4,293 matches
-
ea circulând autonom, prin intermediul valorii în sine, bancnota avea nevoie de un asemenea cadru. Emisiunea monetară devine monopol al statului și se desfășoară prin instituțiile sale. Mult mai târziu, în secolul XX, băncile centrale își vor reclama independența de autoritatea statală, pentru a putea declara inflația ca dușmanul public numărul 1 și a se detașa de nevoile permanente de finanțare ale statelor. Chiar dacă băncile centrale s-au aflat în proprietate privată, cu timpul ele au trecut în proprietate publică. De exemplu
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
urmările cu caracter social ce le putea avea"694. Crizele hârtiei-monedă despre care discutăm și al căror apogeu poate fi localizat în perioada interbelică, fiind cauzate, pur și simplu, de intervenția directă în economie, în afara oricărei logici, a unor structuri statale în devenire, a căror nevoie de finanțare era incontrolabilă și nelimitată. Crizele hârtiei monedă nu pot fi considerate ca și crizele financiare și economice clasice, obișnuite, care încep cu Criza Lalelelor și se sfârșesc cu Criza financiară din anul 2007
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
apariția statului și a organizării de tip social, complexe, când acesta se va impune ca factorul decisiv în manevrarea într-un fel sau altul, a banului. Al doilea rol, cel conștient, sau politic, este specific autorității monetare, birocrației de tip statal, care va manevra moneda într-un fel sau altul prin decizii conștiente cărora azi le spunem politica monetară. Evident că discutând despre cele două tipuri de acțiune ale monedei, nu le împărțim în funcție de o cronologie sau de o istorie a
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
metalice coincid cu slăbiciunile militare și decăderea imperiilor. Putere însemna capacitatea imperiului sau civilizației respective de a căuta, cuceri, descoperi și pune în circulație noi cantități de aur și argint. Azi, în epoca monedei de hârtie, putere înseamnă capacitatea organizării statale respective de a face comerț, de a deține o economie competitivă, care să producă mărfuri căutate. Puterea înseamnă inteligență și informație. Acestea sunt elementele care transformă pietrele în pâine, așa cum se exprima Mises despre concepția keynesistă, a investiției sale pentru
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
confruntare a intereselor"777 politica răspândește și asupra economiei, tipul de conflictualitate care-i este specific 778, 779, 780. Dezbătând relația monedă - stat, Walter Block, în lucrarea "În apărarea indezirabililor"781 enumeră șapte pași pe care i-au făcut autoritățile statale pentru a pune mâna pe monedă. Autorul citat pleacă de la constarea că "în condițiile funcționării standardului aur proprietarii de monetării private transformau lingourile de aur în monede. Greutatea acestor monede este certificată de monetării private, iar reputația de exactitate și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
în condițiile funcționării standardului aur proprietarii de monetării private transformau lingourile de aur în monede. Greutatea acestor monede este certificată de monetării private, iar reputația de exactitate și cinste era principalul lor atu în meserie"782. Primul pas al organizării statale, al puterii politice, a fost acela de a prelua funcționarea monetăriei "pretinzând că baterea de monede era domeniul de drept al suveranului"783. Cu timpul, odată cu apariția legilor și a perfecționării organizării statale, aceasta va naționaliza baterea de monedă. Începând
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
în meserie"782. Primul pas al organizării statale, al puterii politice, a fost acela de a prelua funcționarea monetăriei "pretinzând că baterea de monede era domeniul de drept al suveranului"783. Cu timpul, odată cu apariția legilor și a perfecționării organizării statale, aceasta va naționaliza baterea de monedă. Începând cu al doilea pas, Walter Block consideră că începe reducerea valorii, prin scăderea conținutului de metal prețios al monedelor. "Moneda era "transpirată", adică ștampilată cu o greutate mai mare decât cea reală"784
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
a stabilit-o despre lume"790. De la taxa de senioraj (sau suma pe care seniorul o reținea ca urmare a baterii monedei), până la transferurile uriașe de valori prilejuite de manevrarea monedei din hârtie, totul se face prin intermediul și în favoarea autorității statale. O cauză principală a falsificării de către a stat a monedei au constituit-o războaiele. Toată lumea se afla în conflict cu toată lumea, iar aceste războaie trebuiau finanțate. Nu există nimic care să consume mai multă monedă, care să ceară mai mulți
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
