2,611 matches
-
lit. b), terenurile pe care urmează a fi instalate sau dezvoltate rețele de comunicații electronice sau elemente de infrastructură fizică necesare susținerii acestora, care nu sunt înscrise în evidențele de cadastru și carte funciară, se pot identifica prin numărul de tarla și de parcelă, prin titlu de proprietate și proces-verbal de punere în posesie, precum și prin orice altă modalitate de identificare prevăzută de lege; ... b) prin excepție de la prevederile art. 7 alin. (1) lit. b), constituie titluri pentru emiterea certificatului de
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273827_a_275156]
-
axe; cotele trotuarelor, aleilor, platformelor și altele asemenea); * denumirea și destinațiile fiecărui corp de construcție; * sistematizarea pe verticală a terenului și modul de scurgere a apelor pluviale; * accesele pietonale și carosabile din incintă și clădiri, plantațiile prevăzute; * planul parcelar al tarlalei în cazul imobilelor neîmprejmuite care fac obiectul legilor de restituire a proprietății. ---------- Subpct. 1.2. de la pct. 1 de la lista II. Piese desenate" din secțiunea A a anexei 1 a fost modificat de pct. 38 al art. I din ORDONANȚA
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273827_a_275156]
-
prin excepție de la prevederile art. 6 alin. (4) și art. 7 alin. (1) lit. b), terenurile cuprinse în perimetrul de explorare/ prospectare/exploatare, care nu sunt înscrise în evidențele de cadastru și carte funciară, se pot identifica prin numărul de tarla și de parcelă, prin titlu de proprietate și proces-verbal de punere în posesie, precum și prin orice altă modalitate de identificare prevăzută de lege; ... b) prin excepție de la prevederile art. 7 alin. (1) lit. b), contractele de închiriere încheiate, în condițiile
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
axe; cotele trotuarelor, aleilor, platformelor și altele asemenea); * denumirea și destinațiile fiecărui corp de construcție; * sistematizarea pe verticală a terenului și modul de scurgere a apelor pluviale; * accesele pietonale și carosabile din incintă și clădiri, plantațiile prevăzute; * planul parcelar al tarlalei în cazul imobilelor neîmprejmuite care fac obiectul legilor de restituire a proprietății. ---------- Subpct. 1.2. de la pct. 1 de la lista II. Piese desenate" din secțiunea A a anexei 1 a fost modificat de pct. 38 al art. I din ORDONANȚA
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
secolele al III-lea-I î.e.n.; situl de la „Siliște” (nord-nord-vest de satul Băiceni) cuprinde așezări din secolele al II-lea-al III-lea e.n., al IV-lea e.n., al VIII-lea-al X-lea și al XV-lea; situl de la „Tarlaua Grajd”, de la marginea de est a satului Bărbătești cuprinde vatra medievală a satului Bărbătești (secolul al XV-lea), precum și așezări din eneolitic (cultura Cucuteni), perioada Latène, secolele al V-lea-al IV-lea î.e.n. (perioada Halstatt), secolele al II-lea
Comuna Cucuteni, Iași () [Corola-website/Science/301271_a_302600]
-
3 km nord-vest de sat; situl de la „Cetățuie” (marginea de sud-vest a satului), cuprinzând trei așezări din perioada Latène (secolele al IV-lea-al III-lea, al III-lea-I î.e.n. și respectiv I î.e.n.-I e.n.); și situl de la „Tarlaua Velnița” (la 3 km sud de sat, pe dreapta drumului spre Codăești), sit ce conține urmele unei așezări daco-romane din secolul al IV-lea e.n. și ale unei așezări medievale din secolele al XVI-lea-al XVII-lea. Celălalt obiectiv
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
fost desființat, fiind comasat cu satul Poieni. Șapte obiective din comuna Schitu Duca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice, ambele în zona satului Dumitreștii Gălății: la „tarlaua Rachiță I - II” ( nord de sat) se află urme de așezări din paleoliticul superior (gravittian), perioada Halstatt, secolele al III-lea-I î.e.n. (perioada Latène), secolele al II-lea-al III-lea e.n. (Latène-ul târziu) și secolul al IV-lea
Comuna Schitu Duca, Iași () [Corola-website/Science/301305_a_302634]
-
de sat) se află urme de așezări din paleoliticul superior (gravittian), perioada Halstatt, secolele al III-lea-I î.e.n. (perioada Latène), secolele al II-lea-al III-lea e.n. (Latène-ul târziu) și secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană); la „tarlaua Cimitir” se găsesc urme de așezări din paleoliticul superior (gravettian), secolul al II-lea î.e.n. (perioada Latène), secolele al II-lea-al III-lea e.n. (Latène-ul târziu) și secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană). Celelalte cinci obiective sunt clasificate
Comuna Schitu Duca, Iași () [Corola-website/Science/301305_a_302634]
-
familiei pentru o cât mai mare eficiență. Totuși puține familii au reușit să-și păstreze această organizare. Mai ales în cazul familiilor cu mulți copii terenurile s-au împărțit între frați, adeseori s-au mărunțit în zeci și sute de tarlale, unii desigur sărăcind. Cei fermi, cu copii puțini și cu grija realizării unor încuscriri pe bază de avere, au reușit să-i păstreze suprafețe mari de teren sau chiar să și le sporească. Odată cu fenomenul de roire a satelor din
