5,048 matches
-
acțiune ale organizației și cealaltă privind scopurile acțiunilor întreprinse. În Preambul se reafirmă „credința în ș...ț egalitatea în drepturi ș...ț a națiunilor mari sau mici”, iar articolul 2, paragraful 1 stipulează că „Organizația este întemeiată pe principiul egalității suverane a tuturor membrilor ei”. Acest principiu este întărit de articolul 2, paragraful 7, care scoate „chestiunile ce țin în mod esențial de competența internă a unui stat” de sub jurisdicția Națiunilor Unite, excepție făcând măsurile de coerciție prevăzute în capitolul VII2
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
numit în mod paradoxal „inegalitatea în suveranitate” a membrilor săi. Am arătat deja că, dacă Națiunile Unite ar funcționa așa cum prevede Carta, toți membrii săi care nu fac parte din Consiliul de Securitate și-ar pierde suveranitatea și ar rămâne suverani numai cu numele și de formă 3. Astfel, principiul suveranității egale proclamat de Cartă în prevederile sale introductive este contrazis de distribuția atribuțiilor pe care însăși Carta le prevede. Preambulul și capitolul I formulează cinci scopuri ale activității Națiunilor Unite
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
avea același tip de suveranitate asupra națiunilor cum au acestea în interiorul granițelor propriilor teritorii. Reformele din cadrul societății internaționale erau sortite să dea greș și au făcut-o. Prin urmare, este necesară o transformare radicală a actualei societăți internaționale de state suverane într-o comunitate supranațională de indivizi. Acest argument se sprijină pe o analogie cu societățile naționale. Astfel, prima noastră sarcină constă în determinarea modului în care pacea și ordinea sunt menținute în societățile naționale. Condițiile păcii internetc " Condițiile păcii interne
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
la putere, balanța de putere și suveranitate. Grupurile sociale ostile vor folosi orice mijloace necesare de care dispun pentru a atinge obiectivele pe care le consideră vitale pentru ele. Dacă asemenea grupuri sociale controlează mijloacele violenței fizice, așa cum fac statele suverane în relațiile dintre ele, le vor folosi în două feluri. Fie vor exercita presiuni asupra oponenților, demonstrându-și superioritatea, fie le vor folosi pentru a elimina posibilitatea rivalilor de a recurge la violența fizică. În ambele cazuri, scopul violenței fizice
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
publice mondiale 9. Răspunsurile sunt implicite și în analiza anterioară a condițiilor necesare menținerii păcii interne. Răspunsurile sunt sortite să fie negative. Nu există nici o societate coextensivă cu presupusa extindere a statului mondial. Există doar o societate internațională de state suverane. Nu există o societate supranațională care să cuprindă toți membrii individuali ai tuturor națiunilor și care, prin urmare, să fie echivalentă cu întreaga umanitate organizată politic. Cea mai extinsă societate în cadrul căreia majoritatea oamenilor trăiesc și acționează în vremurile noastre
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
fi un monstru totalitar cu picioare de lut, a cărui simplă descriere uimește imaginația. Exemplul Elveției și cel al Statelor Unite Aparent, Elveția a realizat deja ceea ce se așteaptă din partea statului global - crearea unui nou stat federal din mai multe națiuni suverane cu limbi, culturi, istorii, loialități și politici proprii. Elveția a fost capabilă să unească 22 de state suverane, în care se vorbesc patru limbi diferite, într-o singură organizare politică. De ce să nu poată face același lucru și cele 150
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
al Statelor Unite Aparent, Elveția a realizat deja ceea ce se așteaptă din partea statului global - crearea unui nou stat federal din mai multe națiuni suverane cu limbi, culturi, istorii, loialități și politici proprii. Elveția a fost capabilă să unească 22 de state suverane, în care se vorbesc patru limbi diferite, într-o singură organizare politică. De ce să nu poată face același lucru și cele 150 de națiuni diferite ale lumii? Să adopte o constituție federală, așa cum au făcut elvețienii, să se poarte una
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
colectivă poate oferi o lecție generației actuale, aceasta este în mod evident negativă. Ea confirmă în același timp observațiile generate de trecutul recent și anumite principii de bun-simț. Atât timp cât securitatea societății internaționale depinde numai de cooperarea liberă între state complet suverane, ea rămâne în mod inevitabil fragilă”13. Astfel, experiența elvețiană confirmă concluziile noastre privind fragilitatea păcii prin limitare, în timp ce accentuează atât necesitatea, cât și dificultatea instaurării unui stat mai presus de statele naționale. Exemplul modului în care au fost create
