4,310 matches
-
didactice ce cuantifică cristalizarea percepției asupra proiectării în cea mai veche, aproape herbartiană, înnoită doar prin precizarea obiectivelor operaționale sau netratarea aplicată a unor probleme conexe, a informației prin trimiterea către literatură pedagogică cf. „despre „unitatea logicului și psihologicului” în structurarea conținuturilor și în situațiile de învățare se amintește în diferite didactici (vezi Vistian Goia, Ipostazele învățării, Cluj, Editura Napoca Star, 1999, p. 12, ș. u.)” (2003: 29). Observăm că autorul utilizează inițial termenii de „capitol și lecții”, (2003: 27) vs.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
configurare a lecțiilor sau secvențelor didactice” (2003: 37). Ambele dimensiuni sînt discutate sub titlul „proiectarea activităților didactice: structuri deschise”. Excursul teoretic ancorat în cognitivism este restructurat în alte două dimensiuni 1.1. tipologia activităților didactice și 1.2. variante de structurare a activităților (un titlul reformulat, pentru 2 supra, întrucât mai există un număr 2 în același capitol, care tratează „proiectarea lecțiilor și a secvențelor didactice: parcursuri explicite”, cf. p. 45). Sub 1. tipologia activităților didactice sînt discutate alte două componente
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
fie la „organizarea procesului didactic” fie la „conținutul învățământului”. Mulți specialiști consideră explicit legat de proiectare doar produsul numit proiect de lecție (scenariu didactic, scenariu narativ). Se menține terminologia impropriu utilizată, prin multele sinonimii aflate în variație liberă: ordonarea conținuturilor = structurare = organizarea procesului didactic; conținutul învățământului = activitate didactică etc. O sinonimie mult mai distructivă este cea între programă școlară și curriculum, favorizată de faptul că toate programele școlare începând din 1996 încep să fie numite „curriculum”, ceea ce a dus la îngustarea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
pedagogie/ didactică/ metodică/ metodologie; tehnologie educațională/metodologie; tehnologie educațională/ didactică/ proiectare didactică; tehnologie educațională/ scenariu didactic/scenariu de lecți/scenariu narativ etc. Sunt atrase sub macroconceptul de proiectare o multitudine de noțiuni mai mult sau mai puțin conexe: ordonarea conținuturilor, structurare, organizarea procesului didactic, conținutul învățământului, activitate didactică, dar și prelucrarea conținuturilor științifice, clasa școlară, analiza resurselor umane, comisa metodică a profesorilor de limba română etc. Toate didacticile de tranziție, reiterează ideile expuse de C. Bărboi în 1983, ca sursă primară
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
București, EDP, 1983, 232 p. [58] CRISTEA, TEODORA, Lingvistica discursului și didactica limbilor străine, în Limbi moderne în școală (LMS), vol. I, 1983. p. 11-18. [59] CRISTUȚ, EMILIA - Cu ajutorul fișelor, Tribșc 13, nr. 253. [60] CRIȘAN, EMANUELA Observații asupra tehnicii structurării textului literar, LL, nr. 4, 1983, 557-562. [61] CRONICAR, Dezbatere. în: RN, 12, nr. 94 - 95 - 96, 1983, 1617 p. [cu tema: Școala și ortografia. Probleme actuale ale scrierii și pronunțării corecte a limbii române, Focșani, 14 mai 1983, SȘF
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
nomenclaturilor științifice, APPM, 1987, 131-134. [59] COTEANU, ION, Reflecții asupra didacticii universale, Forum, 29, 1987, 40-44. [60] CRĂCIUNESCU, ROMULUS; NOVAC, CORNEL; NOVAC, VIORICA; PĂUN, DAN; TRIFU, ADRIANA; BERNEANU, GETA, Mijloace de învățămînt elaborate pentru cunoașterea elevilor deficienți de auz, programarea structurării limbajului, controlul și evaluarea cunoștințelor la diferite niveluri de școlarizare, MCDDL, p. 160-166. [61] CRIȘAN, ALEXANDRU, Educarea comunicării: aspecte ale sintaxei mixte în dialogul la elevi, LL, nr. 2, 1987, 247-255. [62] CRÎNG, MARIANA, Aspecte metodice privind îmbogățirea și activizarea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
citire pentru clasele I-IV. Clasa I. Citit-scris, Tribînv, 1, nr. 29, 1990, 6-7. [52] PRICOP, VIORICA, PRICOP, OVIDIU, Utilizarea dicționarului pentru însușirea corectă a termenilor științifici geografici, RPed, 39, nr. 5, 1990, 21-23. [53] RUSU, G. C., O nouă structurare a cunoștințelor de sintaxă a frazei, Tribînv, 1, nr. 38, 1990, 4. [54] STOICHIȚOIU, ADRIANA, Categorii ale vocabularului într-un manual de anatomie: implicații didactice, LR, 39, nr. 2, 1990, 100-103 [Elisabeta Mândrușca, Mihai Peteanu, Anatomia, fiziologia și igiena omului
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
tot ce mi s-a întâmplat. Asum faptul evident că unele trăsături nu vor putea fi niciodată schimbate. * Prima ierarhizare axiologică oficială este făcută de școală; aici întâlnim primele indicații pentru ceea ce contează sau nu. Și mare parte din această structurare ne va marca întreaga existență, constituind împrumuturi de modele axiologice. * Ne sperie în cea mai mare măsură ceea ce nu putem înțelege, lipsa de sens. Imaginați-vă un extraterestru (pentru a nu-l putea încadra în tradiționalele categorii ale umanului) care
