2,953 matches
-
Ancuței se bea exclusiv vin, rachiu prin excepție. Vinul cu ulceaua, din oca. Ocaua avea 1,288 litri în Moldova și 1,520 în Muntenia, fiind a zecea parte dintr-o vadră. O oca de vin putea îndestula, la prima strigare, trei-patru persoane. Creangă observa că bețivului și dracul îi iese cu ocaua plină! Aflând de la Comisul Ioniță, om mai umblat, că nemții beau bere, care este un fel de leșie, convivii trag concluzia că e bine „să rămână ei cu
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
populare, punându-l alături de cele mai evoluate popoare ale lumii. Îmi alătur, cu emoție, glasul de glasul poporului care a putut să-și ridice atunci fruntea spre soare, dobândind libertatea cu tot ce dă ea nobil popoarelor - și strigă aceeași strigare care răsună de 12 ani de zile - ca să răsune de-a pururi: Trăiască Republica Populară Română!“ (din Luceafărul, citat de Glasul Patriei, 10 ianuarie 1960) TULBURE Victor „Bălcescu - nimb al unei vremi amare! Și Ceaușescu - început de eră! Azi libertatea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
urii” - spune poetul, întorcându-se la sursa reacțiilor care, fără să excludă sentimentul de jale, îl depășesc cel puțin printr-o nuanță. Plânsul se împletește cu blestemul, chinul nu mai poate fi răbdat, vrea să se facă știut, rostind „cuvântul strigărilor noastre”, adică al tânguirilor și al protestelor. Amarul, jalea se prefac în mânie, în răzbunare, în răzvrătire, văzută când ca o forță demonică, ivită din cețuri și întuneric („Simt duhul răzvrătirii negre”), când ca o năprasnică prăvălire de ape, ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
prezentat. Am avut concurent pe Zaharescu, funcționar la Banca Bacăului, care ne era dat de Cristoveanu și avea ordin să se oprească la semnul făcut de noi. Concurent improvizat, iar pe Orienstein îl aveam concurent serios. S-a început licitația (strigările) de la suma de 165.000 lei. Cine dă mai mult? Zaharescu s-a oprit pe la 500.000 lei, iar noi cu Orienstein am mers până 710.000 lei. Aici sa oprit Orienstein. Iar dl. D. Iacobeanu, președintele Obștii a strigat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
La un moment dat, nu l-am mai văzut în sală pe Spiridon Herțan. Îl luase de vorbă alt avocat în cealaltă parte a tribunalului sau la o cafeluță, peste drum. Deodată, tribunalul s-a constituit, iar aprodul a început strigările: întâia oar - cine dorește să supraliciteze la moșia Dobreana, proprietatea dlui Sterian; a doua oară - cine dorește să supraliciteze la moșia Dobreana, proprietatea dlui Sterian; a treia oară - cine dorește să supraliciteze la moșia Dobreana, proprietatea dlui Sterian. Neridicându-se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Dumnezeu.” Se descântă în borș sau în rachiu! Pentru copii cu dureri la pânătece și pentru vite, datorate „celor răi” se spune: „A făcut Maica Precista o masă mare și a chemat pe toți răii, răii prin deochi, răii prin strigare, răii prin spaimă, răii din 99 de feluri. Numai pe răii lui ... Cutare nu i-a chemat. Și ei înapoi s-au înturnat. Eu cu mătura în Marea Neagră i-oi arunca, Acolo să cheie și să răscheie / Să rămână curat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
respectivă și tocmeau lăutarii. Timpul liber - duminicile și sărbătorile - era împărțit între biserică dimineața și la horă după masă. Hora era și un prilej de satirizare prin ziceri și strigături a celor care ieșeau din obișnuit. Accente satirice aveau și strigările adresate fetelor dintr-o parte de sat (cot): Fetele din Chetroșeni îsă iernate cu strujeni i-să vărate cu tărâșe, Le curg ochii ca la mâșe. Pentru cineva care era „grea” la joc: - Măi bădie, măi Vasile, Trage grapa după
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
iar se plătea. Alaiul de nuntă era însoțit de toată suflarea, copiii ieșeau în întâmpinarea mirilor cu gălețile pline ochi cu apă, în semn de belșug și bunăstare; mirii le răsturnau cu piciorul și aruncau pe josă câțiva bănuți. Cu strigări, muzică, vorbe de duh se ajungea la casa mirelui unde începea jocul pentru cei veniți cu „jocul”, iar gazda continua pregătirile pentru masa nuntașilor cei mari. Bucatele erau cele cunoscute, tradiționale, cu sarmale, friptură cu garnitură de orez sau cartofi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
servitori 43. Publicarea s-a făcut în Gazeta de Iași din 21 februarie 1890. La termenul fixat pentru vânzare (25 mai 1890), s-au făcut formalitățile, iar licitația s-a ținut cu ușile deschise. S-a procedat conform regulilor la strigări, repetate de trei ori; după a treia și ultima strigare, moșia Ipotești-Moritz i s-a adjudecat lui Iordache Dăcescu care a oferit cel mai mare preț, 30.000 de lei. Tot în uzanța timpului era și supralicitația care s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
