6,881 matches
-
ÎMI PICURĂ PE BUZE Autor: Claudia Bota Publicat în: Ediția nr. 2248 din 25 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Dorul îmi picură pe buze Autor: Claudia Bota Și dacă dorul îmi picură pe buze, O muribundă agonie se strecoară mută, Tăcute-s zile pe trupu-mi răvășit în nemiloasa luptă. Pustiul pustiește-n suflet al meu dor, Deși inima spre tine o cobor. Și dacă gându-mi refuză că ai plecat îndurerat Acum, ce aș mai putea face prin timpul neînduplecat? Doar
DORUL ÎMI PICURĂ PE BUZE de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377683_a_379012]
-
Am privit încă o dată, ... Cerul! Și mi-am dat seama că: Am mai câștigat o zi, Am mai trăit o clipă, Iar urma mea, Pătrunsă este și înfiptă. Am privit încă o dată ... Chitara! Care rezemată de perete, Ascunde atât de tăcută, Tot ce doar Dumnezeu, Vede, aude și simte, Adică, sufletul. Am privit încă o dată ... Nucul! Care ascunde emoții lăuntrice, Vibrează privirea Și mângâie sufletul, Care i-a dat viață, Plantându-l. Am privit încă o dată ... Ceasul! Citește mai mult Am
DAN IOAN GROZA [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
Am privit încă o dată,... Cerul!Și mi-am dat seama că:Am mai câștigat o zi,Am mai trăit o clipă,Iar urma mea,Pătrunsă este și înfiptă.Am privit încă o dată... Chitara!Care rezemată de perete,Ascunde atât de tăcută,Tot ce doar Dumnezeu,Vede, aude și simte,Adică, sufletul.Am privit încă o dată... Nucul!Care ascunde emoții lăuntrice,Vibrează privireași mângâie sufletul,Care i-a dat viață,Plantându-l.Am privit încă o dată... Ceasul!... XIX. DRUMUL PAȘILOR NEOPRIȚI -DAN
DAN IOAN GROZA [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
pierd echilibrul când sunt doar cu tine. - Sau uit de adresa la care eu stau ! - Și nu știu ... - Se poate să fie de bine ?! Aș vrea să citesc acum printre rânduri, - Ca să înțeleg ce dorul ascunde ! - Sau ce mai șoptesc tăcutele gânduri ! Când vor mintea mea, ușor a pătrunde. Mai uit câteodată fereastra deschisă, Și-atuncea îmi ”sapă” prin gânduri, idei. - Mi-e sete de vara ce-a fost compromisă! Dar și de-a sa vreme apusă, de vrei. Eu am
AMNEZIE TEMPORARĂ... de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378414_a_379743]
-
Ce zici Iuliane, dezvăluim misterul? - Plăcerea și bucuria este de partea mea, ați fost mereu nedespărțiți și, de fapt am fost mereu împreună și la bine și la râu, nu-i așa? Și acum surpriză, sper să-ți placă! Rămase tăcută, așteptând, nici ea nu știa ce. - Lăură, în mare am auzit de problemele tale, Gabi mi-a spus câte ceva și știu că ai probleme și mai ales că îți cauți cu disperare o slujbă. Gabi a venit la mine și
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378427_a_379756]
-
De ce? Acum ești matur Și încă le încurci Nu știi la care sa te-opresti, Ăsta-i viața! Ți-e frică De Mâine, că Azi O sa dispară-n Trecut, Ce-ai făcut? Salvează-ți curajul, Inima și intuiția Îți strigă tăcut, Fără teama! Ești la răscruce Alege, acum știi, Visul are prețul lui, Plătești cu stări de spirit! Referință Bibliografica: Și visul are prețul lui! / Gabriela Docuță : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1961, Anul VI, 14 mai 2016. Drepturi de
ŞI VISUL ARE PREȚUL LUI! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378492_a_379821]
-