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Spre exemplu, ea resemnifică situațiile dificile în zona trăirilor limită, în special a trăirilor tragice. Orice orientare către înțelegerea lumii are nevoie de acest recul în fața realității, numit cultură, care adaugă o altă dimensiune realului sau îi dă forme de structurare. * Pentru că micile comunități bine închegate au dispărut, telenovela a înlocuit bârfa, satisfăcând apetitul oamenilor pentru informații "de culise". Semn că spațiul public (și, odată cu el, morala) a cunoscut întotdeauna două dimensiuni, în sfera raportului pe care acestea îl aveau situându
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
exercitat de ierarhie și cel exercitat prin intermediul unor proceduri interpersonale. Gruparea celor 52 de întreprinderi după primele două dimensiuni permite punerea bazelor unei tipologii: o primă formă va fi numită "birocrație axată pe producție": este vorba de organizațiile în care structurarea activităților este puternică și care au o slabă concentrare a activității. Sunt organizații mari, cu o producție relativ integrată (construcții mecanice, de exemplu); o a doua formă va fi numită "birocrație axată pe personal". Ea se caracterizează printr-o concentrare
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
au o slabă concentrare a activității. Sunt organizații mari, cu o producție relativ integrată (construcții mecanice, de exemplu); o a doua formă va fi numită "birocrație axată pe personal". Ea se caracterizează printr-o concentrare puternică a autorității și o structurare slabă a activităților. Își datorează numele faptului că birocratizată este gestiunea personalului, nu activitatea. Această formă este adoptată de micile uzine, filiale ale marilor societăți; o a treia dimensiune va fi numită "organizație structurată implicit". Ea cunoaște o slabă concentrare
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
numele faptului că birocratizată este gestiunea personalului, nu activitatea. Această formă este adoptată de micile uzine, filiale ale marilor societăți; o a treia dimensiune va fi numită "organizație structurată implicit". Ea cunoaște o slabă concentrare a autorității și o slabă structurare a activităților. Este vorba de organizațiile în care nu există reguli explicite de funcționare. Ele sunt mici sau mijlocii, iar controlul este asigurat de "proprietarul conducător". Luarea în calcul a celei de-a treia dimensiuni (controlul ierarhic al parcursului muncii
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
5.2. Rolul variabilelor personale Interesul abordării contingente a fost așadar să introducă în analiză un anumit "relativism structural". Însă abordarea contingentă a primit critici deoarece acorda foarte puțin loc "actorilor". Child (1972) consideră că un veritabil model explicativ al structurării trebuie să ia în considerare alegerile strategice ale celor aflați în poziție dominantă. El subliniază, de asemenea, că relațiile între mediu și context se înscriu într-o cauzalitate reciprocă: contextul definește structura, iar conducătorii unei întreprinderi pot, la rândul lor
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
o extindere a teoriei contingenței structurale pentru a lua în calcul, alături de factorii de contingență, orientarea cognitivă și motivațională a responsabilului. Ranson, Hinnings și Greenwood (1980) au un demers asemănător, acordând un loc puterii. Ei consideră că trei factori influențează structurarea organizațiilor: • sistemele de semnificație, scheme cognitive care permit organizarea experienței; • situația de putere, care face ca unii actori să aibă posibilitatea de a modifica procesele de structurare, în timp ce alții nu au această posibilitate; • constrângerile contextuale, constituite fie din caracteristici organizaționale
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
un demers asemănător, acordând un loc puterii. Ei consideră că trei factori influențează structurarea organizațiilor: • sistemele de semnificație, scheme cognitive care permit organizarea experienței; • situația de putere, care face ca unii actori să aibă posibilitatea de a modifica procesele de structurare, în timp ce alții nu au această posibilitate; • constrângerile contextuale, constituite fie din caracteristici organizaționale (mărime sau tehnologie), fie din caracteristici economice și sociale ale mediului. Pornind de aici, Ranson et al. propun ipoteza că schimbarea structurală va însoți orice modificare a
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
et al. oferă un model mai complet de dezvoltare structurală. Dar cei trei factori pe care-i rețin tind să fie priviți izolat. Pentru a depăși această limită, Bouchiki (1990) va dezvolta o abordare constructivistă care va fi aplicată în structurarea domeniului micro-informatic la RATP. El refuză separarea contextului de variabilele personale. Contextul are sens doar în raport cu acțiunea salariaților. Acțiunea actorilor este cea care definește contextul; în schimb, contextul delimitează acțiunea actorilor. Avem de-a face cu un veritabil proces de
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
separarea contextului de variabilele personale. Contextul are sens doar în raport cu acțiunea salariaților. Acțiunea actorilor este cea care definește contextul; în schimb, contextul delimitează acțiunea actorilor. Avem de-a face cu un veritabil proces de interstructurare. Această nouă orientare în abordarea structurării va necesita o privire mai clinică, îndepărtată de analizele statistice care fuseseră privilegiate de abordarea contingentă. Concluzii Am prezentat în acest capitol un model foarte cunoscut de configurație structurală. De asemenea, am trecut în revistă diferite orientări de cercetare care
