12,569 matches
-
de referință european pentru istoria românilor -, ediția a II-a (Scurtu et al., 2001) este îmbogățită cu o astfel introducere (fără a purta vreun titlu) în care se lămurește natura raporturilor româno-europene. Adevărat manifest al etnocentrismului românesc, prefața în cauză subordonează europenismul în cadrele superioare ale românismului. Etnocentrismul românesc este desfășurat pe dimensiunea spațială ("din punct de vedere geografic, România se află în centrul Europei") cât și pe cea verticală a timpului, unde îmbracă forma priorității istorice: "Prin strămoșii lor, geto-dacii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Scurtu et al. (1999) nu are introducerea specificată de Programa școlară despre "Românii în Europa". A doua ediție (Scurtu et al., 2001) inserează o prefață fără titlu în care intențiile exprimate de programa de învățământ sunt subvertite, atâta timp cât europenismul este subordonat românismului. 28 Nu este singurul manual care folosește acest termen: N. Dumitrescu et al. (1999) folosește sintagma ""inventării" lor [a românilor] ca popor" (p. 3). 29 Versiunea tipărită în 2007 la Editura Humanitas inversează capitolele 2 și 3, aducând și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
regele era chemat în Parlament, dacă voia nu numai să domnească, ci și să guverneze, în formula clasică "King in Parliament". În concluzie, sarcina și prerogativa parlamentului sînt de a face împreună cu suveranul, dar luînd totuși inițiativa legile, cărora se subordonează și puterea judecătorească, în timp ce executivul, adică suveranul și birocrația sa, trebuie să traducă aceste legi în acte și fapte. Birocrația constituia, deci, instrumentul operativ al executivului, într-un raport mai strîns sau mai lejer cu guvernul regelui, dar în mod
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
se exprime cu caracter de mișcare, pentru a folosi fecunda distincție propusă de istoricul Renzo De Felice [1970], fascismul își menține întreg potențialul de evoluție în sens totalitar. Cînd și-a dat seama că nu avea putere pentru a-și subordona toate instituțiile, s-a transformat în regim și a căpătat un puternic și specific caracter autoritar. În acest moment, fascismul italian a făcut alegerea de a se adecva pluralismului limitat, neconcurențial și neresponsabil al instituțiilor monarhia, forțele armate, biserica, organizațiile
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
cere partidului, de a face adrese, de a veni cu solicitări, exista un dialog instituțional sau era pur și simplu o subordonare? D. T.: Era o relație de subordonare care să se întindă până la nemembrii de partid, pentru a-i subordona pe toți. S. B.: Deci FUS-ul niciodată nu putea să vină să ceară partidului să ia poziții, să ceară să se rezolve ceva pentru oamenii muncii ș.a.m.d. D. T.: Nu, nu avea caracter sindicalist. Era o chestie
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
pregătire obligatorie pentru profesorii de științe sociale, la un nivel înalt academico-politic. S.B.: Deci, în cadrul Academiei de Științe Sociale și Politice erau reunite toate aceste institute sau Academia era încă o structură pe lângă asta, o structură separată căreia i se subordonau acele institute? D.T.: În 1970, înainte de "Tezele din iulie" 1971, au fost înregimentate aici și celelalte centre de cercetare. S.B.: În afară de acestea, în infrastructura politico-ideologică mai erau: Centrul de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor al Academiei RSR, Centrul de Sociologie
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
folclorul. Și asta era observația: că nu avem dansuri la adresa tovarășului și a partidului. S.B.: De ce a fost exclusă muzica folk? D.T.: Pentru că muzica folk expandase, era și Cenaclul "Flacăra". Pe de o parte era dorința lui Păunescu de a subordona tot ce înseamnă folk în România, a pus monopol. S.B.: Aici e un raport făcut la nivel de județ, nu la nivel național. D.T.: Mai era o chestiune: era o circumspecție, folk-ul era privit ca o mișcare rebelă, cu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
plângeri erau? În ședința de birou a Comitetului județean al PCR din 9 februarie 1970, Mâlcomete constată unele disensiuni între conducerile universităților și cadrele didactice, concluzionând că "uneori relațiile dintre conducere institut-facultate-cadre didactice sunt concepute ca fiind de la șef la subordonat. Or, în concepția universitară, un cadru de conducere nu trebuie să se considere decât primul dintre egali"8. D. T.: Sunt nuanțări care trebuie făcute în funcție de relație, perioadă și în funcție de personalitatea celui care conduce. Într-adevăr, ar trebui, după cum spunea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
plasați oameni pentru că trebuiau plasați" 5. D. T.: Problema acolo a fost următoarea: catedrele trebuiau să aibă minim 15-20 de membri. Și, într-adevăr, nu erau 20 de oameni la disciplinele noi și au făcut colective pe care le-au subordonat administrativ unei catedre de profil cât de cât asemănător. Dar, la început, erau situațiile astea hilare. S. B.: Cum erau priviți profesorii de științe sociale la specializările tehnice? D. T.: În învățământul superior depindea foarte mult de profesori, de cum își