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
nu de puține ori paza oilor peste noapte ca și mulsul și prepararea cașului revene unor fete abia ajunse la pubertate. Bărbații erau plecați la munci mai grele, precum cositul și adunatul fânului ori sapa porumbului și a cartofilor. Pe tarla, mai aproape sau mai departe de colibă, era staulul în care erau adăpostite oile pe timpul nopții, lângă care se afla cramba, un adăpost mobil de două persoane așezat pe tălpici de sanie, făcând astfel mai facilă deplasarea ei. Mai ales
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
fag>, termenul se referă mai mult la pădurea din preajma satului, decât la localitate. Nu posedăm documente care să ateste acest nume de Bucov din vechime. Adevărat este că, pe aceste meleaguri, au fost cândva întinse păduri de fag. Una dintre tarlalele cele mai fertile, care au aparținut acestui sat, luată de la boieroaica Câmpineanca și dată sătenilor care s-au remarcat în Primul Război Mondial s-a numit <La Fagi> Bătrânii au lăsat, prin tradiție, generațiilor viitoare știrea că aici erau niște
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
aceste date despre trecutul satului își amintește din copilărie (începutul sec. XX) de două clădiri construite din lemnul din acea pădure: șura lui Fănucu (Unguraș Ștefan) și casa lui Cincora Ianăș Vizan, existente încă în anii ‘30 ai secolului XX. Tarlalei de pădure „Dumbrava" i se mai zicea Bude sec (XX). Satul Livadia este așezat pe lunca Văii Streiului și are în împrejurimi priveliști minunate: • spre vest, vederea versanților estici ai Munților Retezat (vedere spre Vârful Tulișa, spre Valea râului Bărbat
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
pe direcția NV - SE, dispoziție impusă, la rândul ei, de structura geologică de monoclin). Această dispoziție generală a reliefului a determinat, din motive practice, direcția drumurilor principale în lungul văilor sau pe direcția mai puțin fragmentată a podurilor interfluviale, aspectul tarlalelor moșiilor din trecut, și chiar forma geometrică teritorială a majorității comunelor zonei de nord a județului Botoșani. Vecinii comunei Suharău sunt: Granița cu Ucraina este: Punctele geografice extreme ale comunei Suharău au următoarele coordonate: Distanța dintre punctele extreme ca depărtare
Comuna Suharău, Botoșani () [Corola-website/Science/300924_a_302253]
-
fenomene de rigolare și ravenare, la care eroziunea regresivă are ritmuri destul de accelerate. În scopul prevenirii și combaterii alunecărilor se recomandă captarea izvoarelor de coastă și executarea de drenuri pentru evacuarea excesului de umiditate. S-au putut observa în multe tarlale arăturile din deal în vale, cultivarea de plante prășitoare pe terenuri cu pante accentuate, crearea de drumuri pe pășuni și fânețe pe linia de cea mai mare pantă, în dorința de a scurta distanțele. Toate acestea se datorează și fărâmițării
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
numesc Josef. În 1909 apare că proprietar al moșiei compuse din : conac, magazii , grajduri, grădini, parc, Cavalerul Carol Auben căsătorit cu una din succesoarele familiei Petki. Sub el se face comasarea pământului, în 1911- 1912, pământul fiind împărțit în 5 tarlale. În 1916, Curtea Grofeasca din Crihalma este devastată de țărani la aflarea veștii intrării Regatului Român în primul război mondial. Din moșia rămasă, multă parte se arendează și se vinde treptat , rămânând mai nimic din moștenire, din averea familiei Petki
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
nume). În prima jumătate a secolului al XVIII-lea ocupația de bază a locuitorilor Comitatului Crasna era agricultura, la care se adăugau meșteșugurile și comerțul ca ramuri anexe. În agricultură se practica asolamentul bianual, hotarul satelor fiind împărțit în două tarlale. Arătura se executa cu 6 boi sau cu 8 boi. Productivitatea medie a comitatului era de 3 ori sămânța, chiar de 4 ori pe terenurile cele mai bune din Crasna. În perioada 1721-1722 s-au recoltat 28.255 clăi de
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
găsește. La est de sat, pe o lățime de 2 km. se întinde șesul Bârladului unde se află și islazul satului cu vegetația specifică stepei. Pământul arabil de aici este puțin și nu de prea bună calitate excepție făcând o tarla de 100 de ha. aflată la est de pădure. În pădurea care a mai rămas trăiesc porci mistreți (mari distrugători ai recoltelor), cerbi, căprioare și iepuri. Clima este temperat-continentală cu excese iarna sau vara. Satul fiind așezat pe coasta unui
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