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
necesita o privire mai clinică, îndepărtată de analizele statistice care fuseseră privilegiate de abordarea contingentă. Concluzii Am prezentat în acest capitol un model foarte cunoscut de configurație structurală. De asemenea, am trecut în revistă diferite orientări de cercetare care tratează structurarea organizațiilor. Nu trebuie uitat că, în prezent, transformări profunde marchează organizațiile și conduc la un anumit număr de bulversări structurale. S-a constatat apariția "organizațiilor virtuale", asocieri temporare de firme grupate în jurul unui proiect comun (Amherdt, Su, 1997). Aceste structuri
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
a organizațiilor în ansamblu. DE REȚINUT • Există mai multe tipologii care descriu structurile organizaționale. • Modelul lui Mintzberg distinge configurațiile structurale după mai multe criterii: parametri de concepere, mecanism principal de coordonare, context, componentă esențială. • Lucrările actuale care încearcă să explice structurarea organizațiilor integrează atât factorii de context, cât și strategiile actorilor. Partea a doua RELAȚIA INDIVID-ORGANIZAȚIE Capitolul 4 Sensul muncii În societățile occidentale, munca a constituit treptat o valoare forte. Marile curente de gândire (creștinismul, marxismul, liberalismul) care au dominat sau
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
muncă și viața din afara muncii este complet abolită. Dar munca la distanță prezintă interes și prin faptul că este o situație organizațională cu totul specială: salariatul este legat printr-un contract de o organizație, dar pierde reperele care contribuie la structurarea obișnuită a situației salariaților: nu exercită activități în cadrul spațio-temporal bine definit al întreprinderii. Nu are contact cu ierarhia și colegii. Munca și viața din afara muncii nu mai sunt clar disociate. Salariatul dispune, în plus, de o autonomie relativă la nivelul
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
ale muncii. Roques (1995, p. 30) reia funcțiile locului de muncă așa cum au fost ele enunțate de Jahoda (1979). Munca îndeplinește mai întâi funcții manifeste prin salariul pe care îl aduce. Dar îndeplinește și funcții latente foarte importante: • asigură o structurare a temporalității prin orarele pe care le impune; • permite o varietate a contactelor sociale în afara cadrului familial; • îl angajează pe individ în acțiuni ale căror consecințe sunt vizibile; • îi dă individului un statut și contribuie la definirea identității sale... Privarea
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
comportamentul ierarhic; • situația: este analizată sub trei aspecte: relațiile dintre lider și grup (acceptarea liderului); structura postului (se va vorbi de un post structurat dacă programarea riguroasă nu le lasă executanților decât o marjă de manevră restrânsă. Putem ilustra problema structurării posturilor printr-un exemplu: niște curieri sunt însărcinați să livreze colete. Dacă itinerarul și ordinea de distribuire a pachetelor sunt definite precis, se va spune că postul este structurat. Dacă ei trebuie să distribuie un numit număr de colete pe
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
stil este clar definit, modelul este ușor de utilizat. În schimb, pentru toți liderii intermediari (aflați între CP și CG) și pentru situațiile intermediare (nici net favorabile, nici net defavorabile), este mai complicat. În plus, în analiza situației, relațiile între structurarea postului, putere și acceptare, care sunt variabile constitutive ale modelului, nu sunt suficient studiate. Devine astfel greu de prevăzut în ce măsură o acceptare puternică va compensa ori nu o structurare slabă a postului. Totuși modelul lui Fiedler permite explicarea unor rezultate
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
defavorabile), este mai complicat. În plus, în analiza situației, relațiile între structurarea postului, putere și acceptare, care sunt variabile constitutive ale modelului, nu sunt suficient studiate. Devine astfel greu de prevăzut în ce măsură o acceptare puternică va compensa ori nu o structurare slabă a postului. Totuși modelul lui Fiedler permite explicarea unor rezultate contradictorii obținute în cadrul unei abordări generalizatoare. El sugerează aplicații practice care urmăresc să schimbe situația. Pentru Fiedler, schimbarea orientării CP sau CG a liderului este greu de conceput. 2
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
lucru care cuprindea trei grupuri de lucru (patru salariați pe grup). Doi inspectori asigurau conducerea activităților. Acest grup a fost observat. Observatorii au remarcat că o ierarhie oficioasă înlocuia ierarhia oficială. De asemenea, relațiile dintre salariați făceau să apară o structurare în grupuri de afinități care nu corespundea împărțirii în trei grupuri definite inițial de responsabili. Pe baza acestor observații, Roethlisberger și Dickson (1939, in Chanlat și Séguin, 1983) vor face o distincție între organizarea formală și organizarea informală. Organizarea formală
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]