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
arătând că aceasta s-a făcut doar pentru a acumula noi fonduri, dar în detrimentul studenților. Cum vă descurcați cu Sanepidul cu încălcarea normei sanitare, pentru că la fiecare început de an făceau controale? D.T.: Erau controale, dar a devenit o problemă subordonată rațiunilor de a asigura locuri de cazare pentru studenți. Se măriseră cifrele de școlarizare. S.B.: Supraîncărcare am prins și eu după Revoluție. D.T.: Nici nu erau locuri de cazare și, pentru a-i controla mai bine, s-a optat pentru
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Britanică, prin care au fost pregătite condițiile pentru comerț, acces în porturi etc.) și a urmat declararea ca regat (1806) a guvernatorului general englez, impunându-l pe acesta în relațiile cu India. Cu câteva secole înainte de cucerirea engleză, India fusese subordonată de dinastia Mogulă (moghal, turco-mongolă), având nume sonore, rămase în istorie (Jai, Singh, Mirza Raja, Shah Jahan, constructorul renumitului mausoleu Taj Mahal de la Agra, aceștia fiind cuceritorii zonei Sivali din anul 1665). Britanicii și-au asumat puterea asupra întregului continent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
1901, cele 6 colonii autonome (New South Wales, Victoria, South Australia, Queensland, Tasmania și Western Australia) s-au unit formând "Commonwealth al Australiei", cu statut de dominion în cadrul Imperiului britanic; în anul 1906, colonia Papua și Noua Guinee a fost subordonată administrativ Australiei. În anul 1920, s-a fondat Partidul Comunist din Australia. Alături de Marea Britanie, Australia a participat la cele două războaie mondiale (330.000 de soldați mobilizați pe front în Primul Război Mondial și 600.000 în cel de al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
rațional și obiectul nonrațional, dintre forma logică și obiectul ei real sau reel. De unele dintre aceste probleme s-a ocupat însuși Aristotel în Analitici și în Topica. Dar, de fapt, ideea de corectitudine "logică", dominantă în întreg Organon-ul, subordonând însuși conceptul adevărului-corespondență, ține, în esența sa, de miezul dictaturii judicativului. De aceea adevărul (corespondență) este proprietate (exclusivă) a judecății și aduce în locul strâmt al acesteia întreaga bogăție a logicului (descins direct din logos, prin "reducția" sa formală). Într-un
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și mai cu seamă constitutive în discursivitatea de orice tip. O meontologie ca o condiție a unei ontologii veritabile: acesta ar fi sensul unei reajustări a topos-ului discursivității, pornind de la ideea adevărului -corespondență, de la cea a corectitudinii, care o subordonează, formal (judicativ) pe cea dintâi, de la celelalte elemente ale spațiului judicativ, în "formă" și active deja în opera logică și filosofică a lui Aristotel. O meontologie, cu sensul precizat mai sus, ar putea conduce chiar către ivirea unor forme ale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
însă ca un "joc" (asemănător "jocului hermeneutic" gadamerian), ceea ce înseamnă că fiecare "jucător" poate avea propria sa linie reductivă sau reconstructivă. De asemenea, ambele se desprind de sensul de analitică și de dialectică (sau măcar încearcă), deși au rosturi inițiale subordonate acestora. Cele patru operații nu sunt, bineînțeles, singurele active în orizontul judicativului constitutiv, însă ele, dintr-o anumită perspectivă, anume cea "fenomenologică", sunt fundamentale (poate chiar originare). Ele constituie acte ale conștiinței, care au întotdeauna de-a face cu cele
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
spre folosirea "dreaptă" a gândirii, adică spre adevăr, chiar dacă acesta nu este asigurat, așa cum se întâmpla în raționamentul științific, de respectarea unor reguli strict formale; fiindcă acum premisele nu mai sunt adevăruri certe, ci propoziții probabile. Teoria despre topoi este subordonată teoriei "formale" despre raționament (silogism), într-un sens pragmatic. În sensul constituirii formale a condițiilor adevărului, însă, ea este subordonată logicii judecății, cu tot ce cuprinde aceasta în ipostaza sa de judicativ constitutiv sau dictatură a judicativului. De fapt, teoria
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în fapt, produsul imaginației, având funcțiune transcendentală atunci când un divers sensibil (determinat, așadar, ca reprezentare empirică) este subsumat ca atare unui concept, unei categorii.113 În plus, schemele reglează această operație de subsumare, în așa fel încât diversul sensibil este subordonat în vederea sintezei sale unei anumite categorii. De altfel, acolo unde vorbește despre "schematismul conceptelor pure ale intelectului", Kant prezintă determinările temporale în virtutea cărora fiecărei categorii îi corespunde o anumită schemă imaginativă. Medierea temporală a relației dintre categorie (concept pur al