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a unui stat mondial prin intermediul unei convenții constituționale. În fapt, exemplul Statelor Unite dovedește numai dependența oricărui stat care se așteaptă să dureze în timp de o comunitate morală și politică preexistentă. În 1787, anul Convenției Constituționale, cele 13 state erau suverane mai degrabă cu numele decât în realitatea politică. Ele nu erau 13 state suverane separate pe cale să se unească în unul singur. După ce își declaraseră independența față de Marea Britanie, în 1776, suveranitatea lor a rămas în suspensie. Prin crearea Statelor Unite, ele
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
dependența oricărui stat care se așteaptă să dureze în timp de o comunitate morală și politică preexistentă. În 1787, anul Convenției Constituționale, cele 13 state erau suverane mai degrabă cu numele decât în realitatea politică. Ele nu erau 13 state suverane separate pe cale să se unească în unul singur. După ce își declaraseră independența față de Marea Britanie, în 1776, suveranitatea lor a rămas în suspensie. Prin crearea Statelor Unite, ele au schimbat o suveranitate - cea a Coroanei Britanice - cu alta. și au schimbat o
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
că pacea internațională nu poate fi menținută prin limitarea suveranității naționale și am descoperit motivele acestui eșec în însăși natura relațiilor dintre națiuni. Am ajuns la concluzia că pacea internațională nu poate fi atinsă prin transformarea actualei societăți de națiuni suverane într-un stat mondial în condițiile morale, sociale și politice care predomină astăzi. Dacă statul mondial nu poate fi construit în lumea aceasta, el fiind însă indispensabil pentru supraviețuirea ei, este necesară crearea condițiilor care să nu anuleze din start
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cu cea a statului-națiune și deci a relațiilor internaționale în sensul modern al conceptului. Emergența în același timp a diplomației și a sistemului modern de state reprezintă însă mai mult decât o simplă coincidență. Dacă există o interacțiune a statelor suverane cu scopul de a stabili și a menține măcar un minimum de ordine și pace în relațiile internaționale, această interacțiune trebuie să se desfășoare prin intermediul unor agenți permanenți. Opoziția față de diplomație și deprecierea ei sunt manifestări particulare ale ostilității față de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cea din urmă ar trebui să fie de ajuns și pentru prima 1. Diplomația, oricât de puțin atractivă ar părea pentru mulți din punct de vedere moral, nu este altceva decât un simptom al luptei pentru putere dintre diferite națiuni suverane, care încearcă să mențină relații sistematice și pașnice între ele. Dacă ar exista o modalitate de a interzice lupta pentru putere pe scena internațională, diplomația ar dispărea automat. Dacă ordinea și anarhia, pacea și războiul nu ar prezenta nici un interes
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
diplomația ar dispărea automat. Dacă ordinea și anarhia, pacea și războiul nu ar prezenta nici un interes pentru națiunile lumii, ele s-ar dezice de diplomație, s-ar pregăti pentru război și ar spera la cel mai bun deznodământ. Dacă statele suverane, care dețin puterea supremă pe teritoriile lor fără să asculte de nici o putere superioară, doresc să mențină pacea și ordinea în relațiile lor, trebuie să încerce să convingă, să negocieze și să exercite presiuni unul asupra celuilalt. Altfel spus, trebuie
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și agravează conflictele, putând duce la războaie. Ele oferă majorității posibilitatea de a umili în mod public o minoritate, ori de câte ori dorește. Aceste proceduri oferă minorității un instrument, sub forma dreptului de veto, corolarul votului majoritar într-o adunare de state suverane, prin intermediul căruia să poată să blocheze exprimarea voinței majorității și să împiedice funcționarea organismului internațional. Nici majoritatea și nici minoritatea nu au nevoie să-și cenzureze acțiunile sau să fie conștiente de responsabilitatea lor față de respectiva organizație internațională ori față de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
internațional. Nici majoritatea și nici minoritatea nu au nevoie să-și cenzureze acțiunile sau să fie conștiente de responsabilitatea lor față de respectiva organizație internațională ori față de umanitate, din moment ce votul nici uneia nu poate influența cursul evenimentelor. Pentru un grup de națiuni suverane, a învinge prin vot în mod constant alt grup de națiuni suverane înseamnă a se angaja într-un joc pueril, care nu poate contribui cu nimic la rezolvarea pașnică a conflictelor internaționale, dar poate foarte ușor să împingă umanitatea pe
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
