10,831 matches
-
profesional). Dezadaptarea sau neadaptarea în/la mediul de muncă și la solicitările impuse de organizație/postul de muncă, îndeplinirea defectuoasă sau incompetentă a sarcinilor și responsabilităților profesionale pot duce la grave erori, accidente și scăderea performanței la nivel de organizație. Stresul ocupațional (îl vom utiliza în continuare prescurtat S.O.) generat de mediul muncii influențează activitatea socioprofesională, dar și sănătatea persoanelor din diferite ramuri de activitate (Pitariu, 1996; Brate, 1996, 1998, 2001). Pe măsură ce munca dobândește noi valențe, cu accente pe încărcătura
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
socioprofesională, dar și sănătatea persoanelor din diferite ramuri de activitate (Pitariu, 1996; Brate, 1996, 1998, 2001). Pe măsură ce munca dobândește noi valențe, cu accente pe încărcătura psihologică, iar peste problemele specifice muncii se suprapun și cele de natură socioeconomică și politică, stresul ocupațional „își amplifică forța de penetrație, iar consecințele sale devin devastatoare pentru persoana celui implicat nemijlocit în procesul de producție” (Pitariu, 1994, p. 2). Interesul științific și cercetările privind problematica stresului cauzat de muncă/profesie și implicațiile sale pentru sănătatea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
se suprapun și cele de natură socioeconomică și politică, stresul ocupațional „își amplifică forța de penetrație, iar consecințele sale devin devastatoare pentru persoana celui implicat nemijlocit în procesul de producție” (Pitariu, 1994, p. 2). Interesul științific și cercetările privind problematica stresului cauzat de muncă/profesie și implicațiile sale pentru sănătatea și securitatea în muncă, abordată prin prisma modelelor/ paradigmelor din medicină, psihologie clinică și consiliere, psihologie inginerească (ergonomie) și, în special, psihologia muncii și organizațională, s-au intensificat datorită conștientizării „costurilor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
clinică și consiliere, psihologie inginerească (ergonomie) și, în special, psihologia muncii și organizațională, s-au intensificat datorită conștientizării „costurilor” și consecințelor negative (efecte imediate sau de lungă durată) ale acțiunii variatelor tipuri de agenți stresori asupra indivizilor și organizațiilor. Inițial, stresul ocupațional - a cărui istorie relativ scurtă din perspectiva psihologiei organizaționale și a muncii - a fost recunoscut (conceptualizat) doar la nivelul top-managerilor și etichetat ca stres al conducerii sau stres al personalului cu putere executivă. Ulterior, cercetările au fost extinse la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de lungă durată) ale acțiunii variatelor tipuri de agenți stresori asupra indivizilor și organizațiilor. Inițial, stresul ocupațional - a cărui istorie relativ scurtă din perspectiva psihologiei organizaționale și a muncii - a fost recunoscut (conceptualizat) doar la nivelul top-managerilor și etichetat ca stres al conducerii sau stres al personalului cu putere executivă. Ulterior, cercetările au fost extinse la o paletă largă de ocupații, pornind chiar de la cele situate la baza piramidei organizaționale. Studiile au relevat faptul că stresul ocupațional este factor de risc
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
acțiunii variatelor tipuri de agenți stresori asupra indivizilor și organizațiilor. Inițial, stresul ocupațional - a cărui istorie relativ scurtă din perspectiva psihologiei organizaționale și a muncii - a fost recunoscut (conceptualizat) doar la nivelul top-managerilor și etichetat ca stres al conducerii sau stres al personalului cu putere executivă. Ulterior, cercetările au fost extinse la o paletă largă de ocupații, pornind chiar de la cele situate la baza piramidei organizaționale. Studiile au relevat faptul că stresul ocupațional este factor de risc pentru boli cum ar
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