pictor Radu Bercea, Gura Humorului, copertă - Viana Nașu) Într-un registru melancolico-defensiv, Eleonora Stamate purcede mai profund, cu fiecare nou titlu de carte, întru descoperirea sensurilor existențiale proprii, dar și a relației identitare cu Dumnezeu, a echilibrării energiei vitale vieții. Tăcută, sensibilă, în zbor de fluturi pe portative cu dor, cântând note dintr-o simfonie surdă, scrisă într-o permanentă stare de veghe, poezia sa aduce mai aproape de simțirea cititorului străfulgerări de gând dintr-o lume, cu certitudine mult mai bună
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 30 MARTIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378451_a_379780]
-
chipul ei era plăcut, cu trăsăturile fine și armonioase, cu nasul mic, buzele perfect arcuite și cu gropițe în obraji. Când surâdea, dantura ei albă și perfectă te încânta. Adelina era potrivită ca statură și suplă. Era tăcută, mult prea tăcută. În schimb, privirile ei îmi păreau cu mult mai vii. Mă fixau insistent iar eu nu mă mai puteam desprinde de ele. Nu-mi explicam, însă, de ce mă privea atât de des și de mult. E drept, îmi aranjasem părul
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3C) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378527_a_379856]
-
pierd echilibrul când sunt doar cu tine. - Sau uit de adresa la care eu stau ! - Și nu știu ... - Se poate să fie de bine ?! Aș vrea să citesc acum printre rânduri, - Ca să înțeleg ce dorul ascunde ! - Sau ce mai șoptesc tăcutele gânduri ! Când vor mintea mea, ușor a pătrunde. Mai uit câteodată fereastra deschisă, Și-atuncea îmi ”sapă” prin gânduri, idei. - Mi-e sete de vara ce-a fost compromisă! Dar și de-a sa vreme apusă, de vrei. Eu am
FLORIN CEZAR CĂLIN [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
pierd echilibrul când sunt doar cu tine.- Sau uit de adresa la care eu stau !- Și nu știu ... - Se poate să fie de bine ?! Aș vrea să citesc acum printre rânduri,- Ca să înțeleg ce dorul ascunde !- Sau ce mai șoptesc tăcutele gânduri ! Când vor mintea mea, ușor a pătrunde.Mai uit câteodată fereastra deschisă,Și-atuncea îmi ”sapă” prin gânduri, idei.- Mi-e sete de vara ce-a fost compromisă!Dar și de-a sa vreme apusă, de vrei.Eu am
FLORIN CEZAR CĂLIN [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
DE SOARE, de Florin Cezar Călin , publicat în Ediția nr. 2168 din 07 decembrie 2016. Pe cer, risipa-i mare de culori ! Și te gândești: Nu e odată-n viață ! Când soarele se culcă după nori Sau se îmbracă în tăcuta ceață. Păcat de curcubeul cel trasat Pe cer senin și pregătit de stele. Cu pensula de-un pictor prea drogat Și care și-a bătut chiar joc de ele. Din ce constat nu sunt doar o nuanță Ci s-ar
FLORIN CEZAR CĂLIN [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
Dar într-un mod care se vrea subtil. În fiecare zi același lucru ! Citește mai mult Pe cer, risipa-i mare de culori !Și te gândești: Nu e odată-n viață ! Când soarele se culcă după noriSau se îmbracă în tăcuta ceață.Păcat de curcubeul cel trasatPe cer senin și pregătit de stele.Cu pensula de-un pictor prea drogatși care și-a bătut chiar joc de ele.Din ce constat nu sunt doar o nuanțăCi s-ar dori o capodoperă
FLORIN CEZAR CĂLIN [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
Dragul meu, simt că ne paște un mare necaz! - Nu te frământa, draga mea, am o armată mare, oșteni bine pregătiți și nu ne amenință nici o primejdie acum! Cu toate asigurările împăratului, din acea zi, împărăteasa deveni foarte tristă și tăcută. Nu mai scotea un cuvânt uneori zile în șir și nu mai vorbea cu nimeni decât cu împăratul. Acesta, dacă la început fusese tare îngrijorat pentru starea soaței sale, vestea că în curând împărăteasa avea să îi dăruiască un prinț
