5,507 matches
-
promovarea sau nu a acestei probe depinde școlarizarea lor la licee și școli profesionale, depinde șansa de a-și menține nivelul de pregătire datorită faptului că mediul, după cum se știe, poate influența nivelul învățării. Contează destul de mult dacă există stimuli, concretizați prin elevi foarte buni în clasele respective, care să ducă la dorința de a depăși nivelul altuia, luat ca etalon la un moment dat, și de ce nu la autodepășire. Având în vedere aceste aspecte sesizăm că motivația pentru învățare
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
Totuși motivul „nu înțeleg ușor când citesc ceva“ poate fi corelat cu motivul „mă joc mai mult decât trebuie“, având același procentaj 12,35%. Există deci posibilitatea ca neînțelegerea să fie datorată slabei concentrări a atenției, a distragerii atenției de stimuli legați de joc (ca activitate distractivă). De asemenea 11,23% spun că nu au un regim de muncă ordonat. În momentul în care jocul ocupă un loc prioritar în ierarhia ocupațiilor elevului evident că performanța învățării nu poate să fie
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
le considerau mult prea avantajoase pentru cea dintâi 85. Indispoziția lor a putut fi provocată de perspectivă că Suedia să-și revizuiască orientarea politică externă și, astfel, să se îndepărteze de Rusia sau, cel putin, să nu mai reacționeze la "stimulii" Petersburgului, în conformitate cu interesele sale. De altfel, perspectivele pe care le putea avea Suedia, daca rămânea descoperită, în "umbră" Rusiei, i se păreau destul de sumbre lui von Stedingk 86. Deoarece, potrivit convingerii sale, securitatea Suediei ar fi fost deosebit de precară, de vreme ce
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
de aspirație 76 3.2. Cunoașterea rezultatului ca motivație 78 4. FRUSTRARE, AGRESIUNE, CONFLICT 79 CAPITOLUL VI. REGLAREA NIVELURILOR DE ACTIVITATE: ATENȚIA, SOMNUL ȘI EMOȚIA 83 1. STAREA DE VIGILENTA 84 2. SOMNUL 86 3. ATENTIA 88 3.1. Caracteristicile stimulilor prosexigeni 89 3.2. Rezistența atenției la factori perturbatori 91 3.3. Calitățile atenției 93 4. EMOTIA 95 5. METODE DE INVESTIGARE A PROCESELOR AFECTIVE 98 CAPITOLUL VII. TIMPUL DE REACȚIE 103 1. ASPECTE TEORETICE SI APLICATIVE 103 2. TEHNICI
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Fechner a avut meritul de a stabili experimental și statisticomatematic procedee de cuantificare a senzației. El a pornit de la observația că nu dispunem de o unitate de măsură a senzației prin sine dar o putem raporta la parametrii fizici ai stimulilor și exprima prin mărimile acestora. Raportul de proporționalitate între excitație și senzație găsit de Weber: Creșterea excitației / intensitatea inițială a senzațiilor=raport constant A fost cuprins de Fechner într-o formulă mai generală stabilind "legea cantității" sau "legea intensității"; pe
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
experimentală operăm cu trei tipuri de praguri senzoriale, acestea fiind și principalele mărimi ce trebuie determinate cu ajutorul unor criterii specifice; valorile pragurilor se exprimă prin coeficienți energetici ai excitațiilor. Pragul absolut al senzației reprezintă valoarea sau mărimea minimă a unui stimul care poate determina un răspuns. Această valoare reprezintă în general intensitatea unui stimul dar poate fi și o calitate a acestuia (ex. înălțimea unui sunet sau frecvența). Această valoare minimă a stimulilor diferă de la o modalitate senzorială la alta, dar
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
ce trebuie determinate cu ajutorul unor criterii specifice; valorile pragurilor se exprimă prin coeficienți energetici ai excitațiilor. Pragul absolut al senzației reprezintă valoarea sau mărimea minimă a unui stimul care poate determina un răspuns. Această valoare reprezintă în general intensitatea unui stimul dar poate fi și o calitate a acestuia (ex. înălțimea unui sunet sau frecvența). Această valoare minimă a stimulilor diferă de la o modalitate senzorială la alta, dar se înregistrează diferența chiar și în limitele aceluiași stimul. Valoarea pragului absolut este
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
senzației reprezintă valoarea sau mărimea minimă a unui stimul care poate determina un răspuns. Această valoare reprezintă în general intensitatea unui stimul dar poate fi și o calitate a acestuia (ex. înălțimea unui sunet sau frecvența). Această valoare minimă a stimulilor diferă de la o modalitate senzorială la alta, dar se înregistrează diferența chiar și în limitele aceluiași stimul. Valoarea pragului absolut este o valoare statistică și exprimă mărimea cea mai probabilă. Pragul diferențial reprezintă cea mai mică diferență între două valori
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