acțiunile sau să fie conștiente de responsabilitatea lor față de respectiva organizație internațională ori față de umanitate, din moment ce votul nici uneia nu poate influența cursul evenimentelor. Pentru un grup de națiuni suverane, a învinge prin vot în mod constant alt grup de națiuni suverane înseamnă a se angaja într-un joc pueril, care nu poate contribui cu nimic la rezolvarea pașnică a conflictelor internaționale, dar poate foarte ușor să împingă umanitatea pe calea războiului. Viciul fragmentării Luarea deciziilor prin vot majoritar implică al treilea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pregătim vom primi”14. Pentru statele conștiente de amenințarea războiului modern pacea trebuie să devină scopul suprem al politicilor lor externe. Politica externă trebuie să favorizeze menținerea păcii, nu să conducă la inevitabilitatea declanșării războiului. Într-o societate de state suverane, forțele armate constituie un instrument necesar al politicii externe. Însă instrumentul politicii externe nu ar trebui să devină stăpânul ei. Din moment ce războiul este purtat pentru a face posibilă instaurarea păcii, politica externe ar trebui să aibă ca scop instaurarea păcii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
acasă „o pace... onorabilă”. În fapt, el a adus pacea și pentru generațiile următoare; timp de un secol nu a mai avut loc nici un război între Marea Britanie și Rusia. Cu toate acestea, am recunoscut fragilitatea păcii care caracterizează societatea statelor suverane. Succesul îndelungat al diplomației în menținerea păcii depinde, așa cum am văzut, de calitățile extraordinare, morale și intelectuale, pe care trebuie să le dețină toți oamenii de stat importanți. O greșeală în evaluarea unui element al puterii naționale făcută de unul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
dintre pace și război. Același efect îl poate avea și un accident care încurcă un plan sau o evaluare a puterii 16. Diplomația este cel mai bun mijloc de menținere a păcii de care poate dispune o societate de națiuni suverane, dar, mai ales în contextul politicii internaționale contemporane și al războiului actual, nu este suficientă. Numai atunci când națiunile vor ceda unei autorități superioare mijloacele de distrugere pe care tehnica modernă le-a furnizat - atunci când vor renunța la suveranitatea lor - pacea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Deși regulile sunt de obicei încorporate în organizații formale, nu acestea constrâng statele. Instituțiile nu reprezintă o formă de guvernare mondială. Statele trebuie să aleagă respectarea regulilor pe care le-au creat. Pe scurt, instituțiile necesită „cooperarea descentralizată a statelor suverane individuale, fără un mecanism eficient de comandă”9. Pentru a răspunde la celelalte trei întrebări privind modul cum funcționează sau nu instituțiile, trebuie să examinăm separat diferitele teorii instituționaliste. Mai întâi este necesară o scurtă discuție despre realism. Realismul Realismul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sau că trebuie să ne opunem acestuia din principiu. Dimpotrivă, el credea că pentru a supraviețui este esențială înființarea sa, deoarece numai el poate opri războiul. O guvernare internațională ar implica însă existența unui stat mondial și dispariția societății statelor suverane 24. Morgenthau afirmă clar că o asemenea evoluție nu poate avea loc de sus în jos, prin cucerirea lumii de către un imperiu sau printr-o confederație constituțională. Orice îndepărtare de societatea statelor trebuie să fie precedată de transformarea comunităților. O
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
există idei despre justiția în domeniu, „care joacă un rol în desfășurarea evenimentelor”33. Bull distinge între dreptatea la nivelul statului și cea la nivelul individului. La nivelul statului, justiția necesită ca societatea internațională să asigure, de pildă, respectarea drepturilor suverane ale statelor. Acest lucru nu ne spune nimic despre dreptatea umană. Cu alte cuvinte, la fel ca în orice societate, este inevitabil ca statele mari să folosească puterea în slujba intereselor lor și în dauna celorlalte din sistem. În consecință
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în care să se armonizeze eforturile națiunilor către atingerea acestor scopuri comune. Articolul 2 În urmărirea scopurilor enunțate în articolul 1, Organizația Națiunilor Unite și membrii săi trebuie să acționeze în conformitate cu următoarele principii: 1. Organizația este întemeiată pe principiul egalității suverane a tuturor membrilor ei; 2. toți membrii Organizației, spre a asigura tuturor drepturile și avantajele ce decurg din calitatea lor de membru, trebuie să-și îndeplinească cu bună-credință obligațiile asumate potrivit prezentei Carte; 3. toți membrii Organizației vor rezolva diferendele
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
mai sus vor fi supuse sistemului de tutelă și în ce condiții. Articolul 78 Sistemul de tutelă nu se va aplica țărilor care au devenit membri ai Națiunilor Unite, relațiile dintre ele trebuind să se întemeieze pe respectarea principiului egalității suverane. Articolul 79 Condițiile sistemului de tutelă pentru fiecare teritoriu care urmează să fie supus acestui sistem, precum și orice modificări sau amendamente vor face obiectul unui acord între statele direct interesate, inclusiv puterea mandatară în cazul teritoriilor sub mandatul unui membru
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]