6,023 matches
-
precum și numeroși regizori, operatori, scenariști, actori, prezenți număr de număr în anchetele revistei. Spre sfârșitul anilor ’70 și în deceniul al nouălea revista s-a înscris pe panta descendentă a întregii prese românești, servituțile ideologice devenind din ce in ce mai presante. Renunțând la subtitlul care a consacrat-o („Revista lunară de cultură cinematografică”) și devenind - inca de pe frontispiciu - „revista a Consiliului Culturii și Educației Socialiste”, C. și-a limitat demersurile culturale, făcând tot mai multe concesii spiritului paralizant al „epocii de aur”. Chiar și
CINEMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286232_a_287561]
-
în versuri de complicată virtuozitate formală. Încrederea în puterea de sugestie a cuvintelor, în eficiența epitetului, a comparației, a alegoriei, îndrăzneața inventivitate în materie de ritm și rimă fac din Înger în gerunziu și din Pasul pe nu (2000), cu subtitlul Jurnal itinerant (1 ianuarie-31 decembrie 1996), reale laboratoare de tehnică a poeziei. SCRIERI: Cetatea de inimă, București, 1972; Porțile lui Septembrie, București, 1979; Infranord, Iași, 1981; Inscripții pe drumul rotund, București, 1989; Ion Creangă, craiul semnelor, Iași, 1995; Înger în
CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286242_a_287571]
-
fi însă reluat prin prisma ultimului volum, publicat postum: La capătul puterilor. Însemnări pe Cartea lui Iov (1997). Eseu și totodată poezie, această lucrare trimite, după titlu, la cărți celebre ale unor mari convertiți, precum Giovanni Papini (Un om sfârșit); subtitlul însă evocă o altă lucrare celebră, Fragmente din corespondența cu prietenii de N.V. Gogol, autor pe care C. l-a prețuit și l-a comentat într-un studiu. Un capitol din cartea lui Gogol se intitula Meditații la dumnezeiasca liturghie
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
, publicație care a apărut la Brașov din mai 1941 până în aprilie 1943, cu subtitlul „Caiete lunare de poezie”. Director: Gherghinescu Vania, iar secretari de redacție - Leonida Luca, V. Spiridonică. Este destinată promovării poeților tineri, din gruparea revistei făcând parte Simion Anderco, Ștefan Baciu, Ilie Bâlea, Horia Bottez, Ion Caraion, Virgil Carianopol, Romeo Dăscălescu, Gherghinescu
CLAVIATURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286296_a_287625]
-
și numărul lor sunt mai mari, arată predilecție celor care îi provoacă reacții mai vii și mai semnificative pentru propria viziune teoretică, acordând o atenție la fel de susținută și spiritelor constructive, și celor analitice. A treia carte, Scena literaturii (1987), cu subtitlul Elemente pentru o sociologie a culturii românești, deconspira o aspirație ce se putea deja distinge din exercițiul aplicat al cronicarului. Autorul își mărturisise anterior aderenta teoretică la orientarea sociologului francez Pierre Bourdieu, printr-o importantă antologie de scrieri ale acestuia
GHEORGHIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
GHIMPELE, publicație apărută la Brașov, săptămânal, între 11 august și 17 noiembrie 1919, apoi la Oradea, bilunar, între 10 noiembrie 1922 și 10 ianuarie 1924, având subtitlul „Revistă de umor și satiră. Suferințe și dureri, cronici vesele, cuvinte de duh, calambururi”. Se mai menționează că director e opinia publică, iar redactor responsabil, Moș Sfadă (G.M. Samarineanu), care în seria a doua a publicației preia direcția. Din 1922
GHIMPELE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287265_a_288594]
-
Revistă de umor și satiră. Suferințe și dureri, cronici vesele, cuvinte de duh, calambururi”. Se mai menționează că director e opinia publică, iar redactor responsabil, Moș Sfadă (G.M. Samarineanu), care în seria a doua a publicației preia direcția. Din 1922 subtitlul se modifică în „Pentru toți și pentru toate. Revistă bilunară satirico-umoristică.” Având pe frontispiciu ca moto adagiul „ Râsul descrețește frunțile celor necăjiți și biciuiește năravurile rele ale societății”, publicația se deschide cu o poezie-program intitulată Ghimpele, în care se afirmă
GHIMPELE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287265_a_288594]
-
ALMANAHUL SOCIETĂȚII DE LECTURĂ „PETRU MAIOR”, publicație apărută la Budapesta între 1901 și 1918, și la Cluj din 1919 până în 1929, în subtitlu precizându-se că periodicul este „al societăților pe facultăți și al cercurilor studențești regionale din Cluj”. După Unire, vechea societate de lectură a studenților români de la Budapesta devine „Centrul «Petru Maior»”, iar almanahul reunește strădaniile tinerilor cărturari pentru ridicarea culturală
ALMANAHUL SOCIETAŢII DE LECTURA „PETRU MAIOR”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285296_a_286625]
-