stimulare"1033. În cazul inflației prin penurie, de tip socialist, statul se plasează în poziția privilegiată de debitor. Sumele uriașe economisite de populație și care reprezintă o cerere amânată, primesc drept contraprestație dobânzi extrem de mici, stabilite tot de către stat. Autoritatea statală are un dublu rol, acela de proprietar al întregului patrimoniu, dar și de parte care face regulile în economie și societate. Din ansamblul instrumentelor de luptă cu inflația de penurie vom sublinia pe exemplul economiei socialiste românești 1034: creșterile oficiale
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
oferind monede sub marcă proprie"1076. Este vorba deci și despre folosința hârtiei în rol de monedă 1077. Hans Hermann Hoppe, în lucrarea sa "Economia politică a monarhiei și democrației și ideea ordinii naturale"1078 arată: "Caracteristica definitorie a agenției statale private este aceea că resursele expropriate și privilegiul monopolist asupra viitoarei exproprieri se află în proprietate individuală. Resursele expropriate se adaugă avuției, iar privilegiul monopolist al extorcărilor viitoare se alătură, ca un titlu de creanță, activelor sale, ducând la o
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
expropriate se adaugă avuției, iar privilegiul monopolist al extorcărilor viitoare se alătură, ca un titlu de creanță, activelor sale, ducând la o creștere instantanee a valorii prezente a acestora. Lucrul cel mai important este că în calitate de proprietar privat al deținerilor statale, conducătorul este îndreptățit să-și transfere posesiunile moștenitorului său personal; el poate să vândă, să închirieze sau să cedeze o parte sau totalitatea averii sale extorcate și să-și însușească încasările rezultate din vânzare sau închiriere. De asemenea, el poate
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
și să-și însușească încasările rezultate din vânzare sau închiriere. De asemenea, el poate angaja sau concedia pe oricare intre administratorii și salariații de pe proprietățile sale"1079. Soluția lui Hoppe merge înspre existența unei instituții, agenții private la nivelul statului ("statale" este folosit în acest sens), care să pună banii în circulație și să asigure gestiunea acestora și deci și a inflației. Soluția pe care o discutăm este întocmai cu modelul de organizare contemporană a emisiunii și circulației dolarului american. SFR
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
liberei circulații a capitalurilor, a volatilității crescânde, a emergenței speculației monetare și a transferurilor cvasicontinue (dintr-o formă în alta) de monedă, ceea ce a condus la obsolescența monetarismului neoliberal. Dl. Chirițescu se recomandă ca libertarian, dar unul care acceptă intervenționismul statal de tip keynesist și unele idei marxiste. Destul de ciudat, dar specific pentru realitățile actuale, ce te obligă să fii heterodox, doctrinele pure fiind de domeniul trecutului, ca și politicile economice, inspirate de primele și devenite mixturi ale diferitelor ingrediente doctrinare
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
2012, p. 41: "La începutul secolului al XIX-lea cea mai mare parte a Europei utiliza moneda fiduciară". 604 Jörg Guido Hülsmann are o părere contrară. El consideră că "banii de hârtie au fost dintotdeauna discreționari, adică impuși prin coerciție statală". Vezi și Deflație și libertate, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2012, p. 67. 605 Frédéric Bastiat crede că statul a inventat banii de hârtie din dorința de a-și subjuga cetățenii. Iată textul: "Dacă poporul suferă, acest
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
situat deasupra partidelor, iar din perspectiva statutului internațional al Principatelor se simțea nevoia unui sprijin întărit de legăturile de sânge ale domnitorului cu monarhii Europei. O caracteristică a acestei perioade o reprezenta disocierea revendicării principelui străin de cea a unirii statale, fapt explicabil prin temerea că respingerea primeia de către Puterile Garante, pe motiv că ar amenința suzeranitatea Porții asupra Principatelor, ar putea afecta-o și pe cea de-a doua. Dacă în perioada 1852-1855 apar numai 6 politograme în sensul amintit
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
hotărî momentul și maniera de rezolvare a acestei probleme, dar și a unei temeri față de consecințele mai mult sau mai puțin îndepărtate ale acestui act. Instalarea în fruntea României a unui prinț străin reprezenta o extindere a atributelor de suveranitate statală și consolidare a acelor grupări politice ce se angajau în direcția scurtării suzeranității otomane. În plan intern, sfârșitul domniei era marcat de o marginalizare a domnitorului în egală măsură pe scena politică și în societatea românească, fapt oglindit în lipsa de
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
țarist. Dincolo de această realitate, explicarea mișcării ce izbucnea la Iași în ziua de 3 aprilie 1866 doar din perspectiva unei influențe externe credem că este o exagerare. În societatea românească din deceniul șapte al secolului al XIX-lea, proiectul unității statale beneficia de o susținere ce depășea cadrul unui curent ideologic anume, fiind asumat de toate forțele politice. Din acest motiv, acțiunea separatistă izbucnită la Iași, dar și în alte orașe din Moldova, în jurul zilei de 3 aprilie 1866, surprindea cu