din 21 februarie 1890. La termenul fixat pentru vânzare (25 mai 1890), s-au făcut formalitățile, iar licitația s-a ținut cu ușile deschise. S-a procedat conform regulilor la strigări, repetate de trei ori; după a treia și ultima strigare, moșia Ipotești-Moritz i s-a adjudecat lui Iordache Dăcescu care a oferit cel mai mare preț, 30.000 de lei. Tot în uzanța timpului era și supralicitația care s-a ținut în ziua de 4 iunie 1890. Adjudecarea anterioară s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în ziua de 4 iunie 1890. Adjudecarea anterioară s-a dovedit provizorie. Doi dintre succesorii lui Cristea Marinovici (Vasile I. Nicolau și Neculai Marino) s-au prezentat ca supralicitatori, precum și doctorul Alexandru Ștefanovici din Botoșani. După a treia și ultima strigare, imobilul a fost adjudecat acestuia din urmă pentru că a oferit prețul cel mai bun, 65.000 lei44. Prin această vânzare silită, Aglaia Drogli și-a recuperat, în sfârșit, banii (2.000 galbeni cu dobânzile aferente), iar moșia Ipotești-Moritz ( fostă Albotă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de Orfeu însuși: O muzică tristă, adânc-voluptoasă,/ Pătrunde-acea lume de flori și miroasă;/ Și verzile lanuri se leagănă-n lună/ Și lacuri cadența cântărilor sună158. Tot ce pare în afara mișcării, a muzicii celeste nu există în fapt, căci toată strigarea, vuirea, sunarea/ E surdă ca ceriul, e moartă ca marea 159. Într-o perioadă când oricare cap îngust un geniu pară-și160, Eminescu are curajul să-și mărturisească crezul poetic: Ci muza mea cu sine se împacă 161, întrucât Nu scapi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Îndrepte pasul meu Ca s-ajung la Dumnezeu! Și uite, Carte draga mea Unde m-a adus Lumina ta De aceea te iubesc Și la toți te Povestesc! Măicuță bună 21.11.2011 O, Măicuță, te-aș ruga Auzi-mi strigarea mea Să-L rogi pe Fiul Tău Să-mi dea Har Din Harul Său Vino Maică-n viața mea Și mă-nvață a ruga Să fie cât mai fierbinte C-am păcate felurite Și voiesc să le spăl Cât mai
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
fără precedent. Jurnaliști de marcă, precum Emil Hurezeanu, Adrian Ursu, Corina Drăgotescu, garnituri întregi de la Evenimentul zilei și buni meseriași din alte redacții s-au transferat treptat, pe lefuri incredibile, la trustul lui SOV în posturi-cheie: redactori-șefi, producători, editori, comentatori. Strigarea pornea de la câteva mii de euro, iar în cazul marilor vedete urca spre 5-10 mii. Erau vremuri când nu mai puteai angaja un simplu jurnalist cu ceva talent sub mia de euro. Piața salariilor s-a dat complet peste cap
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
să se miște și ce să săvârșească. În zorii zilei, la 10 ianuarie, întăile elemente ușoare și mișcătoare ca și negura au luat contact cu fruntea oștirii lui Soliman-Beg. Era ceea ce s-ar chema astăzi o diversiune: adică buciume, tobe, strigări de război și săgeți, în lunca de dincolo de mlaștină, în laturea drumului pe care se afla intrată oastea. Acest atac de spaimă, călăuzit de oameni dibaci și cunoscători ai locului, a făptuit tocmai ceea ce trebuia să se întâmple. La strigătele
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
câștigat; adjectiv cu valoarea unui substantiv: Printre nori se vedea albastrul cerului; alte pronume: Cine a bătut în poarta? Nimeni nu se naște învățat; Aceasta este patria mea. 4) SUBIECTUL POATE STA ORIUNDE ÎN PROPOZIȚIE ATENȚIE: Cuvintele care exprimă o strigare nu sunt subiecte: Lăură, vino la noi! Mai spune-ne, bunico, încă o poveste. ATRIBUTUL 1) DEFINIȚIE Partea secundară de propoziție care determină un substantiv sau un Înlocuitor al acestuia se numește atribut. 2) ATRIBUTUL POATE FI: a) adjectival exprimat
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
mamă (2); material (2); medical (2); neașteptat (2); necesar (2); la nevoie (2); a oferi (2); oferit (2); omenie (2); panică (2); părinții (2); pompier (2); primejdie (2); proptea (2); sărac (2); scăpare (2); sinistrați (2); solidaritate (2); soră (2); strigare (2); strigă (2); suport (2); umanitar (2); umanitate (2); urgență (2); valoare (2); a vrea (2); -; accident; acorda; acordat; acum; a ajuta; ajută; ajutor; ajutorare; alună; amabilitate; ambulanța; Angheluță; animal; apel telefonic; apreciat; aproape; asistență socială; atenție; azil; las-o
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