nivelul top-managerilor și etichetat ca stres al conducerii sau stres al personalului cu putere executivă. Ulterior, cercetările au fost extinse la o paletă largă de ocupații, pornind chiar de la cele situate la baza piramidei organizaționale. Studiile au relevat faptul că stresul ocupațional este factor de risc pentru boli cum ar fi cancerul, hipertensiunea arterială (HTA) și bolile de inimă. Tensiunile stresante (strains) acumulate de indivizi - în rol de subordonați (angajați) sau șefi/superiori (supervisori, manageri) - la locul de muncă, din cauza nerespectării
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
efecte nocive afectează performanța în muncă (eficiență, fiabilitate), starea de sănătate mentală și fizică, satisfacția profesională, producând reacții nedorite - la nivel individual și organizațional -, cum ar fi: depresia, burnout-ul, absenteismul profesional, erori și accidente, boli profesionale etc. Consecințele răspunsului la stres pot fi distructive (distres: de exemplu scăderea performanțelor, insatisfacție, tulburări sau boli psihosomatice, de inimă și chiar colaps și moarte) sau benefice (eustres: stare de bine și de sănătate robustă, asociată cu flexibilitate, adaptabilitate, toleranță și performanță înaltă). Există în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
scăderea performanțelor, insatisfacție, tulburări sau boli psihosomatice, de inimă și chiar colaps și moarte) sau benefice (eustres: stare de bine și de sănătate robustă, asociată cu flexibilitate, adaptabilitate, toleranță și performanță înaltă). Există în literatura de specialitate și termenul de stres benefic sau de oportunitate, care se referă la situații sau evenimente profesionale valorizate pozitiv, dar care acționează de fapt ca stresori (de exemplu, promovarea în funcție). Efectele stresului - pe termen scurt, mediu și lung asupra sănătății fizice și mentale a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
toleranță și performanță înaltă). Există în literatura de specialitate și termenul de stres benefic sau de oportunitate, care se referă la situații sau evenimente profesionale valorizate pozitiv, dar care acționează de fapt ca stresori (de exemplu, promovarea în funcție). Efectele stresului - pe termen scurt, mediu și lung asupra sănătății fizice și mentale a persoanelor (reacțiile de stres) și cumulat asupra organizațiilor (absenteism, fluctuații de personal, ineficiență, productivitate scăzută) - depind în mare măsură, așa cum creditează cercetările recente (vezi și Brate, 1996, 2001
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
oportunitate, care se referă la situații sau evenimente profesionale valorizate pozitiv, dar care acționează de fapt ca stresori (de exemplu, promovarea în funcție). Efectele stresului - pe termen scurt, mediu și lung asupra sănătății fizice și mentale a persoanelor (reacțiile de stres) și cumulat asupra organizațiilor (absenteism, fluctuații de personal, ineficiență, productivitate scăzută) - depind în mare măsură, așa cum creditează cercetările recente (vezi și Brate, 1996, 2001), de: caracteristicile stresorilor (tipul și natura, intensitatea și severitatea, momentul impactului și durata acțiunii lor, noutatea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
natura, intensitatea și severitatea, momentul impactului și durata acțiunii lor, noutatea și incertitudinea conținute în situația-stimul); modul particular de percepție, prelucrare, mediere/evaluare (de exemplu, acordarea semnificațiilor) și adaptare/gestiune/control (utilizarea resurselor personale și a mecanismelor de gestionare a stresului: coping) al stimulilor aversivi din mediu (intern și extern), care pot lua diferite forme; interacțiunea dinamică dintre stresorii specifici și factorii relativ stabili ai personalității umane (diferențe individuale privind resursele la nivel fiziologic, emoțional, cognitiv-comportamental, care pot modera/media acțiunea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
din mediu (intern și extern), care pot lua diferite forme; interacțiunea dinamică dintre stresorii specifici și factorii relativ stabili ai personalității umane (diferențe individuale privind resursele la nivel fiziologic, emoțional, cognitiv-comportamental, care pot modera/media acțiunea stresorilor, influențând răspunsul la stres). Identificarea stresului cu sursele sau factorii de stres, denumiți stresori (caracteristici obiective ale situației, dimensiuni ale relațiilor sau structurilor socioorganizaționale și culturale) și conceptualizarea stresului ca o condiție a mediului aparțin de modelul cauzal al stresului și teoria stimulilor. Stresorii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
