8,991 matches
-
despre pământul țării, Cluj-Napoca, 1979; Templul de sticlă, Cluj-Napoca, 1979; Zile în cuibul păsării, București, 1980; Pe urmele lui Lucian Blaga, București, 1982; Extaze, București, 1983; Vânătoare de vrăjitori, București, 1986; Brocarturi și pănură, Cluj-Napoca, 1988; Corinda, București, 1988; Das Testament des lezten Grafen, Hildesheim-Zürich- New York, 1988; Pod în Balcani, Chișinău, 1999; Ca o rană cunoașterea, pref. Dumitru Micu, Cluj-Napoca, 2001; Turnul de fildeș, București, 2003. Ediții, antologii: Ion Agârbiceanu, Fefeleaga, postfața edit., București, 1971; Ion Vinea, Opere, I-V, introd
VAIDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290407_a_291736]
-
și cultură românească, București, 1984; Între scriere și oralitate, București, 1988. Ediții: Crestomație de literatură română veche, I-II, coordonatori I.C. Chițimia și Stela Toma, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Cluj-Napoca, 1984-1989 (în colaborare); Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului și Noului Testament, coordonator I.C. Chițimia, București, 1988 (în colaborare); Povestea țărilor Asiei. Cosmografie românească veche, pref. edit., cu ilustrații după desene de epocă de Mihaela Dumitru, București, 1997 (în colaborare cu V. Guruianu); Fiziolog - Bestiar, introd. edit., cu un excurs de Mihaela
VELCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290478_a_291807]
-
1945 este numită consilier cultural pe lângă Ambasada României, iar în august 1946 face parte din delegația română la Conferința de Pace. În plină putere creatoare încă, după o scurtă și aparent neînsemnată boală, ultima descendentă a Văcăreștilor încetează din viață. Testamentul exprimă devotamentul față de țara natală: „Toată activitatea mea de aproape o jumătate de veac a fost consacrată intereselor neamului nostru, căutând să strâng raporturile dintre Franța și România. Franța, care a fost pentru mine a doua patrie și unde din
VACARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
George Cuibuș, Colocvii pariziene: cu Jules Romains și Edmée de La Rochefoucauld... despre Elena Văcărescu și Anna de Noailles, F, 1966, 12; Andrei Radu, Aspecte românești în opera Elenei Văcărescu, SUB, Philologia, t. XI, 1966, fasc. 2; Augustin Z.N. Pop, Testamentul literar al Elenei Văcărescu, RL, 1968, 44; George Oprescu, Domnișoara Elena Văcărescu, SXX, 1969, 9; Sarina Cassvan, Un gând pentru Elena Văcărescu, VR, 1972, 2; Romulus Dianu, Elena Văcărescu, TBR, 1973, 7; Al. Duiliu Zamfirescu [Evocare], MS, 1973, 4; Ion
VACARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
București, 1979; Teatrul european în secolul Luminilor, București, 1981; Teatrul romantic european, București, 1984; Oameni pe care i-am cunoscut, București, 1987; Întâlniri cu oameni, întâlniri cu viața, București, 1990; Pagini memorialistice, Craiova, 1995; Din cartea nepoților: poezii, București, 1999; Testament moral pentru tinerii mileniului al treilea, Craiova, 2002. Antologii: O antologie a dramei istorice românești (Perioada contemporană), introd. edit., București, 1986. Repere bibliografice: Petru Comarnescu, Liceul, gândit cu prilejul unei monografii, RFR, 1935, 10; George D. Nedelcu, „Spiritualități românești”, „Gazeta
ZAMFIRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]
-
Actualitatea, 164-167; Ion Zamfirescu, Oameni pe care i-am cunoscut, București, 1987, 62-72; Cioculescu, Itinerar, V, 444-451; Ierunca, Românește, 45-53; Lovinescu, Unde scurte, II, 78-81; Andreea Deciu, „Scrisori către fiul și fiica mea” , RL, 1994, 32; Z. Ornea, Alice Voinescu - testament spiritual, RL, 1994, 40; Mircea Zaciu, Două epistolare, F, 1994, 10-11; Tania Radu, „Scrisori către fiul și fiica mea”, RITL, 1994, 4; Ion Simuț, Revizuiri, I, București, 1995, 257-261; Dan C. Mihăilescu, Mica bibliotecă de toamnă, „22”, 1997, 49; Frusinica