publicisticii, Pericle Martinescu se ocupă de edițiile poeziei lui Eminescu, începând cu aceea a lui Titu Maiorescu și încheind cu ediția lui G. Ibrăileanu. Un foarte întins articol, semnat George Constant, e intitulat Școli și curente în literatura română, cu subtitlul: Curente determinate de influența estului și sud-estului european. Curentul slavon. N. Argintescu-Amza oferă o versiune românească de excepție a poeziei lui Mallarmé, Apparition. Sub genericul De la Caragiale citire..., sunt reunite câteva anecdote ce îl au drept protagonist pe marele dramaturg
ALMANAHUL SCOLARILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285292_a_286621]
-
ALMANAHUL VIEȚII IEȘENE, publicație apărută la Iași între 1931 și 1933. Redactor: H. Burileanu-Grancea, căruia în 1932, tot în calitate de redactor, i se alătură și I. Belfert. În 1933, almanahul apare cu titlul „Calendarul Iașului” și cu subtitlul „Lectură pentru toți”, redactor fiind doar H. Burileanu-Grancea. Programul, așa cum reiese din Avertismentul primului număr, țintește redarea unei imagini globale a mișcării culturale din capitală Moldovei. Pot fi citite versuri de George Lesnea, G. Topîrceanu, Al. O. Teodoreanu, Demostene Botez
ALMANAHUL VIEŢII IESENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285300_a_286629]
-
prezența, fără a se renunța însă la notarea exactă a stărilor complexe, la taină și mister. A patra carte de poezie din 1997, Grup nominal, este gândită ca o revoltă împotriva dominației verbelor („7 formule de exorcizare a verbului”, sună subtitlul), poetul căutând toposul mântuitor, în spirit de haiku. Mitologia e deplin stăpână în Cornetul cu înghețată al lui Polifem (1999), dar referința e mai mult ironică, fiind mereu induse trimiteri la cotidian. Versurile lui A. prezintă un poet la care
ALEXIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
studenți care o editează, publicația își modifică în mod repetat atât aspectul tipografic și grafic, cât și caseta redacțională, colaboratorii etc. Revistă de cultură a studenților din Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, de la numărul 3/1969 A.M. are drept subtitlu: „Organ al Consiliului UAS din Universitatea «Al. I. Cuza» Iași”. Modificări intervenite în colegiul redacțional: de la numărul 2/1969, numele lui Vasile Constantinescu dispare din casetă; numărul 3/1969 apare sub următoarea redacție: Mihai Tatulici (redactor-șef), Dumitru Constantin (redactor
ALMA MATER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]
-
, revista apărută la Sighetu Marmației, lunar, între decembrie 1994 și februarie 1995, purtând subtitlul „Artă și literatura Maramureșului”. Colectivul redacțional este alcătuit din Achim Vancea, redactor responsabil, Vasile Muște, I. Ardeleanu, Marin Slujeru, Alexandru Dohi (Suedia) și Viorel Igna. Drept Argument, revista reproduce, după „Contemporanul” din 4 martie 1977, articolul Puterea scriitorului de Alexandru
ALMAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285307_a_286636]
-
, revistă care a apărut la Târgu Mureș între 9 februarie și decembrie 1990, director fiind Nicolae Băciuț, iar redactor-șef, Eugeniu Nistor. De la numărul 5, subtitlul inițial, „Revistă pentru tineret editată de Societatea culturală «Romulus Guga»”, este înlocuit cu „Revistă independentă social-culturală”; tot de la acest număr figurează ca director de onoare Cornel Moraru, iar Eugeniu Nistor ca director. De la numărul 8 se revine la formula colectivului
ALPHA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285310_a_286639]
-
unei capodopere medicale, în volumul II (apărut în 1920) sunt inserate pentru prima dată rezultatele experiențelor sale efectuate între 1914 și 1916 și care nu au putut fi trimise pentru publicare la revistele internaționale. Din capitolul intitulat „Aparatul asimilator” (cu subtitlul „Pancreasul asimilator”), merită de redat paragraful în care Paulescu sintetizează baza de la care au pornit experimentele sale: „Extirparea totală a pancreasului este imediat urmată de un diabet intens și foarte grav. Acest diabet constă într-o acumulare considerabilă în sânge
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
bogăția literară de care dispunea venerabilul și învățatul canonic de la Blaj"105. În sfârșit, nu trebuie să uităm că avem de-a face cu un auxiliar didactic destinat școlilor din Bucovina. Lepturariul e un manual, în sensul strict al termenului. Subtitlul nu lasă loc de îndoială: "cules den scriptori rumâni prin Comisiunea denumită de către înaltul Ministeriu al Învățământului, așezat spre folosința învățăceilor din clasa VII a gimnasiului de sus". Primele biografii apar în volumele destinate claselor a cincea și a șasea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
un gânditor ca el să aibă o reflecție despre ceea ce ar părea a priori, o noțiune importantă care justifică și articulează interacțiunea umană. Dar această frumoasă noțiune, căreia Hirschfield 277 îi consacră în Germania, în 1777, un tratat al cărui subtitlu este "O apologie pentru umanitate" și în care ține să demonstreze că ospitalitatea este o virtute originară a umanității, că acesteia nu i se acordă toată considerația pe care o merită, și că ea a fost serios pervertită de relele