PRINŢESA TRANDAFIRA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378529_a_379858]
-
Dorel Dănoiu În poiana de sub munte alb locaș spre închinare, ridicat să fie punte între rugă și salvare Dangătul de clopot sună între brazi,parcă a vaier. Sparge liniștea străbună cu ecou prelung,în aer Negre umbre,cu grăbire merg tăcute și sfioase fiecare cu slujire aducând obștii foloase La icoane se închină cei smeriți întru credință. Sunt pe calea spre Lumină, iertare și biruință Mirosind a conifere simți că totul te răsfață... Cerului,tu,ce i-ai cere ?! Aș vrea
SUB CARAIMAN de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378616_a_379945]
-
pe care îl amâna sine die... Era de admirat fata, își zise în sine mamă-sa. Trăsese un paravan, parcă, după trista întâmplare. Dar oricât s-ar fi amăgit fiecare dintre ele, se despărțiră - pentru cât mai rămăsese până dimineața - tăcute, cu umerii apăsați de greutăți știute, de greutăți întrezărite... Întreaga noapte Mira revăzu cu ochii minții anii, cei treizeci și trei de ani de mariaj, dar, mai ales, perioada ce precedase nașterea copilului. După trei ani de la căsătorie pricepuse că menajul scârțâia
CAPITOLUL 9 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378602_a_379931]
-
norele, Având timpu' aliat, știam să-l îmbii, Cu jocuri, cu râs de copii pan' la stele. Și iedera blândă, cu sfielnici ciorchini, Mă- ncerca, mă privea, martor mut, Să vadă de-ocrotesc muguri fini, Trandafiri rubinii, vas sfințit, dar tăcut, Cupe plăpânde, mustind de frumos, În care Cel de Sus, din potir, a lăsat Parfumuri, culori, zugrăvite spumos Din Edenul pur, nestricat de păcat. Referință Bibliografica: RÂS DE COPII / Dania Badea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1980, Anul VI
RAS DE COPII de DANIA BADEA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378832_a_380161]
-
anii aceștia, fiind un inconștient, mânat de gelozie. Să știi că te-am iubit cu adevărat, și încă te iubesc, dar nu am avut de la cine învăța cum să-mi exteriorizez sentimentele. O să rămâneți în sufletul meu! Laura îl privea tăcută și uimită, totodată. Nu se așteptase la așa schimbare radicală în gândirea și comportamentul lui Nicolae, total schimbat, nu numai fizic, ci și moral. Avea impresia că visează, venise pregătită să se confrunte cu ce era mai rău. Era de
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378855_a_380184]
-
vă cunoaște din toate poveștile mele. - Sărut mâna! Chiar că mi se pare că vă cunosc de din totdeauna, în plus, sunteți mai frumoase în realitate decât din cele descrise de Valentina. Se îmbrățișară pe rând, Nicolae rămânând un spectator tăcut. - Nicolae, scuză-ne exuberanța, mi-a fost nespus de dor de Laura, abia așteptam să o strâng în brațe! În plus, am rămas surprinsă găsindu-te la masa lor, sper să fie de bun augur. - Nu face nimic, Valentina! Știu
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378855_a_380184]
-
femei. Fiecare avea bordeiul lui pustnicesc. Printre cei mai tineri, se numără și maica Teodora (Elisabeta). O femeie trecută de 35 de ani, frumoasa, curajoasă, cu părul lung, șatena, înaltă, voinica, cu umerii lați și palmele mari că de bărbat, tăcută, cu o fată de înger și o voce divină: vocea lui Hristos. Cand vorbeai cu ea ținea capul în pământ, smerita, evlavioasa, milostiva, oricând gata să ajute pe cineva, cu gândul tot timpul la moarte, la Maica Domnului, la Dumnezeu
