7,731 matches
-
fi unicul subiect al drepturilor și reprezentării în dreptul internațional (1998: 28-9). Combinarea acestor puteri de monopol a inițiat ceea ce Linklater numește "proiectul totalizator" al statului modern westfalian. Efectul a fost producerea unei concepții asupra politicii guvernate de asumpția că limitele suveranității, teritoriului, naționalității și cetățeniei trebuie să coincidă (1998: 29, 44). Statul modern a concentrat aceste funcții sociale, economice, juridice și politice în jurul unui centru de guvernare unic, suveran, ce a devenit subiectul primar al relațiilor internaționale, eliminând gradual alternativele. De
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ce ar trebui universalizate; o insistență asupra faptului că inegalitatea materială ar trebui redusă; și cereri mai susținute pentru un respect mai profund al diferențelor culturale, etnice și de gen. Tripla transformare identifică procesele care deschid posibilitatea distrugerii legăturii dintre suveranitate, teritoriu, cetățenie și naționalism și a evoluției înspre forme mai cosmopolite de guvernare. Din acest punct de vedere, dimensiunea praxiologică închide cercul cu dimensiunea normativă, adâncind critica particularismului statului modern. Trebuie însă să observăm o mică revizuire a acestei critici
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
guvernare mai complexă, pe mai multe niveluri. În cele din urmă, esențială este reconstituirea statului în cadrul unor forme alternative de acțiune politică ce reduc impactul excluderii sociale și extind participarea democratică. Cheia pentru realizarea acestei viziuni este subminarea legăturii dintre suveranitate și asocierea politică, ce este de o importanță crucială pentru sistemul westfalian (Devetak 1995a: 43). O formă post-exclusivistă de comunitate politică ar fi, conform lui Linklater, post-suverană sau post-westfaliană. Aceasta ar abandona ideea că puterea, autoritatea, teritoriul și loialitatea trebuie
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
2004b) a mers până acolo încât a trasat câteva principii cosmopolite ce ar putea guverna intervenția umanitară. Această propunere controversată își are originile în evoluțiile de după Războiul Rece și într-o disponibilitate din ce în ce mai mare a societății internaționale de a suspenda suveranitatea în cazurile în care este vorba de suferință umană extremă și pe scară largă. Deși rămân întrebări practice dificile referitoare la "cine este autorizat să decidă când este necesară o intervenție umanitară", Archibugi (2004b) respinge cu tărie ideea că statele
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
evidență a ceea ce Foucault numește "regula imanenței" între cunoașterea statului și cea a "omului". Argumentul lui Ashley (1989a), simplu spus, este că "arta modernă a guvernării statului este arta modernă de a guverna omul". El caută să demonstreze că "paradigma suveranității" dă naștere simultan la o anumită dispoziție epistemologică și la o anumită relatare a vieții politice moderne. Pe de o parte, cunoașterea este considerată ca dependentă de suveranitatea "figurii eroice a omului rațional care știe că ordinea lumii nu are
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
arta modernă de a guverna omul". El caută să demonstreze că "paradigma suveranității" dă naștere simultan la o anumită dispoziție epistemologică și la o anumită relatare a vieții politice moderne. Pe de o parte, cunoașterea este considerată ca dependentă de suveranitatea "figurii eroice a omului rațional care știe că ordinea lumii nu are origine divină, că omul este sursa cunoașterii, că responsabilitatea de a atribui un înțeles istoriei este proprie omului însuși, și că, prin rațiune, omul poate ajunge la cunoașterea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de a atribui un înțeles istoriei este proprie omului însuși, și că, prin rațiune, omul poate ajunge la cunoașterea totală și autonomia totală, dar și la puterea totală" (1989a: 264-5). Pe de altă parte, viața politică modernă își găsește în suveranitate principiul constitutiv. Statul este conceput prin analogie cu omul suveran ca dat aprioric, ca entitate limitată care intră în relație cu alte prezențe suverane. Conform lui Jenny Edkins și Véronique Pin-Fat (1999: 6), suveranitatea se comportă ca "marele semnificant". Atât
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
viața politică modernă își găsește în suveranitate principiul constitutiv. Statul este conceput prin analogie cu omul suveran ca dat aprioric, ca entitate limitată care intră în relație cu alte prezențe suverane. Conform lui Jenny Edkins și Véronique Pin-Fat (1999: 6), suveranitatea se comportă ca "marele semnificant". Atât "Omul" cât și statul se află în prezența suveranității, contrastând cu relațiile internaționale ce sunt marcate, în mod violent, de absența ei (sau, altfel spus, de prezența mai multor suveranități). Pe scurt, atât teoria
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