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
dat, și pentru că este un interviu amplu, în care el și-a păstrat întreaga acuitate, umorul, opțiunile literare, interogațiile existențiale, felul în care vorbește despre transcendență, despre religie și despre... „plecare“. Textul a apărut și pe video, și ca transcriere. Subtitlul pe care el îl dorea este „Before I Go“, adică „Înainte de plecare“, „Înainte să dispar“. Un fel de ultimă confesiune. Mi s-a părut, și sper că și cititorilor li se va părea, tulburător acest dialog. Cred că este cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
cîteva fraze, din alegerea unei propoziții incitante, extrase din presă, cu lipici publicitar, din împărțirea fiecărui film pe "capitole", din meticulozitatea genericelor și a informațiilor tehnice oferite ș.a.m.d" Filmele pot fi văzute fie în varianta originală românească, cu subtitluri în franceză sau în engleză, fie în varianta franceză, cu dialogurile dublate de actori francezi (varianta de compromis comercial, destinată lenei marelui public francofon). Fiecărui film i se adaugă substanțiale "suplimente" care fac deliciul cinefililor, intervenții - în exclusivitate pentru aceste
Pintilie și șapte discuri de aur by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12522_a_13847]
-
ce-și face mîna la vedere pe Burileanu și iscălește în clar, ceva mai la vale, pe la poalele cearceafului de celuloză, Florescu se maschează în Aristarc și, cu un curaj nebun, pune Punctul pe i cu titlul LIICEANISME și cu subtitlul 1. Delațiunea ca ,,minima moralia" . Așa cum este lesne de presupus, liiceanisme vine de la Liiceanu, iar minima moralia îl privește fatalmente pe Andrei Pleșu. Pornind de la denunțul public de obscurantist, iraționalist și totalitarist pe care misteriosul și ilizibilul Adrian Marino i-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12594_a_13919]
-
aici este cheia, deși Marcel Cornis-Pope și John Neubauer își justifică judicios alegerea numelui, cum ar veni, între vechiul Mitteleuropa, Europa de Est, Europa Centrală, pentru a ajunge să definească Europa Est-Centrală. Ceea ce este realmente captivant în acest proiect este precizarea din subtitlu: Joncțiuni și Disjoncțiuni în Secolul XIX și XX. Ideea le este sugerată autorilor de Topografiile (1995) lui J. Hillis Miller, carte mai puțin discutată de teoreticienii și criticii români. Miller, un deconstructivist critic, accentuează procesualitatea actului de lectură, deplasarea lui
Pe nisipuri mișcătoare by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12613_a_13938]
-
cu trăsături orientale, care cântă la vioară și din gură cîntece țigănești), semn că - pentru vest-europeni - asocierea dintre români și romi era uzuală și la sfârșitul secolului al XIX-lea. Bazîndu-se pe ,o poveste bine-cunoscută" (a well-known story, fiind chiar subtitlul romanului), este de presupus că Meredith a topit destule date reale în romanul său. Putem deci afla mai multe informații despre modul în care s-a desfășurat duelul. Alvan (alias Lassalle) este un excelent trăgător la țintă cu pistolul, spre deosebire de
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
al acestei arte care, dacă a poposit cîndva acolo, să nu subscrie la acest pasaj decupat din cuvîntul introductiv al autorilor acestui periplu prin timp, prin aventura însăși a regizorilor, actorilor, scenografilor și a spectacolelor lor. Evenimente, fidelități, descoperiri este subtitlul numărului 78-79 al revistei amintite. “Acest număr reunește, într-o manieră subiectivă - puteți să ne-o reproșați? - traseele evenimentelor, fidelităților și descoperirilor care au marcat intervalul petrecut de cele două figuri în fruntea Festivalului. Imagini comentate de către martorii acestei aventuri
Visul unor nopți de vară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13644_a_14969]
-
să se odihnească activ. În pauzele dintre elaborarea lucrărilor d-sale de anvergură, savante, se dedică, asemeni unei clipe de răgaz activ, cîte unei mici scrieri. Așa s-a întîmplat cu relativ recentul său opuscul, Cenzura în România, avînd ca subtitlu prevenitor " Schiță istorică introductivă", scris, probabil, prin 1997, la început pentru o enciclopedie engleză și apărut, în același an, în șase numere ale revistei noastre Sfera politicii. În acest fel, dl. Adrian Marino revendică, cu dreptate, pentru lucrarea d-sale
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
C. Rogozanu "Fals jurnal de călătorie" era subtitlul primei ediții a Răpirii lui Ganimede (1975) de Mircea Horia Simionescu. însă jurnalul respectiv este un adevărat "tratat", în buna tradiție a lui Alexandru Odobescu, o artă a divagației predată cu măiestrie de marele "ingenios". Reeditarea acestui text este un
Fals tratat de călătorie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16661_a_17986]