intern și extern), care pot lua diferite forme; interacțiunea dinamică dintre stresorii specifici și factorii relativ stabili ai personalității umane (diferențe individuale privind resursele la nivel fiziologic, emoțional, cognitiv-comportamental, care pot modera/media acțiunea stresorilor, influențând răspunsul la stres). Identificarea stresului cu sursele sau factorii de stres, denumiți stresori (caracteristici obiective ale situației, dimensiuni ale relațiilor sau structurilor socioorganizaționale și culturale) și conceptualizarea stresului ca o condiție a mediului aparțin de modelul cauzal al stresului și teoria stimulilor. Stresorii sunt evenimente
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
diferite forme; interacțiunea dinamică dintre stresorii specifici și factorii relativ stabili ai personalității umane (diferențe individuale privind resursele la nivel fiziologic, emoțional, cognitiv-comportamental, care pot modera/media acțiunea stresorilor, influențând răspunsul la stres). Identificarea stresului cu sursele sau factorii de stres, denumiți stresori (caracteristici obiective ale situației, dimensiuni ale relațiilor sau structurilor socioorganizaționale și culturale) și conceptualizarea stresului ca o condiție a mediului aparțin de modelul cauzal al stresului și teoria stimulilor. Stresorii sunt evenimente sau condiții ale mediului fizic, socioprofesional
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
resursele la nivel fiziologic, emoțional, cognitiv-comportamental, care pot modera/media acțiunea stresorilor, influențând răspunsul la stres). Identificarea stresului cu sursele sau factorii de stres, denumiți stresori (caracteristici obiective ale situației, dimensiuni ale relațiilor sau structurilor socioorganizaționale și culturale) și conceptualizarea stresului ca o condiție a mediului aparțin de modelul cauzal al stresului și teoria stimulilor. Stresorii sunt evenimente sau condiții ale mediului fizic, socioprofesional sau intern, care acționează cu o anumită intensitate și frecvență și care solicită reacții fiziologice și psihosociale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
stresorilor, influențând răspunsul la stres). Identificarea stresului cu sursele sau factorii de stres, denumiți stresori (caracteristici obiective ale situației, dimensiuni ale relațiilor sau structurilor socioorganizaționale și culturale) și conceptualizarea stresului ca o condiție a mediului aparțin de modelul cauzal al stresului și teoria stimulilor. Stresorii sunt evenimente sau condiții ale mediului fizic, socioprofesional sau intern, care acționează cu o anumită intensitate și frecvență și care solicită reacții fiziologice și psihosociale din partea individului. De exemplu, în unele programe de intervenție se urmărește
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
stresorilor de mediu: chimici (de exemplu solvenți, substanțe periculoase), fizici sau non-ergonomici (de exemplu zgomot) și biologici (viruși) (un excelent articol pe această temă se poate consulta în Israel et al., 1996). Modelul cauzal (denumit și ingineresc sau cibernetic) conceptualizează stresul ca pe o funcție a stimulilor stresanți (definiți drept input-uri sau operaționalizați ca variabile independente) în relație unilaterală și unidirecțională cu reacțiile la stres (definite ca output-uri sau operaționalizate ca variabile dependente). În ultimii ani - în special în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
poate consulta în Israel et al., 1996). Modelul cauzal (denumit și ingineresc sau cibernetic) conceptualizează stresul ca pe o funcție a stimulilor stresanți (definiți drept input-uri sau operaționalizați ca variabile independente) în relație unilaterală și unidirecțională cu reacțiile la stres (definite ca output-uri sau operaționalizate ca variabile dependente). În ultimii ani - în special în țările occidentale - s-au înmulțit considerabil studiile privind costurile, respectiv impactul S.O. asupra individului/organizației (boli profesionale relaționate muncii) și eficienței intervenției strategiilor de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
