2,764 matches
-
Chișla-Salieva, întâlnit și sub formă Podvârna (în , în ) este un sat reședința de comună în raionul Nouă Sulița din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 168 metri, în partea de est a raionului Nouă Sulița, în apropiere de frontieră cu Republică Moldova. Localitatea Chișla-Salieva a făcut parte încă de la înființare
Chișla-Salieva, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316027_a_317356]
-
și sub formă Podvârna (în , în ) este un sat reședința de comună în raionul Nouă Sulița din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 168 metri, în partea de est a raionului Nouă Sulița, în apropiere de frontieră cu Republică Moldova. Localitatea Chișla-Salieva a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Câșla lui Săli. Denumirea localității își are originea în ocuparea acestui teritoriu
Chișla-Salieva, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316027_a_317356]
-
de către URSS în anul 1944 și integrate în componență RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, cănd Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, sătul Chișla-Salieva face parte din raionul Nouă Sulița al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 26 (0+26), reprezentând 1,02% din populație . În prezent, sătul are 2.440 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului
Chișla-Salieva, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316027_a_317356]
-
Șerbinți (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 214 metri, în partea de nord a raionului Noua Suliță. Localitatea Șerbinți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia
Șerbinți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316026_a_317355]
-
Șerbinți (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 214 metri, în partea de nord a raionului Noua Suliță. Localitatea Șerbinți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Șărbinița. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman
Șerbinți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316026_a_317355]
-
de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Șerbinți face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 59 (0+59), reprezentând 6,53% din populație . În prezent, satul are 835 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din
Șerbinți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316026_a_317355]
-
Nesfoia, întâlnit și sub forma Nesvoia (în , transliterat Nesvoia, în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 196 metri, în partea de nord-est a raionului Noua Suliță. De această comună depinde administrativ satul Coșuleni. Localitatea Nesfoia a făcut parte încă de la
Nesfoaia, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316028_a_317357]
-
Nesvoia (în , transliterat Nesvoia, în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 196 metri, în partea de nord-est a raionului Noua Suliță. De această comună depinde administrativ satul Coșuleni. Localitatea Nesfoia a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. Prima atestare a satului este din anul 1516, când trăiau în partea de vest a
Nesfoaia, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316028_a_317357]
-
de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Nesfoia face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.344 (2+1.342), reprezentând 96,48% din populație . În prezent, satul are 1.330 locuitori, preponderent moldoveni
Nesfoaia, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316028_a_317357]
-
Mămăliga (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 115 metri, în partea de sud-est a raionului Noua Suliță, pe malul stâng al râului Prut, în apropiere de frontierele cu România și Republica Moldova
Mămăliga, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316034_a_317363]
-
Mămăliga (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 115 metri, în partea de sud-est a raionului Noua Suliță, pe malul stâng al râului Prut, în apropiere de frontierele cu România și Republica Moldova. De această comună depinde administrativ satul Coșuleni. Aici funcționează două puncte internaționale de trecere (auto și feroviar) a frontierei Mămăliga - Criva, între Ucraina și Republica Moldova. Localitatea
Mămăliga, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316034_a_317363]
-
de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Mămăliga face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2.140 (10+2.130), reprezentând 86,99% din populație . În prezent, satul are 2.589 locuitori, preponderent moldoveni
Mămăliga, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316034_a_317363]
-
Răchitna, întâlnit și sub forma Rachitna (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 217 metri, în partea de nord a raionului Noua Suliță. Localitatea Răchitna a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice
Răchitna, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316035_a_317364]
-
sub forma Rachitna (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 217 metri, în partea de nord a raionului Noua Suliță. Localitatea Răchitna a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc
Răchitna, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316035_a_317364]
-
de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Răchitna face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2.329 (3+2.326), reprezentând 97,94% din populație . În prezent, satul are 2.468 locuitori, preponderent moldoveni
Răchitna, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316035_a_317364]
-
Vancicăuții Mari (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 124 metri, în partea de sud a raionului Noua Suliță, pe malul stâng al râului Prut, în apropiere de frontiera cu România. De această
Vancicăuții Mari, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316031_a_317360]
-
Vancicăuții Mari (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 124 metri, în partea de sud a raionului Noua Suliță, pe malul stâng al râului Prut, în apropiere de frontiera cu România. De această comună depinde administrativ satul Vancineți. Localitatea Vancicăuții Mari a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. Prin Tratatul
Vancicăuții Mari, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316031_a_317360]
-
URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Vancicăuții Mari face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2.563 (18+2.545), reprezentând 93,61% din populație . În prezent, satul are 2.656 locuitori, preponderent moldoveni
Vancicăuții Mari, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316031_a_317360]
-
Bălcăuți, întâlnit și sub forma Balcăuți (în , transliterat Balkivți, în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 187 metri, în partea de nord-est a raionului Noua Suliță. Localitatea Bălcăuți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice
Bălcăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316029_a_317358]
-
Balcăuți (în , transliterat Balkivți, în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 187 metri, în partea de nord-est a raionului Noua Suliță. Localitatea Bălcăuți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Bălcăuții de sus. În anul 1769 a fost construită aici o biserică de lemn . Prin Tratatul de pace de la
Bălcăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316029_a_317358]
-
de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Bălcăuți face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.541 (3+1.538), reprezentând 95,95% din populație . În prezent, satul are 1.577 locuitori, preponderent moldoveni
Bălcăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316029_a_317358]
-
Sânger (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 205 metri, în partea de nord a raionului Noua Suliță. Localitatea Sânger a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia
Sânger, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316036_a_317365]
-
Sânger (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 205 metri, în partea de nord a raionului Noua Suliță. Localitatea Sânger a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. În anul 1810 exista aici o biserică de lemn, conform informațiilor furnizate de "Anuarul Episcopiei Hotinului" (Chișinău, 1930) . Prin Tratatul de pace
Sânger, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316036_a_317365]
-
de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Sânger face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 23 (0+23), reprezentând 2,83% din populație . În prezent, satul are 725 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din
Sânger, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316036_a_317365]
-
Dumeni (în , în ) este un sat în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Costiceni. Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 121 metri, în partea de sud-est a raionului Noua Suliță, pe malul stâng al râului Prut, în apropiere de
Dumeni, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316033_a_317362]