în general intensitatea unui stimul dar poate fi și o calitate a acestuia (ex. înălțimea unui sunet sau frecvența). Această valoare minimă a stimulilor diferă de la o modalitate senzorială la alta, dar se înregistrează diferența chiar și în limitele aceluiași stimul. Valoarea pragului absolut este o valoare statistică și exprimă mărimea cea mai probabilă. Pragul diferențial reprezintă cea mai mică diferență între două valori ale aceleiași stimulări, care pot determina o experiență senzorială diferită, manifestată printr-un răspuns discriminativ. Valoarea pragului
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
diferențial noi nu măsurăm senzații ci mărimi fizice" (Fraisse, P., apud Roșca, Al., 1971, p. 44). Deoarece pragul este o valoare variabilă este necesar să se repete măsurătorile pentru a ajunge pe cale statistică la o valoare reprezentativă, fiecare valoare a stimulului trebuind astfel prezentată de cel puțin 50 de ori subiectului. Pe parcursul repetării măsurătorilor există factori care pot face ca pragul să varieze, în anumite limite, acești factori fiind: fluctuațiile în atenția subiectului, variațiile în starea funcțională a analizatorului cercetat, oboseala
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
50 de ori subiectului. Pe parcursul repetării măsurătorilor există factori care pot face ca pragul să varieze, în anumite limite, acești factori fiind: fluctuațiile în atenția subiectului, variațiile în starea funcțională a analizatorului cercetat, oboseala, condițiile spațiale sau temporale ale prezentării stimulului etc. Pragul terminal sau pragul superior, reprezintă mărimea cea mai ridicată a unui stimul pe care subiectul poate să o perceapă. Acest prag este mai rar menționat deoarece, atunci când este vorba de intensitatea unui stimul depășirea unei anumite intensități îl
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
să varieze, în anumite limite, acești factori fiind: fluctuațiile în atenția subiectului, variațiile în starea funcțională a analizatorului cercetat, oboseala, condițiile spațiale sau temporale ale prezentării stimulului etc. Pragul terminal sau pragul superior, reprezintă mărimea cea mai ridicată a unui stimul pe care subiectul poate să o perceapă. Acest prag este mai rar menționat deoarece, atunci când este vorba de intensitatea unui stimul depășirea unei anumite intensități îl face să devină dureros și deci să pericliteze integritatea funcțională a organelor de simț
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
spațiale sau temporale ale prezentării stimulului etc. Pragul terminal sau pragul superior, reprezintă mărimea cea mai ridicată a unui stimul pe care subiectul poate să o perceapă. Acest prag este mai rar menționat deoarece, atunci când este vorba de intensitatea unui stimul depășirea unei anumite intensități îl face să devină dureros și deci să pericliteze integritatea funcțională a organelor de simț. 2. Măsurarea pragurilor senzoriale Măsurarea pragurilor se poate realiza prin diferite metode experimentale. 2.1. Măsurarea pragului absolut Metoda limitelor (este
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
organelor de simț. 2. Măsurarea pragurilor senzoriale Măsurarea pragurilor se poate realiza prin diferite metode experimentale. 2.1. Măsurarea pragului absolut Metoda limitelor (este o procedură relativ simplă pentru măsurarea pragurilor absolute și diferențiale); constă în a prezenta subiectului un stimul clar perceptibil, apoi stimuli mai slabi, până la prima valoare pe care subiectul nu o mai percepe (serie descendentă). Se prezintă apoi un stimul infraliminar, apoi stimuli mai intenși până la primul stimul perceput (serie ascendentă); se repetă da mai multe ori
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Măsurarea pragurilor senzoriale Măsurarea pragurilor se poate realiza prin diferite metode experimentale. 2.1. Măsurarea pragului absolut Metoda limitelor (este o procedură relativ simplă pentru măsurarea pragurilor absolute și diferențiale); constă în a prezenta subiectului un stimul clar perceptibil, apoi stimuli mai slabi, până la prima valoare pe care subiectul nu o mai percepe (serie descendentă). Se prezintă apoi un stimul infraliminar, apoi stimuli mai intenși până la primul stimul perceput (serie ascendentă); se repetă da mai multe ori fiecare din cele două
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
este o procedură relativ simplă pentru măsurarea pragurilor absolute și diferențiale); constă în a prezenta subiectului un stimul clar perceptibil, apoi stimuli mai slabi, până la prima valoare pe care subiectul nu o mai percepe (serie descendentă). Se prezintă apoi un stimul infraliminar, apoi stimuli mai intenși până la primul stimul perceput (serie ascendentă); se repetă da mai multe ori fiecare din cele două serii. Metoda stimulilor constanți. Această metodă este mai precisă decât metoda limitelor, dar este mai laborioasă și mai pretențioasă
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
relativ simplă pentru măsurarea pragurilor absolute și diferențiale); constă în a prezenta subiectului un stimul clar perceptibil, apoi stimuli mai slabi, până la prima valoare pe care subiectul nu o mai percepe (serie descendentă). Se prezintă apoi un stimul infraliminar, apoi stimuli mai intenși până la primul stimul perceput (serie ascendentă); se repetă da mai multe ori fiecare din cele două serii. Metoda stimulilor constanți. Această metodă este mai precisă decât metoda limitelor, dar este mai laborioasă și mai pretențioasă ca instrumentar. Experimentatorul