urca; vagabond; verde; viață; vinde; vorbește; vrei; vrere; zice (1); 781/252/81/171/1 chema: striga (149); strigă (52); a striga (36); veni (34); nume (32); strigăt (29); ajutor (22); vino (12); nevoie (11); a veni (11); dorință (9); strigare (8); mama (7); invita (6); invitație (6); numi (6); vine (6); poliția (5); (4); acasă (4); aduce (4); alunga (4); cere (4); dor (4); hai (4); haide (4); a numi (4); telefon (4); voce (4); apel (3); apela (3); a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dublate, semnificativ, de cele auditive; instigată de boierii ostili lui Iliaș (vornicul Vasile Lupu, spătarul Grigore Ureche etc.), gloata vrea sânge și sânge va avea72: "Și acolo au strigatu pre Batiștè, să le dea, carele era tot aproape de Alexandru-vodă, vădzându strigarea pre sine". Domnitorul, pusilanim ca orice cap încoronat din istorie, nu intervine în nici un moment în favoarea protejatului său, mulțumindu-se să-și apere pielea: "Ce, nu sta domniia de grijea lui, ce de grijea sa și numai ce i-au
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
este dl Constantin Ticu Dumitrescu, unul dintre cei mai consecvenți luptători pentru restabilirea echilibrului moral în societatea românească postdecembristă, orice suspiciune că locul de amplasare ar deveni monopolul unor comportamente narcisiace și al unor interese meschine se spulberă de la prima strigare. Foștii deținuți politici, reprezentînd, în cea mai mare parte, acele categorii socio-umane care au consolidat România modernă și instituțiile sale fundamentale, care au fost în prim-planul proiectului comunist de uzurpare a intergului efort edificator al cîtorva generații de politicieni
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
asta. Din cînd în cînd, îmi aduc aminte de starea aceea. De tot. În mod ciudat, purtăm mult mai tare amprenta amărăciunilor, a tristeții, trena asta e mai lungă, o ducem și o arătăm spectaculos, dramatic, și facem prea puțină strigare de luminosul vieții, de întîlnirile minunate, de oameni, de prietenii, de locuri, de bucuria unor clipe, de imagini sau de cuvinte care definesc, discret, miracolul trecerii pe acest pămînt. La urma-urmelor, este, probabil, și averea emoțională cea mai importantă cu
Despre stări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11751_a_13076]
-
Eugenia Vodă Personajul-cheie al lumii filmului a fost, este și va fi Producătorul. Americanii știu cel mai bine asta, de vreme ce, la strigarea Oscarului pentru cel mai bun film, pe scenă nu urcă regizorul ci producătorul, omul căruia un film îi datorează, propriu-zis, existența. Se știe, nici o altă artă nu e atît de dependentă de "suportul material" și de "ceilalți" cum e filmul
La umbra producătorilor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16087_a_17412]
-
ar fi bine să se păgubească de securiștii pe care îi ține în funcții importante dacă vrea să intre în NATO, Puterea de la noi n-a văzut în asta un îndemn dezinteresat, ci o intrigă pentru stricarea imaginii României, înainte de strigarea catalogului de la Praga. Așa că s-a gîndit cineva să facă o strategie pentru contracararea încercărilor de stricare a acestei imagini. Ideea e vădit opera unor minți securistice care nu înțeleg nici cu ce se mănîncă democrația, nici cum e cu
Strategii securistice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15142_a_16467]
-
statului sau a unităților administrativ-teritoriale care au destinația de cabinete medicale, cât și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical. Vânzarea acestor spații se va realiza prin negociere directă sau, în caz contrar, prin licitație publică cu strigare. Art. 3 prevede că dreptul de a cumpăra aceste spații îl au „medicii, medicii dentiști, biologii, biochimiștii, fizicienii, tehnicienii dentari, precum și celelalte persoane fizice cu drept de liberă practică care desfășoară activități conexe actului medical, titulari ai cabinetelor medicale înființate
Agenda2005-30-05-general6 () [Corola-journal/Journalistic/283982_a_285311]
-
un Drept la replică din partea Uniunii Scriitorilor din România care reclama același mod incorect de manipulare prin titluri. Raționalizarea consumului și Evangheliile Numărul din noiembrie al Ideilor în dialog ne oferă cel puțin două articole cărora merită să le facem strigare publică. Mai întîi, articolul lui Horia Barna, titularul rubricii privind integrarea europeană, care scrie despre "Tranziția energetică în UE". Articolul ne contrariază și totodată ne amuză. E vorba de restricțiile de consum energetic la care țările Uniunii Europene, lipsite fiind
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10128_a_11453]