4,708 matches
-
din 1909, „Apropo de măști”1, Craig își expune limpede părerile în această privință. Referințele lui în materie sunt, înainte de toate, tragedia greacă și teatrul japonez, marile forme din istoria dramaturgiei în care măștile de teatru își mai păstrează încă străvechea lor semnificație ritualică. Acestea sunt măștile care ar putea constitui, în opinia lui Craig, instrumentele privilegiate ale teatrului imaginat de el: un teatru unde să ne simțim „strămutați într-o altă lume”, iar asta nu stă în puterile unui chip
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
tocmai din această miraculoasă putere. Mai târziu, incantația a servit la supunerea forțelor brute ale naturii, dar marea virtute a Magiei rămâne înfrângerea Morții”. Așadar, să oprească sufletele celor morți la hotarul dintre viață și moarte - aceasta era, pentru Artaud, străvechea funcție a eficacității magice, rolul unui limbaj ce închidea în el nebănuite forțe incantatorii. Astăzi însă, „în afară de câțiva copii, nimeni nu mai crede în magicieni” - și, am putea adăuga, nici în fantome. Iar poveștile cu personaje și întâmplări supranaturale (cum
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
apare aici ca o cristalizare a miracolului, ca o expresie o forței magice a artei, a teatrului. Mai târziu, în prefața la Teatrul și dublul său, Artaud precizează importanța acestor revendicări: ele militează pentru un teatru înscris în prelungirea tradiției străvechilor culturi magice, a „vechiului totemism al animalelor, al pietrelor, al obiectelor ce pot ucide fulgerător, al veșmintelor impregnate de animalitate, într-un cuvânt, a tot ceea ce slujește la a capta, dirija și deriva unele forțe” - la a capta și a
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
ele se instituie în semne ale unui alt univers, al acestei sierra „care insuflă stâncilor ei o gândire metafizică”. Și deși în zilele noastre pietrele acestea, stâncile acestea nu mai sunt percepute nici măcar de către băștinași ca frânturi dintr-o lume străveche și definitiv pierdută (Artaud știe asta prea bine), ca niște „crâmpeie răzlețe ale unei realități în care spiritul actual caută cu disperare urma a altceva”, sierra triburilor tarahumara rămâne totuși un teritoriu în care pietrele moarte continuă să păstreze înăuntrul
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
colossos-ului, adică a materiei ca deschidere spre invizibil. Michel Serres susținea că vinovate de prăbușirea și îngroparea statuilor sunt cuvintele, triumful logos-ului. Ei bine, demersul lui Artaud pare să țintească tocmai dezgroparea statuilor, repunerea pe soclu a idolilor din străvechile culturi magice, în încercarea de a face din teatru acel loc privilegiat unde, opusă unei culturi a logos-ului, s-ar afirma o cultură a materiei, preeminența lumii fizice, concrete, a unei materialități pe care să se sprijine manifestarea invizibilului
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
materialitate sonoră și vizuală rar întâlnită, domină scena cu densitatea lui de actor-efigie, de veritabil automat sacru. „Suntem cuprinși de un fel de teroare”, spune Artaud, „când ne uităm la aceste ființe mecanizate”, care par „să se supună unor ritualuri străvechi, dictate parcă de niște inteligențe superioare”. El asociază această impresie de „viață superioară și dictată” nu numai cu tema generală a solemnității unui rit sacru, ci, mai ales, cu importanța „hieratismului costumelor”, care „face ca fiecare actor să dea senzația
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
iar Artaud știe asta prea bine. Pariul lui a fost însă acela de a-i da teatrului - ca orizont - șansa de a fi din nou un veritabil sediu al aparițiilor, iar actorului - ca perspectivă - ambiția, bazată pe puterile regăsite ale străvechii magii, de a face ca invizibilul (fie că e vorba despre divinități, fie că e vorba despre morți) să se poată iarăși revela prin formele vizibilului. Teatrul și dublul său urmărea să reactualizeze categoria dublului în sensul ei cel mai