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
absolute și diferențiale); constă în a prezenta subiectului un stimul clar perceptibil, apoi stimuli mai slabi, până la prima valoare pe care subiectul nu o mai percepe (serie descendentă). Se prezintă apoi un stimul infraliminar, apoi stimuli mai intenși până la primul stimul perceput (serie ascendentă); se repetă da mai multe ori fiecare din cele două serii. Metoda stimulilor constanți. Această metodă este mai precisă decât metoda limitelor, dar este mai laborioasă și mai pretențioasă ca instrumentar. Experimentatorul își fixează valorile stimulilor între
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
până la prima valoare pe care subiectul nu o mai percepe (serie descendentă). Se prezintă apoi un stimul infraliminar, apoi stimuli mai intenși până la primul stimul perceput (serie ascendentă); se repetă da mai multe ori fiecare din cele două serii. Metoda stimulilor constanți. Această metodă este mai precisă decât metoda limitelor, dar este mai laborioasă și mai pretențioasă ca instrumentar. Experimentatorul își fixează valorile stimulilor între care se va desfășura investigarea. La una din extreme se va afla stimulul cu valoare redusă
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
primul stimul perceput (serie ascendentă); se repetă da mai multe ori fiecare din cele două serii. Metoda stimulilor constanți. Această metodă este mai precisă decât metoda limitelor, dar este mai laborioasă și mai pretențioasă ca instrumentar. Experimentatorul își fixează valorile stimulilor între care se va desfășura investigarea. La una din extreme se va afla stimulul cu valoare redusă pentru a putea fi dificil de perceput, iar la cealaltă extremă stimulul cu valoare ridicată pentru a permite rapida lui detectare; între aceste
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
două serii. Metoda stimulilor constanți. Această metodă este mai precisă decât metoda limitelor, dar este mai laborioasă și mai pretențioasă ca instrumentar. Experimentatorul își fixează valorile stimulilor între care se va desfășura investigarea. La una din extreme se va afla stimulul cu valoare redusă pentru a putea fi dificil de perceput, iar la cealaltă extremă stimulul cu valoare ridicată pentru a permite rapida lui detectare; între aceste extreme, unde se află de fapt pragul absolut, experimentatorul va utiliza stimuli de valori
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
mai laborioasă și mai pretențioasă ca instrumentar. Experimentatorul își fixează valorile stimulilor între care se va desfășura investigarea. La una din extreme se va afla stimulul cu valoare redusă pentru a putea fi dificil de perceput, iar la cealaltă extremă stimulul cu valoare ridicată pentru a permite rapida lui detectare; între aceste extreme, unde se află de fapt pragul absolut, experimentatorul va utiliza stimuli de valori diferite mergând gradat de la o valoare la alta. Prezentarea stimulilor se va face aleatoriu, fiecare
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
va afla stimulul cu valoare redusă pentru a putea fi dificil de perceput, iar la cealaltă extremă stimulul cu valoare ridicată pentru a permite rapida lui detectare; între aceste extreme, unde se află de fapt pragul absolut, experimentatorul va utiliza stimuli de valori diferite mergând gradat de la o valoare la alta. Prezentarea stimulilor se va face aleatoriu, fiecare din ei fiind prezentat de un număr egal de ori. Subiectul va semnala de fiecare dată prezența sau absența stimulului, iar dacă pe parcursul
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
perceput, iar la cealaltă extremă stimulul cu valoare ridicată pentru a permite rapida lui detectare; între aceste extreme, unde se află de fapt pragul absolut, experimentatorul va utiliza stimuli de valori diferite mergând gradat de la o valoare la alta. Prezentarea stimulilor se va face aleatoriu, fiecare din ei fiind prezentat de un număr egal de ori. Subiectul va semnala de fiecare dată prezența sau absența stimulului, iar dacă pe parcursul încercărilor se observă că stimulul este totdeauna perceput sau că nu este
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
experimentatorul va utiliza stimuli de valori diferite mergând gradat de la o valoare la alta. Prezentarea stimulilor se va face aleatoriu, fiecare din ei fiind prezentat de un număr egal de ori. Subiectul va semnala de fiecare dată prezența sau absența stimulului, iar dacă pe parcursul încercărilor se observă că stimulul este totdeauna perceput sau că nu este niciodată perceput este posibilă suprimarea lui din încercările următoare. Stimulii pot fi sunete sau lumini de intensități diferite, ace ale unui esteziometru având greutăți diferite
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]