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
Evenimentul din 5 octombrie 1904 se arăta: . Aceeași stare de spirit o regăsim În ziarul Mișcarea, din 30 septembrie 1911: . Este interesant de stabilit un posibil clasament al interesului Regelui Carol I pentru orașele țării prin prisma sumelor lăsate În Testament pentru săraci: București 50.000 lei; Iași 30.000; Craiova 20.000; Galați 10.000; Focșani 8.000; pentru celelalte capitale de județ 5.000 . Prin urmare, raportul București-Iași era de 5/3. Primăria Orașului Iași a hotărât, În semn
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
Domnul este scăparea mea !>> . Căci zicea : << Pentru că mi au fost mâinile ridicate spre scaunul Domnului, de aceea va bate Domnul pe Amalec din neam în neam !>> (Ieșirea, 17, 8-16). Pe de altă parte, relația uranic-uranic este consemnată, potrivit canoanelor Noului Testament, atunci când Maica Domnului este considerată principalul intermediar între creștini și Divinitate, fiind ilustrată în iconografie cu mâinile înălțate la rugăciune (Fig. 11/1). În serviciul religios, există și relația htonic-uranic atunci când, în cadrul Sf. Liturghii, preotul este cel care ridică mâinile
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
sensurile deliberat obscure prin comprehensiune hermeneutică și decodare filologică, sugerând folosirea unei chei critice modelate după abordarea călinesciană a Jocului secund: „Îndoit prealiniștitul / Numele l-a scris pe apă, / Cupe pline - asfințitul / Blestemat model să-nceapă; / Dorului pierdut în fieruri / Testament călcat în tropot, / Cântecul s-a rupt din ceruri - / Mult mă doare gândul clopot”. Existența paradoxală a poetului, ființând în lume și totuși neaparținându-i („Îndoit prealiniștitul”) refuză să ia parte la istorie („Numele l-a scris pe apă”) întrucât
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
Blestemat model să-nceapă”); pe de altă parte, «căderea în lume» a sufletului („Cântecul s-a rupt din ceruri”) - poposit în «vârsta de fier» a creației („Dorului pierdut în fieruri”) și oprit de a avea o relație directă cu transcendența („Testament călcat în tropot”) - îi produce celui exilat o durere străină de sensibilitatea mundană („Mult mă doare gândul clopot”). O interpretare postmodernă, demnă de atenție, îi aparține Lidiei Vianu, care, părăsind sfera strictă a esteticului, deschide căile criticii către complexitatea politicului
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
1937) reflectă frământări de ordin social, vestind „ziua de mâine”, menită să alunge „ziua de azi”, „strâmbă și proastă”. Tot astfel, ciclurile Steaua care nu cade și Horia din Clopotul de aur (1939). Adresându-se fiului, ca Tudor Arghezi în Testament, poetul enunță lapidar, într-o formulare de inscripție, îndatorirea acestuia de a păstra neștearsă amintirea chinurilor și umilințelor îndurate de străbuni: „Să nu uiți nici o clipă: străbunii au fost șerbi./ Primiră-n veacuri aspre sudălmi și bice-n spate./ Să
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
realizând întâlnirea umanului cu supranaturalul divin, ca în cazul profetismului sau al divinației oraculare. În sensul acesta Pythia, la greci, și Sybila, la romani, devin personaje emblematice, simboluri ale exemplarității nebuniei, respectată, temută și ascultată. Luciditatea vizionară a profeților Vechiului Testament, precum și extazul tenebros al profeteselor oracolului de la Delphi sau al sibilelor romane, sunt „semne” trimise oamenilor de divinitate, cărora aceștia trebuie să se supună și pe care trebuiau să le urmeze. „Delirul profetic” se întemeiază la originea sa, ca act