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
ideea de teatru imposibil. „Imposibilitatea” va fi consecința firească a unei constatări: rebelă, lipsită total de maleabilitate, materia brută devine un obstacol nu numai în privința transformării treptate a omului în obiect, ci și în privința manipulării obiectului însuși, care, ca în străvechile ritualuri magice, își dezvăluie brusc o existență independentă, bizară, neliniștitoare. Obiectul nu poate fi decât „nesupus”, pentru că nu poate fi decât „real”, așa cum va demonstra Kantor atunci când, în prima dintre Lecțiile de la Milano, va imagina figura umană și obiectul (un
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
îndepărtate și totodată atât de dense, de compacte, încât nu se mai deosebește cu nimic de moarte”. Dar statuile acestea, venite din timpuri imemoriale și din spații aflate parcă la capătul pământului, nu ne trimit oare cu gândul la acel străvechi mormânt originar despre care vorbea Michel Serres? Purtând marca vremurilor arhaice, învăluite în bezna începutului de lume, nu ne dau ele sentimentul că ar fi fost dezgropate? Giacometti i-a mărturisit odată lui Genet că plănuise cândva să facă o
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
fost de asemenea implicată în mod semnificativ în cele învățate atât la nivel conștient cât și inconștient. Ședința a continuat cu o scurtă poveste, care a fost introdusă natural și fără explicații. Există o poveste despre un călugăr din vremuri străvechi care se simțea foarte deprimat și trist. Era iarnă și se uita afară în grădină simțindu-se foarte deprimat și decăzut. A devenit conștient de pomii golași, fără frunzișul lor frumos. I se părea că și ei se simt triști
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
acel gust pentru textele vechi și pentru mijloacele prăfuite care trimit la memorie, cu tot ceea ce ea conține ca transmitere și valorificare a unei moșteniri. Astfel, dimensiunea „arhaică” poate fi păstrată, iar supravegherea în teatru se afirmă în dimensiunea sa străveche, refractară tuturor eforturilor de modernitate, adesea prea explicite sau prea evidente. Casa Bernardei Alba stârnește interesul în măsura în care pretinde o radicalizare a alegerii. Cum să prezinți astăzi pe o scenă teroarea supravegherii? Oare trebuie să revenim la scena improvizată de bâlci
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
se reia doar când se aude anunțul la difuzoarele din loji... Regăsim aici extraordinara variație a strategiilor de supraveghere, incertitudinea specifică societăților aflate sub control. Să te uiți pe furiș, să tragi cu urechea, să surprinzi, să derutezi „obiectivul” - practici străvechi aliate astăzi cu utilizarea tehnologiilor moderne (ecrane de supraveghere, circuite sonore). Regizori-spioni, pândind indicii care nu înșală, în care pot avea încredere. Supravegherea de parcurs este o supraveghere de control. Matthias Langhoff recunoaște că se duce la spectacole de teamă
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
a acestora vizează o „apropiere” a teatrului de prezent, cel puțin la nivelul semnelor lui exterioare, atitudine respinsă însă de un Planchon sau de un Chéreau, care vor să păstreze legătura reprezentației și a strategiilor de supraveghere cu originea lor străveche, ca pe un mijloc de a recunoaște și anumite rădăcini adânc înfipte în trecut ale teatrului. Pentru ei, supravegherea se poate foarte bine realiza pe o scenă grație practicilor artizanale îndelung folosite, îndelung verificate și încă eficiente, în ciuda faptului că
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