NOI SUNTEM NEBUNI PENTRU HRISTOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378860_a_380189]
-
ea albă cu ghearele zdrobind zdrobindu-ne cântecul ce iubire poate fi asta purtată pe sub tălpile Lui când tu uiți să privești cuvintele eu uit să nu le privesc și atunci deasupra tuturor verbelor folosite pentru a ne defini așternem tăcuți câte un fascicul de lumină aparent iubitoare atât mai putem expira inspiratul pare a fi interzis de legile moral umane râd râzi apoi mă înjuri birjărește ca un profesor al tuturor timpurilor cifrelor numerelor graficelor geometriilor zburătoare Amin iubirii omenești
ATÂT MAI PUTEM EXPIRA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378890_a_380219]
-
Grăbește-te, mai avem gânduri însoțite de cuvântul ce așteaptă să fie rostit și păzește primăvara lui Vivaldi, nu vreau să devină elegie scrisă pe umerii noștri copleșiți de povara a ceea ce am ascuns printre rânduri scrise în pripă. Sărută tăcut petalele crinului din palmele mele împreunate în rugă, apoi îmblânzește cu raza curcubeului regăsit clipa rebelă, fiica cea mică a timpului neînșeuat, cere-i răgaz să ... Citește mai mult Iubite, auzi galopul timpului neînșeuat?trece turbat peste noi rănindu-nearipile de
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
Acasa > Poezie > Imagini > VĂLUL AȘEZAT PESTE TIMP... Autor: Cristina P. Korys Publicat în: Ediția nr. 2006 din 28 iunie 2016 Toate Articolele Autorului A mai trecut iar o vreme Pustie, și rece, și tăcută... Atunci a fost prea devreme, Ori de vină-i soarta neștiută? Să fi fost totul desprins lin, Dintr-o altă lume, din Univers, Să fi fost doar un cer senin, Iar nopțile în șir, un prelung vers?! Am lăsat timpul
VĂLUL AŞEZAT PESTE TIMP... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378914_a_380243]
-
Autor: Mariana Stoica Publicat în: Ediția nr. 1977 din 30 mai 2016 Toate Articolele Autorului S-au întâlnit în zi de primăvară Undeva... pe-o bancă în parcul de la gară Doi călători străini ( cu-același tren sosiți) Se-odihneau absenți, tăcuți și obosiți. S-au privit în treacăt...apoi ..iar și iar Zâmbete schițate și-au oferit în dar S-au ridicat timizi ținându-se de mână Și-au pornit pe-un drum ce părea fără urmă. Pe-aceeeași cale-au mers
EL ȘI EA... de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1977 din 30 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378950_a_380279]
-
Acasa > Poezie > Cantec > E VINA TA! Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2118 din 18 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Este doar vina mea că azi Ai încetat să mă mai iubești, Și pe aleea dintre brazi, Tăcut,tu iar mă ocolești. Ca să văd eu nu am știut Iubirea ce a înflorit, Atunci când noi ne-am cunoscut, În viața mea eu te-am primit. Că te iubesc eu îți ziceam Seară de seară până-n zori, Însă în glumă
E VINA TA! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379101_a_380430]
-
Dar viața ta,nu ai știut cui s-o închini! Străin ești,când cu ai tăi copii,nu stai la masă, Căci vrut-a Domnul,ca să plece ei printre străini! Străin? Ești când tu singur ai rămas pe lume, Și-astepți tăcut,ai tăi strămoși,să-i întâlnești! Iar nimeni pe pământ,nu ar putea a-ți spune, Mai bine-ar fi să mori,sau să trăiești? Străin? Nimeni n-ar trebui numit așa,vreodată! E floarea trandafirului străină între spini? Atâta timp cât
FIII TATĂLUI! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379145_a_380474]