a Sfântului Iacob
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
născut Frăția lui Israel care a născocit și introdus cultul lui Iahwe în viața ivriților, fiind cea mai veche organizație ocultă din istorie ce a dăinuit pînă în prezent propu- nîndu-și, nici mai mult nici mai puțin decît să devină stăpîna lumii! Dar textele cele mai vechi care se pretind că ar fi aparținut celor doi rabini întemeietori ai Frăției sînt datate din jurul anului 200 î.e.n., atunci cînd au purces ei cu minciuna, vedenia și tîmpenia revelațiilor la rescrierea propriei istorii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
centru unanim recunoscut este subiectul uman. Lui încearcă să îi asigure statul și societatea condițiile unei libertăți nestînjenite : de gîndire, de expresie, de acces la informație, de comunicare, de cult, de acțiune. Peste conținutul acestei libertăți doar conștiința omului rămîne stăpînă. Elaborarea sensurilor ultime ei îi revine. Religios sau nu, omul modernității tîrzii s-a obișnuit să-și construiască singur imaginea lumii, a destinului propriu, eventual a transcendenței. Supunerea față de o doctrină sau o tradiție, supunerea în genere a devenit o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]