numiți oamenii fiii lui Dumnezeu, ci fii ai Diavolului și ai Șarpelui, Îndeplinind planurile diavolești ale părintelui lor pînă la sfîrșitul veacurilor”38. Devenind robi ai concupiscenței diabolice, Adam și Eva dau naștere unui neam satanic, care se propagă potrivit străvechii doctrine a traducianismului: din acuplarea fizică a părinților derivă noi suflete. În cazul nostru, spiritele căzute se multiplică În ceruri și pătrund În trupurile de noroi ale femeilor, corpora feminea lutosa 39. Eftimie de la Mânăstirea Maicii Domnului cunoaște o versiune
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
acest groaznic amestec asupra sufletului. Apoi, astupîndu-i lui Adam anusul, Îi suflă pe gură sufletul. Din pricina dezgustătorului său Înveliș material, sufletul rămîne În trup. Acest mit frust poate crea nedumeriri pînă ajungem să recunoaștem În el o versiune deformată a străvechii doctrine a spiritului contrafăcut (antimimon pneuma). Avem aici o versiune populară și negativă a acelui pur și intelectual vehicul neoplatonic al sufletului, ochema, și, În ultimă instanță, a aristotelicianului proton organon, trupul astral care Învăluie sufletul mai Înainte ca acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
astfel strategiile trebuie modelate în funcție de atitudinea ostilă, indiferentă sau favorabilă a publicului față de temă sau față de vorbitor; k) principiul selecției argumentelor - pentru convingerea publicului, vorbitorul dispune de argumente logice (fapte, cifre, raționamente), argumente emoționale, argumente etice (credibilitate, competență), mituri (credințe străvechi ale persoanelor, proverbe, evocarea unor personalități mitice), pe care le poate folosi, separat sau combinat, în funcție de valorile publicului, de tema discursului sau de scopul urmărit; l) principiul cooperării cu publicul - pentru a spori efectul argumentației sale, vorbitorul are posibilitatea de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
nesimțit; nou; nu; obez; om bogat; om mare; om necinstit; pană; persoană mare; politician; politicieni; pomană; povești; preamărire; primar; prostie; punguța cu doi bani; punguță cu doi bani; răutăcios; relaxare; roman; român; sclav; sclavi; secol XIX; soldat; stăpînire; straie; străbun; străvechi; subaltern; Sulaymon; sultan; superficialitate; superioritate; supraapreciere; șapcă; șmecher; Ștefan; Ștefan cel Mare; tata; timp; timpuri vechi; tînăr; toiag; tot; turban; vasal; văduvă; vechime; voievod; zidar (1); 787/217/76/141/0 bolnav: spital (65); sănătos (56); durere (44); răcit (35
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nesemnificativ; nevoie; notar; nou; obligatorie; obligațiune; obligațiuni; opinie; penal; penală; pierdută; polițe; polițist; principiu; proiect; promulge; propunere; prostească; protecție; pumn; punct; rai; rană; reglementări; regula; trebuie respectat; nu se respectă; restricții; riguros; scris; seriozitate; a sfătui; siguranță; Stas; stil; stimă; străveche; stricte; strîmtorare; stupid; stupidă; supus; ștampilă; trebuie știută; tabu; taxe; temelie; texte; tîmpită; pentru toți; tradiție; țara; țară; unică; urgent; viață; vieții; vigoare; vilă; Voronin; vrăjeală (1); 795/271/92/179/4 lemn: copac (124); foc (93); pădure (55); tare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
neînțelegător; nepoată; nimic; numeros; nuntă; oameni mulți; olteni; omenie; omenire; onoare; oraș; oști; părinte; de păstrat; pașnic; patriot; pămînt; părinți; persoane dragi; plăcere; popas; putere; puțini; rădăcini; rămîn; relația; respect; rîde; de români; ruda; sacru; scump; semeni; stăruitor; străin; străini; străvechi; șoim; șoimăreștilor; tovarăș; traistă; țigănie; ușor; vară; vechi; veri; verișoara; verișoarele; veșnicie; viitor; viță; voios; vorbe (1); 800/193/72/121/0 nebun: bolnav (58); spital (49); om (30); de legat (28); prost (23); rău (17); dement (16); șah (14
