64,222 matches
-
organizației); restrângerea activității (reducerea personalului, produselor, producției etc., astfel încât să se elimine sectoarele ineficiente și să se salveze partea „sănătoasă” din organizație; informatizarea. Două abordări teoretice distincte, deși cu multe elemente comune ale schimbării organizaționale, merită în mod deosebit menționate: teoriile ecologiei populației și teoriile instituționaliste. Perspectiva teoriilor ecologiei populației pornește de la premisa că există populații de organizații care se află în competiție pentru aceleași resurse într-un mediu economic dat. Numărul celor care supraviețuiesc și au succes depinde de densitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
personalului, produselor, producției etc., astfel încât să se elimine sectoarele ineficiente și să se salveze partea „sănătoasă” din organizație; informatizarea. Două abordări teoretice distincte, deși cu multe elemente comune ale schimbării organizaționale, merită în mod deosebit menționate: teoriile ecologiei populației și teoriile instituționaliste. Perspectiva teoriilor ecologiei populației pornește de la premisa că există populații de organizații care se află în competiție pentru aceleași resurse într-un mediu economic dat. Numărul celor care supraviețuiesc și au succes depinde de densitatea populației de organizații și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
etc., astfel încât să se elimine sectoarele ineficiente și să se salveze partea „sănătoasă” din organizație; informatizarea. Două abordări teoretice distincte, deși cu multe elemente comune ale schimbării organizaționale, merită în mod deosebit menționate: teoriile ecologiei populației și teoriile instituționaliste. Perspectiva teoriilor ecologiei populației pornește de la premisa că există populații de organizații care se află în competiție pentru aceleași resurse într-un mediu economic dat. Numărul celor care supraviețuiesc și au succes depinde de densitatea populației de organizații și de capacitatea lor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
greșelile scump plătite de „pionierii” noului mediu. De asemenea, unele organizații se specializează pe o nișă clară, altele folosesc nișe multiple și au totuși succes. Procesul de selecție naturală a organizațiilor presupune deci strategii diferite, adaptate la context. Din perspectiva teoriilor instituționaliste privind organizațiile, schimbarea organizațională este funcție de valorile și normele care caracterizează mediul instituțional în care organizația funcționează. Creșterea capacității de supraviețuire și de dezvoltare a organizațiilor depinde de satisfacerea grupurilor de interese (stakeholders), actorilor care influențează mediul exterior. Precum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
de performanță; - înțelege caracteristicile unei economii globalizate, riscurile și oportunitățile cu care organizațiile, în general, și cele românești, în special, se pot confrunta în contextul globalizării 5.1. Ce este performanța și cine produce performanță 5.1.1. Definiție, măsurare, teorii privind performanța Performanța este rezultatul efortului făcut de individul motivat și, indirect, este rezultatul procesului complex de motivare. Pentru Johns (1996, p. 152), performanța este „măsura în care un membru al unei organizații contribuie la realizarea obiectivelor organizației”. Performanța este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
un motor al performanței? Foarte multe companii occidentale au scheme de recompense financiare pentru angajați, pe care le consideră un factor important de creștere a performanțelor. Este o practică începută de pe vremea managementului științific, așa cum am arătat în capitolul destinat teoriilor organizațiilor, o practică bazată pe conceptul de „om economic” și pe principiul „morcovul și bățul”. Sunt însă specialiști de seamă care contestă eficiența unor motivatori extrinseci pozitivi, precum banii (morcovul), sau negativi, de tipul sancțiunilor, pedepselor (bățul). Harvard Business Review
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
nesocializat”, având un comportament asemănător animalelor sălbatice, fiind lipsit de un limbaj uman, ulterior, a fost cu greu (și, oricum, incomplet) socializat pentru a putea comunica și trăi printre oameni (Giddens, 1989, pp. 60-61). Pentru o lectură mai detaliată a teoriilor moderne pot fi consultate lucrările publicate de M. Zlate (2004) sau M. Vlăsceanu (1993, 2003). Termenul contingency (contingență) poate fi tradus și prin „interdependență” și se referă la dependența unor elemente de altele, aici a stilului de conducere de situație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Sociale, 3, 1994. engl. chief executive officer, CEO. Pentru o analiză detaliată a surselor și formelor de manifestare ale conflictului, vezi sucapitolul 6.2 în M. Vlăsceanu, Psihosociologia Organizațiilor și Conducerii, Editura Paideia, București, 1993. Pentru o analiză detaliată a teoriilor instituționaliste/neoinstituționaliste, vezi Scott, W.R., 2004, Instituții și Organizații, Editura Polirom, Iași; Pop, L.M., 2003, Imagini Instituționale ale Tranziției, Editura Polirom, Iași. Acest capitol include referiri la elemente generale din lucrările: Bryson, 2002; Heiyer și Renden, 2004; DFID, 2002
