4,546 matches
-
a menționa data înregistrării (concerte ale Orchestrei simfonice a Radioteleviziunii de la prima ediție a Festivalului „Enescu“, din 1958). „Dizidenții“ amintiți au fost însă conduși de actualul ministru al Culturii, Adrian Iorgulescu. Inițiator și, s-ar spune, principal beneficiar al companiei Star Media Music. Altfel spus, proprietarul, aflat în fruntea Uniunii Compozitorilor, și-a dat singur licență pentru a edita discurile Enescu/Silvestri, trecând peste cea deja în posesia Electrecordului. Din 2003, Adrian Iorgulescu s-ar fi retras (vândut? acțiunile sale) în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
Music. Altfel spus, proprietarul, aflat în fruntea Uniunii Compozitorilor, și-a dat singur licență pentru a edita discurile Enescu/Silvestri, trecând peste cea deja în posesia Electrecordului. Din 2003, Adrian Iorgulescu s-ar fi retras (vândut? acțiunile sale) în compania Star Media Music. Iar discurile cu pricina, reștampilate cu o etichetă ce includea și numele Institutului Cultural Român, au fost apoi achiziționate de Ministerul Culturii și de cel de Externe, pentru pachetele de cadouri trimise ambasadelor de Crăciun, în 2005, pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
iar la bare de metal și copii uciși. LA LOC teleCOMANDA Odă televizorului trecut în neființă Alex SAVITESCU A scos un pârâit scurt și un norișor de fum înecăcios i-a ieșit prin ceafă. Vineri, 28 octombrie, televizorul meu Gold Star, marcă înregistrată și prăfuită, în etate de cincisprezece ani, a trecut în lumea produselor apte pentru reciclare. GS-ul în cauză a trăit oleacă mai mult decât un câine de rasă, suportând cu stoicism, de-a lungul timpului, tratamente de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
S-a defectat, pentru prima oară, culmea!, între turul I și al II-lea al alegerilor din 2000, în timpul unui discurs de susținere al Anei Blandiana pentru Ion Iliescu. Să mai spună cineva că nu au și televizoarele personalitate! Gold Star-ul meu este, astăzi, istorie. În locul său a apărut moștenitorul său dolofan, cu trăsături mai rigide și privire mai plată. (În cartea tehnică scrie „slim“, dar eu cred că ăsta e doar un nenorocit de eufemism!Ă Sunt convins, din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
manichiură făcută în casă, o doamnă cam stătută, din seria femeilor Lica, pe care nu le-a avut deloc la inimă. I-am mai pus la încercare și pe alți prieteni. Părerile s-au vânturat între o regină akkadiană, un star pop și un împărat mugal. Pun pariu pe ce vreți că primul care ar da răspunsul corect ca din pușcă la întrebarea cine-i Akka de la Kebnekajse ar fi Nicolae Manolescu. Sau (zice Cornel Ungureanuă Sorin Titel, dacă ar mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
nu pătrunde în zona celor care își câștigă cu greu existența. Au sesizat foarte mulți din sferele înalte, și-au coborât ei printre muritorii de rând. Pavarotti era o valoare pentru cunoscători. Abia cu concerte pe stadioane și duete cu staruri pop a ajuns emblemă contemporană. Mozart, în filmul Amadeus, are o remarcă la care merită gândit: lumea preferă bârfele frizerului, în loc de solemnități oficiale de stat și poveștile de amor în locul celor cu eroi legendari! Reformulat azi: omul obișnuit ascultă/se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
să se cutremure. Șpăgari, da, cum să nu? Traseiști politici, adică un fel de curve morale? Sigur, primim, că au experiență! Oameni cu afaceri dubioase sau dosare penale? Păi, asta înseamnă că au ceva bani! Sigur, să vină! Dar un star de filme porno? Există o limită și în politică, nu-i așa? Păi, unde s-a mai pomenit...? Acum, ca să spunem drept, s-a mai pomenit pe ici, pe colo. Cazul cel mai faimos este, cred, cel al Ilonei Staller
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
să facă imposibilă exprimarea ideilor subversive și să suprime libertățile individuale. J.R.R. Tolkien, în celebra să opera de ficțiune intitulată Stăpînul inelelor, creează limbi imaginare precum quenya, sindarin și black speech. Klingoniana, creeată de Marc Okrand pentru filmele din seria Star Trek este și cea mai cunoscută (are un dicționar tipărit în peste 300 de mii de exemplare și chiar o traducere a lui Hamlet). În filmul Avatar al lui James Cameron (2009), populația aborigena a planetei Pandora folosește limba na
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
O Kîrgîzstan / N Tadjikistan, China, Afghanistan, Rusia familia altaica, ramura turcica, grupul kiptchak meridional; aglutinanta, armonie vocalica; SOV; adj. - subst. arabă (în trecut), latină, chirilica cu litere suplimentare 201. klingoniană limba artificială imaginara creată de Marc Okrand, folosită în filmul Star Trek. aglutinanta; OSV; sintaxa asimilată celei a limbilor amerindiene latină 202. komi O Republică Komi și regiunea Perm (Federația Rusă); împreună cu udmurta formează ramură permiana a familiei uralice; cuprinde komi-ziriana (limba oficială cu numele simplu komi în Republică Komi, Federația