o casă de piatră pentru soldați și o temnița, cu loc de tragere și execuție. Din analiza comparativa a Hărții Josefine cu Hartă topografica actuala (ambele la scară )rezultă că această casă pentru soldați și totodată temnița era amplasată pe tarlaua nr.42 " La cruce ", mijlocul parcelei 2601, în partea de nord - vest a castelului - la circa 270 metri de acesta, respectiv la 138 metri vest, si perpendicular cu monumentul atestării documentare a localității din 2006, intr-o pozitie strategică din
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
vest, fiind mai degrabă niște bordeie, de mărimea unor colibe ("coliben"). În zona centrală,partea de vest a satului (unde este actuala moară) apare gospodăria familiei Bogaty Imre (în românește Bogătean Indrei), o familie bogată, care a deținut moșia în tarlaua "Șes" (ultimele 50 hectare din moșie au rămas celor doi copii (Indrei și Irina) la început de secol 20, ulterior fiind valorificate în mare parte de tatăl și mama vitregă a acestora (amândoi intraseră în patimă beției )cînd cei doi
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
mutat și aceștia în noua vatra a satului sau au plecat spre sud, în vatra actuala a satului Soporu de Câmpie. În felul acesta românii au reorganizat satul cât și suprafețele de teren aferente . De altfel modul de terasare a tarlalelor înclinate, așa cum este cazul la "Razoare " este specific românilor și urmăreau atât delimitarea proprietăților cât și protejarea terenului de eroziune. Țăranii colectiviștii, din neștiința, au încercat să distrugă aceste tipuri de terase însă nu au reușit decît parțial, acestea păstrându
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
care fiecare lucrător, primăvara - dupa semănat, lua în primire suprafață stabilită fiecărei familii { după numărul brațelor de muncă }. Normele de producție și evidență zilelor de muncă au dispărut, plata colectiviștilor făcându-se în cote procentuale din producția realizată. Toamnă, în tarla există cantar și, în prezența funcționarilor CAP-ului { magazioner, brigadier etc. } se cântarea producția { aceasta se corectă cu un procent de umiditate discutabil } și se achită direct cota procentuala ,care avea limite între 10 și 20 %, funcție de cultură . Pentru cartofi
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
180 kg./ fiecare membru CAP, cantitate stabilită după așa zisele norme științifice de alimentare a populației. În general primeau de lucru { "porție " } chiar și navetiștii de la oraș, aceștia având probleme fiindcă nu reușeau să efectueze lucrările la timp. Dacă înainte tarlaua semănata avea uniformitate și continuitate, începind cu anii 70 apar petice prăsite la timp, iar altele pline cu buruieni și răpită înflorita în galben fiindcă nu erau prăsite,sau prăsite cu întârziere și de mîntuială . Conducerea CAP-ului privea neputincioasa
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Securității și comunismului, ca apoi, în scurt timp, nemulțumirile să fie îndreptate împotriva celor care preluaseră puterea după căderea lui Nicolae Ceaușescu. Pe pancarte protestatarilor era scris: „Jos Securitatea, suntem cu armata!”, „Securiștii-n mină, să avem lumină!”, „Securiștii pe tarla, să crească producția!”, „Revoluția a fost doar o rotație de cadre?”, „F.S.N.=P.C.R.”, „F.S.N., du-te în U.R.S.S.!”, „Nu mai vrem comuniști, securiști, activiști!” etc. Reprezentanții manifestanților au cerut să aibă un dialog cu cei din guvern. La un
Mineriada din februarie 1990 () [Corola-website/Science/309948_a_311277]
-
de președinte al Comisiei; ... b) secretarul comunei/orașului/municipiului; ... c) reprezentantul instituției prefectului, care asigură colaborarea directă și operativă a Comisiei cu celelalte instituții cu responsabilități în aplicarea prevederilor prezentei legi; ... d) un specialist în măsurători topografice și în identificarea tarlalelor și parcelelor din cadrul unității administrativ-teritoriale (specialist cadastru, inginer topograf, inginer agricol, subinginer agricol, referent agricol); ... e) un reprezentant al oficiului teritorial de cadastru și publicitate imobiliară. ... ---------- Alin. (2) al art. 5 a fost modificat de pct. 3 al art. I
LEGE nr. 165 din 16 mai 2013 (*actualizată*) privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272135_a_273464]
-
situației tehnico-juridice actuale, identificată prin măsurătorile efectuate și actele juridice colectate. ... (20) Cu ocazia realizării lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor pentru care au fost emise titluri de proprietate potrivit legilor de restituire a proprietăților funciare, dacă la nivelul unei tarlale se constată un deficit de suprafață, suprafața fiecărui imobil din respectiva tarla se diminuează proporțional cu suprafața din titlul de proprietate. Ulterior finalizării procedurilor de inventariere a terenurilor prevăzute de Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de
LEGE nr. 7 din 13 martie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) cadastrului şi a publicităţii imobiliare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273051_a_274380]