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
depusă cu creierul. Situația dă seama de un mod anume de ierarhizare a valorilor care încă nu s-a sedimentat deplin în legi, efectele fiind observabile deocamdată doar în anumite sfere ale moralei. Suntem o națiune marcată de diferența dintre teorie și practică. Proprietatea ca expresie a dorinței omului de putere. Dorința și satisfacerea dorinței ca elemente primordiale ale lumii prezente. Dorința este dorință de putere dar este și supunere la putere. Ne sunt create dorințe noi care ulterior ne sunt
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă[Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
constituie modelele de repaus pe care le alegem și cu care tindem să ne identificăm, fără ca acest lucru să fie posibil la modul absolut (e drept, esența repaosului în acest caz este dată tocmai de această tindere). A avea o teorie care explică ceva înseamnă deseori că subiectul explicației suntem noi; teoria este elaborată pentru a ne satisface pe noi și nu pentru a epuiza lucrul prin explicitare. Ceea ce înseamnă că o bună parte a teoriilor științifice au mai curând un
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă[Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
tindem să ne identificăm, fără ca acest lucru să fie posibil la modul absolut (e drept, esența repaosului în acest caz este dată tocmai de această tindere). A avea o teorie care explică ceva înseamnă deseori că subiectul explicației suntem noi; teoria este elaborată pentru a ne satisface pe noi și nu pentru a epuiza lucrul prin explicitare. Ceea ce înseamnă că o bună parte a teoriilor științifice au mai curând un rol curativ într-o terapeutică a spiritului. Filozofia corespunde unui anumit
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă[Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
această tindere). A avea o teorie care explică ceva înseamnă deseori că subiectul explicației suntem noi; teoria este elaborată pentru a ne satisface pe noi și nu pentru a epuiza lucrul prin explicitare. Ceea ce înseamnă că o bună parte a teoriilor științifice au mai curând un rol curativ într-o terapeutică a spiritului. Filozofia corespunde unui anumit mod de a fi al fiecărui om, de a își pune întrebări în rarele momente ale vieții în care se descoperă pe sine și
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă[Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
că substanța este alcătuită din materie și formă, deschide într-un mod specific domeniul științei, orientând direcția multora din cercetările ulterioare. Putem chiar forța o analogie între formă și ceea ce se înțelege în fizica actuală prin informație. Într-un fel teoria evoluționistă afirmă că tot ceea ce este viu are drept strămoș comun (și tată continuu) Pământul. Iată unul din fundamentele ecologiei! (Ceea ce face din ecologie o "afacere de familie".) Este posibil ca filosofia să joace pentru știință același rol pe care
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă[Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
în cadrul căreia forțăm asemănarea altuia cu noi. Profesorii de filozofie pot fi îndrumători spirituali ai ateilor, ei rămânând, în absența religiei, singurii ce pot furniza o viziune de ansamblu pe care o existență se poate sprijini. Cei ce au o teorie se grăbesc să o împărtășească altora, de parcă în însăși acea teorie stă conceptul comunicării sale. Împărtășirea unei teorii ia deseori forme agresive deoarece ea nu este importantă pentru cel ce o propovăduiește atât prin ceea ce are pretenția că descoperă, cât
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă[Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
fi îndrumători spirituali ai ateilor, ei rămânând, în absența religiei, singurii ce pot furniza o viziune de ansamblu pe care o existență se poate sprijini. Cei ce au o teorie se grăbesc să o împărtășească altora, de parcă în însăși acea teorie stă conceptul comunicării sale. Împărtășirea unei teorii ia deseori forme agresive deoarece ea nu este importantă pentru cel ce o propovăduiește atât prin ceea ce are pretenția că descoperă, cât prin justificare pe care o aduce existenței autorului ei. Puțin contează
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă[Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
în absența religiei, singurii ce pot furniza o viziune de ansamblu pe care o existență se poate sprijini. Cei ce au o teorie se grăbesc să o împărtășească altora, de parcă în însăși acea teorie stă conceptul comunicării sale. Împărtășirea unei teorii ia deseori forme agresive deoarece ea nu este importantă pentru cel ce o propovăduiește atât prin ceea ce are pretenția că descoperă, cât prin justificare pe care o aduce existenței autorului ei. Puțin contează dacă ea a fost sau nu verificată
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă[Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
propovăduiește atât prin ceea ce are pretenția că descoperă, cât prin justificare pe care o aduce existenței autorului ei. Puțin contează dacă ea a fost sau nu verificată; important e că descoperitorul ei crede în ea; deci, într-un fel, orice teorie este o credință, împărtășită de una sau mai multe persoane. În fond, între cei care încearcă să ne convertească la o anumită credință și cei care vor să aderăm la punctul lor de vedere (pentru a-i justifica drept unul