patogenetică: psihopatologia muncii sau industrială a primit un nou impuls, fiind rafinată/transformată în „umanizarea muncii”, respectiv orientarea salutogenetică). Acestea s-au focalizat asupra: dezvoltării de modele teoretico-experimentale pentru inițierea și derularea programelor de sănătate psihosocială/ocupațională și management al stresului socioprofesional; examinării abordărilor pentru prevenția tulburărilor psihice, bolilor profesionale și impactului utilizării substanțelor periculoase în mediul de muncă; trecerii în revistă a strategiilor de diagnoză și intervenție în managementul stresului în muncă (prevenție, control și reducere); intervențiilor legate de siguranța
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și derularea programelor de sănătate psihosocială/ocupațională și management al stresului socioprofesional; examinării abordărilor pentru prevenția tulburărilor psihice, bolilor profesionale și impactului utilizării substanțelor periculoase în mediul de muncă; trecerii în revistă a strategiilor de diagnoză și intervenție în managementul stresului în muncă (prevenție, control și reducere); intervențiilor legate de siguranța/securitatea ocupațională și sănătatea psihosocială. Din perspectiva psihologiei organizaționale și a muncii, termenul de stres ocupațional, profesional sau relaționat muncii este utilizat pentru a descrie nu o variabilă singulară, ci
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în mediul de muncă; trecerii în revistă a strategiilor de diagnoză și intervenție în managementul stresului în muncă (prevenție, control și reducere); intervențiilor legate de siguranța/securitatea ocupațională și sănătatea psihosocială. Din perspectiva psihologiei organizaționale și a muncii, termenul de stres ocupațional, profesional sau relaționat muncii este utilizat pentru a descrie nu o variabilă singulară, ci situația în care caracteristicile (singulare sau coroborate) ale muncii reprezintă factori de risc, care cresc probabilitatea slăbirii/pierderii „stării de bine” și/sau a sănătății
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
caracteristicilor personale și situației/locului de muncă (stresori) cu efectele la nivel de individ (starea de sănătate mentală și fizică a personalului) și la nivel de organizație, în care un rol esențial pe lângă mecanismele individuale de evaluare și gestionare a stresului îl joacă și factorii mediatori/moderatori. Astfel se poate aborda S.O. ca proces dinamic. În consecință, considerăm că S.O. ar trebui studiat și operaționalizat ca sistem dinamic de variabile interdependente (modalitate bidirecțională) și nu ca o variabilă unidimensională
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
joacă și factorii mediatori/moderatori. Astfel se poate aborda S.O. ca proces dinamic. În consecință, considerăm că S.O. ar trebui studiat și operaționalizat ca sistem dinamic de variabile interdependente (modalitate bidirecțională) și nu ca o variabilă unidimensională. Procesul stresului se referă la un complex de relații dintre o anumită persoană, cu anumite caracteristici, și un anumit mediu al muncii (ocupațional/organizațional), cu anumite caracteristici. De aceea, responsabilitatea și competența de a propune modele teoretico-metodologice și de a aplica strategii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
dintre multitudinea de stresori (antecedente), moderatori, mediatori și efecte ale S.O., ținând cont de situația particulară de muncă (stresori specifici sau nespecifici), tipul de ocupație și organizație. 2. Discuții critice privind utilitatea metodologică și aplicarea/testarea paradigmelor teoretico-experimentale ale stresului ocupațional Multitudinea și varietatea modelelor de stres (și în special S.O.) formulate și testate până în prezent utilizează diagrame schematice, care reprezintă relațiile dintre variabilele implicate în procesul stresului. În majoritatea modelelor se poate constata o notă de consistență și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]