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
orașe din Moldova, în jurul zilei de 3 aprilie 1866, surprindea cu siguranță. Interpretările date au fost numeroase, ele mergând de la prezentarea acesteia drept o mișcare contestară la adresa noului regim politic 444 până la una ce avea drept obiectiv rediscutarea întregului edificiu statal și, mai ales, a modului în care acesta se constituise 445. Privind atent evenimentele desfășurate în fosta capitală a Moldovei în primăvara anului 1866, apar câteva întrebări legate de proveniența socială a participanților la mișcarea din primăvara anului 1866. Provin
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Viața politică în România (1866-1871). De la domnia pământeană la prințul străin, Iași, Editura Universității "Al.I. Cuza", 2001. Simionescu, Dan, Din istoria presei românești, București, Editura Cartea Românească, 1931. Stan, Apostol, Vasile Boerescu, 1830-1883, București, Editura Științifică, 1974. Idem, "Independența statală în gândirea și practica politică a anilor 1859-1877", în Revista de Istorie, tom 28, nr. 1, București, Editura Academiei, 1975. Idem, Grupări și curente politice în România între unire și independență 1859-1877, București, Editura Enciclopedică, 1977. Idem, Putere politică și
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
București, Imprimeriile "Independența", 1921, și Istoricul PNL, Chișinău, Tipografia "România Nouă", 1918, pp. 5-7. 84 Lui I.C. Brătianu. Din scrierile și cuvântările lui I.C. Brătianu (1821-1891), București, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, 1903, p. 339. 85 Apostol Stan, "Independența statală în gândirea și practica politică a anilor 1859-1877", în Revista de Istorie, tom 28, nr. 1, București, Editura Academiei, 1975, p. 1506. 86 Ibidem. 87 Anastasie Iordache, op. cit., p. 229. 88 Basil Boerescu, Discursuri politice 1859-1883, volumul I 1859-1873, București
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
au fost siliți să-și părăsească baștina, cedând locul altor neamuri care, prin infiltrare deliberată, au schimbat structura demografică a provinciei. Administrația și pătura politică, formată din noii veniți, a preluat În totalitate conducerea tuturor formelor de organizare socială și statală. Au fost desființate școlile În limba maternă. În biserici, serviciul divin s-a oficiat numai În limba rusă, tendențios și discriminatoriu față de populația modovenească. Frontiera instalată pe Prut a devenit un zid de netrecut și de despărțire brutală a fraților
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
amvonul bisericilor. Întreaga publicistică a părintelui a fost Înmănunchiată Într-un volum de către Editura Universitară și prefațată de criticul literar Iulia Scutaru prin care caracterizează viața și opera ilustrului reprezentant al Basarabiei. După ce România a devenit din 1918 o realitate statală Întregită, Basarabia se organizează social - politic și cultural În armonie cu toate provinciile țării. În noile condiții ale Învățământului după Unirea cea mare școlarul Roșca urmează În satul natal clasele primare după care continuă Seminarul Teologic ”Gavriil Bănulescu Bodoni”(1924-
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
SUA sau dintr-o altă țară dezvoltată. Pe harta economică a Statelor Unite începuseră să apară noi surse de producție, ca, de exemplu, China, India, Filipine, Malaezia ș.a. O asemenea politică economică a fost acceptată și chiar încurajată de către diversele administrații statale și federale. Lobbyiștii 102 care lucrau în numele unor companii, sprijinind ideea de outsourcing, au avut o mare contribuție în această direcție, fapt pentru care au primit drept comision sume substanțiale. Companiile au început să practice această politică pe scară largă
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
Census Bureau confirmă această observație.121 În prezent, salariul mediu în SUA este de circa 40 000 dolari anual, iar modul în care este consumat acest salariu se prezintă în felul următor: ─ circa 32 % este destinat plății taxelor federale și statale; ─ circa 31% este folosit pentru acoperirea cheltuielilor cu plata împrumuturilor pentru cumpărarea unei case și pentru celelalte cheltuieli (de întreținere și pentru diverse utilități apă, lumină, încălzire etc.); ─ circa 10% este destinat pentru acoperirea cheltuielilor de transport; ─ circa 9% este
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
cumpărarea unor mari ferme, se remarcă încă o dată existența unor mari surse de cheltuieli, care s-ar putea reanaliza în vederea reducerii lor. O altă sursă de economii este provenită din reanalizarea subvențiilor pe care guvernul federal le alocă anual guvernelor statale, pentru întreținerea șoselelor naționale. Cele 50 de state primesc aceste subvenții în schimbul fiecărui dolar (adaugat la taxele pentru benzină) transmis la Washington D.C. În anul 2003, de exemplu, "indicele de compensare" a subvenției a fost stabilit, pe baza unei scări
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]