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă[Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
e o formă de călugărie: câteva persoane stau în "chiliile" lor și cercetează lucruri care, cel puțin aparent, nu prezintă nici un interes practic. Sunt niște ciudați, afară de cazul în care înțelegem că orice practică este imposibilă de fapt în lipsa unei teorii corespunzătoare, și orice existență riscă să rămână fără sens dacă nu i-au fost propuse sensuri adecvate. Existența socială e bazată și pe limitare, pe o menținere într-un anumit interval a posibilităților personale; inclusiv cele de a gândi. Din
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă[Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
filosofiei (deși pentru grecii antici corpul era ținut la mare cinste), sau un reflex creat de creștinism, corpul părând multora prea jos pentru a merita reflectat la el. E asemenea unui element care, dacă este luat în considerare, spulberă o teorie. Asistăm așadar la continuarea modelului suflet-corp, locul sufletului părând a fi luat de spirit. Valorile sunt generate în mod colectiv; putem observa asta într-un grup în care unul din membri are o părere diferită asupra unei probleme față de restul
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă[Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
este vorba de fapt de o dificultate de a constitui realitatea. Ceea ce ne arată că, în contextul raportului cognitiv pe care-l avem cu lumea (care este într-un fel raportarea noastră esențială) realitatea constituie reperul fundamental al adevărului. Dacă teoria evoluționistă este corectă, mă întreb când ne vom adapta la accidentele rutiere. Și cum vom arăta odată adaptați? De fapt, întrebarea poate fi mai generală: cum se va adapta omul la industrie? (Sau această adaptare a avut deja loc?) Am
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă[Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
dorea modernitatea, ci de revolta surdă împotriva statului. Ceea ce ne arată că statul a uzurpat funcții și simboluri prea tari pentru el. Între Eu și Io este o diferență ce dă seama de moduri diverse de constituire a sine-lui. Există teorii care exercită o influență extrem de mare asupra modului de gândire al oamenilor; exemplul cel mai elocvent îl constituie teoria evoluționistă care-și aruncă umbra asupra tuturor științelor ce studiază viul, și chiar mai mult decât atât. Televiziunile profită tot mai
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă[Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
tari pentru el. Între Eu și Io este o diferență ce dă seama de moduri diverse de constituire a sine-lui. Există teorii care exercită o influență extrem de mare asupra modului de gândire al oamenilor; exemplul cel mai elocvent îl constituie teoria evoluționistă care-și aruncă umbra asupra tuturor științelor ce studiază viul, și chiar mai mult decât atât. Televiziunile profită tot mai mult de faptul că telespectatorul se simte bine când înțelege ceva, având sentimentul că este asemenea multor altor persoane
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă[Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
pe cultura unei nații). Judecățile diferite în mod radical (contradictorii) pe care le emitem asupra aceluiași element în momente diferite ne arată gradul de dependență a judecăților noastre de starea de spirit din clipa în care le emitem. Dacă acceptăm teoria evoluționistă atunci este necesar să observăm că orientarea fundamentală a minții este una practică, vizând supraviețuirea individului și, dincolo de el, a speciei. Dominarea și-a schimbat întru câtva structura, suferind o alunecare a accentului de pe forța brută pe cunoașterea ca
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă[Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
autori aveam să mă chinuiesc toată viața să le gândesc ideile, pornind de la ceea ce mocnea în mine, fără a ajunge poate să le duc până la capăt. Ei dau parcă mai mult timp vieții mele; evident, și conținut. Sensul tare al teoriilor greșite e dat de faptul că acestea constituie capcane pentru alte minți; ele nu reprezintă doar un punct mort în renumitul proces al evoluției, ci mai curând o gaură neagră. Cine știe ce teorii greșite ne hrănesc chiar în acest moment orgoliul
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă[Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
vieții mele; evident, și conținut. Sensul tare al teoriilor greșite e dat de faptul că acestea constituie capcane pentru alte minți; ele nu reprezintă doar un punct mort în renumitul proces al evoluției, ci mai curând o gaură neagră. Cine știe ce teorii greșite ne hrănesc chiar în acest moment orgoliul cunoașterii! Partea proastă e că aflăm despre o teorie că este greșită abia după ce ne-am smuls din brațele ei. Iar dacă o bună parte din viața noastră intelectuală am adăstat în
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă[Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]