omul suveran ca dat aprioric, ca entitate limitată care intră în relație cu alte prezențe suverane. Conform lui Jenny Edkins și Véronique Pin-Fat (1999: 6), suveranitatea se comportă ca "marele semnificant". Atât "Omul" cât și statul se află în prezența suveranității, contrastând cu relațiile internaționale ce sunt marcate, în mod violent, de absența ei (sau, altfel spus, de prezența mai multor suveranități). Pe scurt, atât teoria cât și practica relațiilor internaționale sunt condiționate de principiul constitutiv al suveranității. Genealogia Înțelegerea noțiunii
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Véronique Pin-Fat (1999: 6), suveranitatea se comportă ca "marele semnificant". Atât "Omul" cât și statul se află în prezența suveranității, contrastând cu relațiile internaționale ce sunt marcate, în mod violent, de absența ei (sau, altfel spus, de prezența mai multor suveranități). Pe scurt, atât teoria cât și practica relațiilor internaționale sunt condiționate de principiul constitutiv al suveranității. Genealogia Înțelegerea noțiunii de genealogie este importantă, deoarece a devenit crucială în multe perspective postmoderne asupra Relațiilor Internaționale. Genealogia este, simplu spus, un stil
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
află în prezența suveranității, contrastând cu relațiile internaționale ce sunt marcate, în mod violent, de absența ei (sau, altfel spus, de prezența mai multor suveranități). Pe scurt, atât teoria cât și practica relațiilor internaționale sunt condiționate de principiul constitutiv al suveranității. Genealogia Înțelegerea noțiunii de genealogie este importantă, deoarece a devenit crucială în multe perspective postmoderne asupra Relațiilor Internaționale. Genealogia este, simplu spus, un stil de gândire istorică ce expune și înregistrează importanța relațiilor putere-cunoaștere. Este poate cel mai bine cunoscută
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
nu sunt niciodată pur și simplu neutre, ci sunt inevitabil ierarhice. Unul dintre cei doi termeni aflați în opoziție este privilegiat față de celălalt. Acest termen privilegiat implică o prezență, proprietate, puritate, deplinătate sau identitate care îi lipsește celuilalt (de exemplu, suveranitatea în opoziție cu anarhia). Deconstrucția încearcă să arate că astfel de opoziții nu se susțin, deoarece fiecare termen depinde deja, întotdeauna, de celălalt. Într-adevăr, termenul privilegiat își câștigă poziția doar prin negarea dependenței sale de termenul subordonat. Dintr-o
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
abilități, resurse și teritorii identificabile. Cea de-a doua citire pune sub semnul îndoielii caracterul de la sine evident al ideii că relațiile internaționale sunt un domeniu anarhic al politicii de putere. Scopul inițial al acestei duble citiri este opoziția dintre suveranitate și anarhie, unde suveranitatea este valorizată ca un ideal regulator, iar anarhia este privită ca absența sau negarea suveranității. Anarhia capătă sens doar ca antiteză a suveranității. Mai mult, se consideră că suveranitatea și anarhia se exclud reciproc și că
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
identificabile. Cea de-a doua citire pune sub semnul îndoielii caracterul de la sine evident al ideii că relațiile internaționale sunt un domeniu anarhic al politicii de putere. Scopul inițial al acestei duble citiri este opoziția dintre suveranitate și anarhie, unde suveranitatea este valorizată ca un ideal regulator, iar anarhia este privită ca absența sau negarea suveranității. Anarhia capătă sens doar ca antiteză a suveranității. Mai mult, se consideră că suveranitatea și anarhia se exclud reciproc și că sunt reciproc exhaustive. Ashley
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ideii că relațiile internaționale sunt un domeniu anarhic al politicii de putere. Scopul inițial al acestei duble citiri este opoziția dintre suveranitate și anarhie, unde suveranitatea este valorizată ca un ideal regulator, iar anarhia este privită ca absența sau negarea suveranității. Anarhia capătă sens doar ca antiteză a suveranității. Mai mult, se consideră că suveranitatea și anarhia se exclud reciproc și că sunt reciproc exhaustive. Ashley demonstrează, totuși, că problematica anarhiei funcționează doar prin formularea unor anumite presupuneri privind statele suverane
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
al politicii de putere. Scopul inițial al acestei duble citiri este opoziția dintre suveranitate și anarhie, unde suveranitatea este valorizată ca un ideal regulator, iar anarhia este privită ca absența sau negarea suveranității. Anarhia capătă sens doar ca antiteză a suveranității. Mai mult, se consideră că suveranitatea și anarhia se exclud reciproc și că sunt reciproc exhaustive. Ashley demonstrează, totuși, că problematica anarhiei funcționează doar prin formularea unor anumite presupuneri privind statele suverane. Dacă dihotomia dintre suveranitate și anarhie este în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
al acestei duble citiri este opoziția dintre suveranitate și anarhie, unde suveranitatea este valorizată ca un ideal regulator, iar anarhia este privită ca absența sau negarea suveranității. Anarhia capătă sens doar ca antiteză a suveranității. Mai mult, se consideră că suveranitatea și anarhia se exclud reciproc și că sunt reciproc exhaustive. Ashley demonstrează, totuși, că problematica anarhiei funcționează doar prin formularea unor anumite presupuneri privind statele suverane. Dacă dihotomia dintre suveranitate și anarhie este în vreun fel validă, atunci în interiorul statului