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sau respectat. Ca orice personaj al mitologiei postmoderne, Michael Jackson a posedat secretul iradierii în lume a unei consistente doze de irațional, mister și macabru. In concluzie, Michael Jackson a fost un om cu totul și cu totul special. Incontestabil, starul american face parte din "Noul Olimp" al postmodernității (Violette Morin), unul populat de zeii muzicii, dansului, cinematografiei, divertismentului, bussines-ului, politicului, sportului și televiziunii. Majoritatea acestor figuri "olimpiene" sunt creațiile televiziunii. Lumea continuă să se intereseze de ele la modul total
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
zei ai olimpului mundan, transgresează orice normă și regulă a simțului comun. Relațiile lui sexuale, de exemplu, au făcut obiectul curiozității a milioane de fani. Prin urmare, zeii postmodernității trăiesc palpitante aventuri amoroase, asemenea olimpienilor de altădată. In realitate, viața starurilor din "Noul Olimp" este (și) una a divorțurilor, certurilor, eșecurilor, depresiilor și neîmplinirilor. Unele celebrități stau sub semnul devianței sexuale. Este, după anumite surse, și cazul lui Michael Jackson. Acuzat de pedofilie, cântărețul a fost achitat din lipsă de probe
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
aici până la decadența fizică nu a fost decât un pas. Încercând să-și ascundă bolile trupului, Jackson s-a mutilat devenind de o urâțenie realmente spectaculoasă. Faptul acesta poate fi citit în cheie mitologică. În mod cert, "asemenea creaturilor mitologice, starul se metamorfozează"8. Michael Jackson a stat întreaga viață sub semnul metamorfozei. Poate fi sugestiv definit prin anumite dualități mitologice: frumos și urât, fascinant și îngrozitor, seducător și respingător, cumpătat și desfrânat, sănătos și bolnav, cast și vicios etc. Michael
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
atunci când ați rămas? Una e să cânți și să ai un "acasă" la care te întorci, alta să termini o serie de spectacole și să începi alta. Unde vă duceați între ele? Nu mai exista "între ele". Atunci a început star system-ul. Nu mai aveam timp. Terminam o serie, mai rămâneam douătrei zile la hotel și plecam în altă parte. Tocmai de aceea nu îmi mai puteam permite să aștept vizele... Aveam aparta mente închiriate, la Roma, la Milano... Oricum, noi
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
a minții poți cânta o muzică atât de departe de obișnuitul zilnic și poți juca un personaj atât de aproape de ceea ce vei putea fi la un moment dat: o fostă. O glo rie trecută. O umbră. Aceasta a fost La Star, reluată în 1989 la Théâtre de la Colline din Paris, opera pe care, mai mult decât partitură "interesantă", spune Viorica zâmbind pișicher - "Cum spui atunci când... nu știi ce să spui despre ceva? Interesant..."), cuplul Lavelli-Cortez a transformat-o în fenomen. Dovadă
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
sală), numărul de spectacole deconcertant de mare pentru o creație contemporană, fotografiile ăunde, dintr-o mogâldeață amorfă prinsă într-un scaun cu rotile izbucnește o divă roșcată în costume Lanvin) și, mai ales, amintirile celor doi. În jurul acestui personaj, La Star, vedeta altor timpuri care își retrăiește viața, constrângerile de artistă și femeie, am creat un teatru nu mai din oglinzi, candelabre și catifea roșie. Pe această scenă este adusă Ea, o momâie de azil, care își dă la o parte
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
așa avea surpriza să descopere un spectacol foarte puternic. De altfel, am primit nenumărate scrisori la teatru, unde eram director, pentru a-l relua în stagiunile următoare, dar ar fi fost mult prea costisitor" Între cele două montări cu La Star, Lavelli și Cortez s-au revăzut pentru Salomeea de Richard Strauss, tot la Palais Gar nier, sub bagheta dirijorală a lui Kent Nagano. Din nou o Viorica tunsă scurt, truculentă, acoperită în blănuri de veveriță, ca un mantou de mici
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
pregătesc pentru altele. Astăzi iubesc Parisul. — Noi am vorbit numai despre Operă, dar, la Paris, au fost și Opéra Comique, Salle Gaveau, Salle Pleyel - Yolanta de Ceaikovski cu Mstislav Rostropovici, Galina Vișnevskaia și Nicolai Gedda - și să nu uităm de La Star! Cum aș putea? Am cântat această operă de Zygmunt Krauze mai întâi în 1985, la Festivalul de la Lille, apoi la Paris, în 1989. Producția îi aparținea lui Jorge Lavelli, iar la Paris am făcut-o chiar la Théâtre de la Colline