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
gol; gospodărie; gospodină; grea; gulaș; gust; gustos; hărnicie; ibric; împreună; interes; istoria; mămăligă; meșter; miere; mijloc; minune; morcovi; munte; neagră; nimic; nouă; oaie; obiect din bucătărie; oliță; ovală; Paște; pernă; pîine; pui; pur; rigiditate; roșie; rotund; roz; sat; sferă; sport; străveche; țară; tavă; urs; vas de gătit; vechi (1); 799/140/55/85/2 oaspete: musafir (258); invitat (49); prieten (26); nepoftit (24); gazdă (24); neașteptat (20); bucurie (17); rudă (17); musafiri (15); om (15); vizită (12); binevenit (11); casă (11
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
slujbă; sosit; sta; strugure; surprindere; tanti; timid; trăit; treabă; vacanță; valiză; vase; văr; vecin; vecina; venit; vizita; vizite; zîmbet (1); 802/193/63/130/0 obicei: tradiție (231); datină (54); prost (41); obișnuință (27); tic (19); tradiții (15); rutină (14); străvechi (12); ritual (12); viciu (11); cutumă (10); nărav (10); bun (8); strămoșesc (8); Crăciun (7); deprindere (7); sărbătoare (7); frumos (6); monotonie (6); rit (6); sat (6); tabiet (6); cafea (5); costum (5); hobby (5); mereu (5); rău (5); vechi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
parte; pe malul mării; picior; Pitești; plăcere; plină mișcare; Plopeni; polis; praf; prăjitură; prieteni; primar; primitor; proveniență; pustiu; putere; Rădăuți; raion; regiune; respect; robotizat; Roma; România murdară; sat mare; schelet; școală; scump; semafor; shopping; Sibiu; soare; soț; stare; stațiune; străini; străvechi; străzi; superb; SV; tărăboi; Tîrgu-Bujor; tîrg; Tîrgu-Jiu; trafic; trai; Tulcea; turism; universitate; urbă; urît; Varna; vechi; Veneția; Vilnius; vocalitate; vreau; zăpăceală; zăpușeală; zgomotos; zile; zîmbete (1); 841/245/84/161/0 oră: ceas (236); timp (190); minute (32); minut (30
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); toamnă(2); trainic(2); trăinicie(2); vechime(2); veșnicie (2); viteaz(2); vînt(2); voinic(2); admirație; aer; alb; alune; ani; Arad; arbor; aur; axa lumii; bani; biologie; bloc; bogat; butoi; cal; capac; cădea; căzut; chip; copac mare; copac străvechi; copac vechi; copilărie; democrați; dor; dulap; durabilitate; etern; excursie; foioase; galben; iarbă; iarnă; inspirație; îmbrățișare; înflorit; înțelepciune; lemn tare; lemne; leu; liberal; liniște; longevitate; longeviv; lucru; lui Ștefan cel Mare; lumină; măreț; melancolie; mic; mileniu; mirare; mirositor; mister; mobilier; munte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
uimit; umbra; umbră; un nou început; un om; valută; vechi; venit; viitor cunoscut; vizită; xenofobie (1); 763/248/76/172/0 strămoșesc: vechi (292); moștenire (37); neam (30); bătrîn (22); tradiție (22); antic (21); istorie (16); pămînt (16); bunici (16); străvechi (14); bătrînesc (12); obicei (11); bunic (9); trecut (8); de demult (7); străbun(7); vechime (7); avere (6); cîntec (6); daci (6); demult (6); obiceiuri (5); tradiții (5); amintire (4); datină (4); datini (4); de mult (4); folclor (4); păcat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
din neam; din neam în neam; neamuri; nemuritor; nepăsare; nostru; old pămîntean; pași; patrimoniu; permanent; piele; ploi; pom; posesiv; preț; de preț; prețios; rădăcini; respect; responsabilitate; rudă; rudenie; rustic; saci; sacru; Sarmizegetusa; school; sînge; stimă; din străbuni; strămoșească; strămoșesc; din străvechi; Ștefan cel Mare; tare; tataia; text; trai; Traian; transmisibil; din trecut; țărănesc; valoros; vatră; veche; vechi obicei; vechi, arhaic; vechi,valoros; vecin; din vechime; venerat; veritabil; vie; vis (1); 799/163/68/95/0 strica: distruge (73); repara (42); rupe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]