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acestuia de a nu se consuma în gol, de a crea o ordine a discursului care să aibă întotdeauna un țel: arătarea faptului "real", ieșirea sa din ascundere (sau din uitare!). Tot ce prinde chip în orizontul său și este subordonat idealului adevărului reprezintă o "imagine" a unor fapte din lumea "reală". Cred că Wittgenstein a avut o formulă eficientă de înțelegere a acestor lucruri dar le-a privit cu un fel de ironie, dovadă formularea lor directă, uneori în disprețul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
oferă cele mai eficiente mijloace "semantice" pentru rezolvarea problemelor privind semnificația și adevărul propozițiilor (de diferite grade de complexitate) din fel de fel de "sisteme" și unități de discurs. Sarcina mea mai departe este de a identifica operații (acte constitutive) subordonate reformalizării logos-ului prin care propoziția și starea de fapt sunt obiectualizate (constituite intențional). Înțelegem din cele de mai sus că dictatura judicativului nu este dislocată; de fapt, ea capătă, prin reformalizarea logos-ului, o confirmare, intrând într-o nouă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și referință, fiindcă acolo se află contexte semnificative privind corespondența dintre elementele clasice ale judecății și elementele simbolice ale judicativului constitutiv, unele dintre ele doar indicate mai sus. Din cele spuse putem formula un răspuns la întrebarea privind actele constitutive subordonate reformalizării logos-ului: sunt aceleași acte de constituire prin care a fost croit spațiul judicativului și a fost structurată judecata drept act constitutiv fundamental, cărora li se adaugă, la fiecare intervenție, operația de transfer asupra unor conținuturi care nu coincid
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fapt omenesc este pus la locul său ("natural"), adică afectat de părtinire, ordonare și autorizare. Intervenția structurii judicative survenită prin timporizarea secundă este însă posibilă, în acest fel "copleșitor", dacă orice fapt din orizontul de dominație a acestei structuri-forme este subordonat ei. Or, acest lucru nu este posibil oricum, ci numai cu condiția ca timporizarea secundă să fie, în fapt (dar paradoxal!), prima și să o condiționeze pe cealaltă; sau măcar să reprezinte, într-un sens strict formal, "impulsul" primei timporizări. Acest
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
reducția judicativă, el, evenimentul retragerii timpului, nu pare a fi firesc; el nu apare decât ca un fapt "ieșit din comun". Cumva, această constatare îi este benefică proiectării evenimentului: el este ceva scos din comun, adică ceva care nu se subordonează total convențiilor dictaturii judicativului. Dar pot sta lucrurile astfel? Retragerea timpului este ea însăși un eveniment de timporizare, în primul rând, pentru că altfel din rațiuni judicative el nu ar reprezenta nimic. Dar timporizării de acest fel îi lipsește ceva, totuși
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
zugrăvi complet. Cum eu am a face aici nu cu executarea integrală a sistemului, ci numai cu principiile necesare unui sistem, îmi rezerv completarea pentru o altă lucrare. Dar putem atinge destul de ușor acest scop, dacă luăm tratatele ontologice și subordonăm, de exemplu, categoriei cauzalității predicabilii forței, acțiunii, pasiunii; categoriei comunității pe cei ai prezenței, rezistenței; predicamentelor modalității predicabilii nașterii, morții, schimbării etc. Categoriile combinate cu modurile (modis) sensibilității pure sau chiar între ele dau un mare număr derivate a priori
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
să ne învețe). Oricum, avem de a face cu inși a căror principală preo cupare, a căror axă existențială, este reușita personală. Cariera, funcția, poziția în partid, procentajul electoral, averea și plăcerile proprii sunt țeluri constante, că rora li se subordonează tot. Cu alte cuvinte, principala ocupație a lui Ghiță este Ghiță. Restul e materie primăă Carne de tun, public de fraierit, popor. Încă aștept să văd apă rând pe scenă un personaj care să-mi transmită sentimentul că ceilalți îl
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
europeană, tapajul, mica isterie, veselia amară a episodului prenupțial, „ia-ți, mireasă, ziua bună“ etc.? Nimic. Lucrurile s-au desfășurat cu o nobilă, aproape geometrică, simplitate, croiala și scenografia de ansamblu au fost de o solemnitate discretă, fastul a fost subordonat bunului-gust. Cu alte cuvinte, spectacolului i-au lipsit sosul, emoția udă, strălucirea de cabaret. E, între altele, un semn că manelele au învins. Au devenit o filozofie universală. Sigur că mulțimea are, prin definiție, o străveche nevoie de circ, paiete
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]