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
să fii gata în orice moment. Altfel, te întorci în România. La ce să mă întorc? La viața de infern pe care o aveam aici? — Dar nu e îngrozitor de obositor să fii tot timpul în această tensiune demonstrativă? — Ba da. Star system-ul din timpul meu era criminal. știam, însă, pentru ce îl suportam. Pentru ce nu eram lăsată în țară să fac. Am făcut în câțiva ani ce alții nu au reușit într-o viață. Am avut noroc să nimeresc și
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
a Universității din Iowa, Schramm organizează primul program doctoral în comunicarea de masă. În Illinois, lansează un program similar în 1947, apoi în Wisconsin - 1950, în Minnesota -1951 și Stanford - 1952 (Rogers, 199.., 26). Doctoranzii săi vor deveni celebri, adevărate staruri ale cercetării empirice în Statele Unite, și vor crea, la rândul lor, școli de comunicare după modelul imaginat de către profesorul lor. În 1950 devine decanul Departamentului de Comunicare de la Universitatea Illinois, având drept responsabilitate „orice activitate la Universitatea Illinois care are
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
mărturiile vremii ne spun că anii de început sunt: 1905 pentru Cuba, 1910 pentru Peru, 1919 pentru Urnguay, în această țară înființându-se în schimb prima federație națională de specialitate. Mult mai târziu au „erupt” din continentul sud american două „staruri” Brazilia și Argentina. Din retrospectivă olimpică ies în evidență titlurile olimpice, pe care le deține echipa masculină a Braziliei (în prezent — Atena 2004 și cel obținut la Barcelona — 1992), după ce la Los Angeles - 1984 se clasase pe locul al doilea
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
Artă este, cu siguranta, o viziune mai directă a realității." Henri Bergson. În "Puterea cuvintelor", apologul, în care poetul american ajunge aproape de comprehensiunea orfica a lumii - "prin glasul meu am dat viața acestei stele neobișnuite" - "I spoke it [this wild star] into birth"1 - dar, mai ales, în "Revelația mesmerică", Edgar Poe sugerează că înțelegerea "angelica", i.e., poetica, cea în care omul, trecut prin metamorfoza morții și bucurându-se de viață eternă, devine autocunoscător, nu este revelație instantanee - "[n]ot even
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
he hâș shown uș no crystal springs. This burning thirst belongs to the immortal essence of man's nature. It is equally a consequence and an indication of his perennial life. It is the deșire of the moth for the star. It is not the mere appreciation of the beauty before uș. It is a wild effort to reach the beauty above. It is a forethought of the loveliness to come. It is a passion to be satisfied by no sublunary
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Filosofie din R.P.R., 1957. Valeriu, Al., "Geneza și rolul cultural al liceului din Pomârla", în Revista generală a învățământului, XXVI, 1-2, 1938. Vlădică, Mircea, Vatra Dornei. Plai mioritic de istorie și legendă, leagăn de credință și cultură bucovineană, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007. Memorialistică Aderca, Felix, Mărturia unei generații, Editura Simart, Craiova, 2007. Artzi, Itzhak, Biografia unui sionist, Editura Hasefer, București, 1999. Chelariu, Traian, Zilele și umbra mea, vol. I, II, Editura Ideea Europeană, București, 2007. Iorga, Nicolae, O viață de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Polirom, Iași, 1996, 104 p.; Eugen Dimitriu, Orașul muzelor. Case și locuri memoriale la Fălticeni, Editura Bucovina istorică, Suceava, 2002, 262 p.; Mircea Vlădică, Vatra Dornei - plai mioritic de istorie și legendă, leagăn de credință și cultură bucovineană, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007, 556 p. 9 Filaret Gh. Furtună, "Centenar Dumitru Furtună", în Hierasus, 1994, nr. 9, pp. 521-529; Stelian Mândruț, "Simeon Florea Marian", inedit, AF, 1987-1990, nr. 8-11, pp. 191-195; Gavril Irimescu, "Societăți culturale și studențești din Bucovina și lupta
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
D.J.A.N. Suceava, Fond Prefectura județului Câmpulung Moldovenesc, dosar 45/1927. 68 G. Vlăsceanu, I. Ianoș, Orașele României..., p. 343. 69 Mircea Vlădică, Vatra Dornei. Plai mioritic de istorie și legendă, leagăn de credință și cultură bucovineană, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007, p. 239. 70 Ibidem, pp. 250-251. 71 C. Dan Pantazescu, "Provincia literară se nesocotește...", publicat în Seara, reprodus în Noua gazetă de Vest, III, nr. 666, 1938, p. 2. 72 G. G. Antonescu, Educație și cultură, ediția a
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]