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
doar ca antiteză a suveranității. Mai mult, se consideră că suveranitatea și anarhia se exclud reciproc și că sunt reciproc exhaustive. Ashley demonstrează, totuși, că problematica anarhiei funcționează doar prin formularea unor anumite presupuneri privind statele suverane. Dacă dihotomia dintre suveranitate și anarhie este în vreun fel validă, atunci în interiorul statului suveran trebuie să se găsească un domeniu al identității, omogenității, ordinii și progresului garantate de puterea legitimă; iar în exterior trebuie să existe un domeniu anarhic al diferenței, eterogenității, dezordinii
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
suveran trebuie să se găsească un domeniu al identității, omogenității, ordinii și progresului garantate de puterea legitimă; iar în exterior trebuie să existe un domeniu anarhic al diferenței, eterogenității, dezordinii și amenințării, repetării și reîntoarcerii. Dar a prezenta anarhia și suveranitatea în acest fel (adică drept concepte ce se exclud și sunt exhaustive reciproc), depinde de convertirea diferențelor din interiorul statelor suverane în diferențe între statele suverane (Ashley 1988: 257). Statele suverane trebuie să distrugă orice urmă de anarhie ce ar
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sunt exhaustive reciproc), depinde de convertirea diferențelor din interiorul statelor suverane în diferențe între statele suverane (Ashley 1988: 257). Statele suverane trebuie să distrugă orice urmă de anarhie ce ar putea exista în interiorul lor pentru a face clară distincția dintre suveranitate și anarhie. Dezacordurile interne și ceea ce Ashley (1987, 1989b) numește "lupte transversale", care aruncă îndoială asupra ideii de identitate suverană identificabilă și demarcată, trebuie reprimate sau negate pentru a da sens problematicii anarhiei. În special, opoziția dintre anarhie și suveranitate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
suveranitate și anarhie. Dezacordurile interne și ceea ce Ashley (1987, 1989b) numește "lupte transversale", care aruncă îndoială asupra ideii de identitate suverană identificabilă și demarcată, trebuie reprimate sau negate pentru a da sens problematicii anarhiei. În special, opoziția dintre anarhie și suveranitate se sprijină pe posibilitatea de a determina "o entitate suverană bine delimitată ce are propriul centru hegemonic "intern" de luare a deciziilor, capabil să reconcilieze conflictele "interne", și, deci, capabil să proiecteze o prezență singulară" (Ashley 1988: 245). Efectul general
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
suverană bine delimitată ce are propriul centru hegemonic "intern" de luare a deciziilor, capabil să reconcilieze conflictele "interne", și, deci, capabil să proiecteze o prezență singulară" (Ashley 1988: 245). Efectul general al problematicii anarhiei este confirmarea opoziției dintre anarhie și suveranitate drept concepte reciproc exclusive și exhaustive. Acest fapt are în special două efecte: (1) să reprezinte un domeniu intern al suveranității ca fundația stabilă și legitimă a comunității politice moderne, și (2) să reprezinte domeniul de dincolo de suveranitate drept periculos
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
să proiecteze o prezență singulară" (Ashley 1988: 245). Efectul general al problematicii anarhiei este confirmarea opoziției dintre anarhie și suveranitate drept concepte reciproc exclusive și exhaustive. Acest fapt are în special două efecte: (1) să reprezinte un domeniu intern al suveranității ca fundația stabilă și legitimă a comunității politice moderne, și (2) să reprezinte domeniul de dincolo de suveranitate drept periculos și anarhic. Aceste efecte depind de ceea ce Ashley (1988: 256) numește "dublă excludere". Aceasta este posibilă doar dacă, pe de o
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
anarhie și suveranitate drept concepte reciproc exclusive și exhaustive. Acest fapt are în special două efecte: (1) să reprezinte un domeniu intern al suveranității ca fundația stabilă și legitimă a comunității politice moderne, și (2) să reprezinte domeniul de dincolo de suveranitate drept periculos și anarhic. Aceste efecte depind de ceea ce Ashley (1988: 256) numește "dublă excludere". Aceasta este posibilă doar dacă, pe de o parte, se poate impune o unică reprezentare a identității suverane și, pe de altă parte, dacă reprezentarea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și complete, sunt ontologic primare sau unitare? Și, în al doilea rând, ce se întâmplă cu problematica anarhiei dacă lipsa unei puteri globale centrale nu este susținută în exces de asumpții legate de politica de putere? Problematizarea statelor suverane Statele, suveranitatea și violența sunt teme cu o existență îndelungată în tradiția Relațiilor Internaționale, teme ce au câștigat în importanță după atacurile teroriste din 11 Septembrie. Ele sunt și teme centrale în abordările postmoderne din relațiile internaționale. Totuși, în loc să le preia necritic
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]