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anticipația în sfera organizării nosologiei psihiatrice. 19. NOSOLOGIA PSIHIATRICĂ III (Clinica sistematica a bolilor psihice) Dispoziție și boală La originile sale nebunia a avut o semnificație moral-religioasă. Aceasta este imaginea culturală a nebuniei, pe care o întâlnim în scrierile Vechiului Testament. „Delirul profetic” era „glasul conștiinței colective”, iar profetul - cel prin gura căruia Dumnezeu vorbea poporului. Din aceste considerente „vocea profeților” neliniștea, înfricoșa, obliga la supunere și ascultare, restabilind ordinea morală și religioasă a lumii. Nebunia va evolua într-un dublu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Elisabeta sunt directe și obsesive. În fine, simbolistica biblică nu este mai puțin prezentă. La prima vedere este vorba doar de o poveste de dragoste, precum cea din Șir Hașirim (Cântarea Cântărilor). Dar, cum se știe, cartea aceasta a Vechiului Testament este o alegorie. Încă din veacul al III-lea d.Hr., Origene Adamantios arătase că Șir Hașirim relatează drama tainică a iubirii dintre Logos și Psyche, dintre Cuvântul Divin și Sufletul Omenesc. Iar talmudiștii târzii ai evreilor europeni răspândiseră interpretarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Originile hermeneuticii se pierd în negura vremurilor și nu intenționăm să schițăm aici fabuloasa ei istorie. Știința modernă a interpretării, inițiată de Friedrich Daniel Ernst Schleiermacher (1768-1834) cu vestita sa lucrare Hermeneutik und Kritik mit besonderer Beziehung auf das Neue Testament (publicată postum, în 1838, de către Friedrich Lücke)128, are și ea o istorie contorsionată care se întinde pe două veacuri. Nu s-a constituit o știință generală sau o metodologie universală a acestei arte a interpretării și negocierii, atribuită de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
formării umane autentice. În 1991, David Kennedy a comentat corect valoarea deschiderii științifice realizate în cercetarea curriculară de Reynolds. Într-o „revistă a presei” publicată în The Journal of Education Thought 151 Kennedy aprecia lucrarea lui Reynolds (1989) astfel: ...un testament personal despre aventura sensibilității umane prin tărâmul lugubru, sterp, confuz și emoțional al celor mai importante practici educaționale contemporane pentru a afla în ce constă capacitatea teoriei curriculumului de a ajuta această sensibilitate umană să-și înțeleagă propria aventură. Nivelul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1995; Necropole pentru suflet, București, 1996; Altarul muzelor, București, 1997; La casa cu nebuni, București, 1997; Ucenic la Eminescu, București, 1997; Din gulagul românilor..., București, 1998; Eu sunt născut în Bucovina..., București, 1999; Codrii Cosminului, București, 1999; Poem nocturn sau Testamentul unui poet postmodernist, Timișoara, 2000; 111 poeme haiku, București, 2001; Dacă rusoaicele nu mai au de la cine naște copii, agață un român..., București, 2003. Repere bibliografice: Eliza Botezatu, O realizare literară, LA, 1982, 24 iunie; Liliana Lazia, „101 poeme haiku
PREPELIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289010_a_290339]
-
Cicerone Ionițoiu și alții, un luptător pentru cunoașterea în Occident a dramelor poporului român și a victimelor lagărului comunist. Membru fondator al Asociației Deținuților Anticomuniști Români, cu sediul la Paris, participă la manifestările organizate împotriva regimului dictatorial din România. Cartea Testamentul din morgă, scrisă în țară, va fi dată în manuscris lui Eugen Ionescu în 1978, când R. face o călătorie în Franța. Publicată curând după aceea în foiletonul „Cuvântului românesc” din Hamilton (Canada), este difuzată în 1979 și prin postul
RADINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289090_a_290419]
-
călătorie în Franța. Publicată curând după aceea în foiletonul „Cuvântului românesc” din Hamilton (Canada), este difuzată în 1979 și prin postul de radio Europa Liberă (emisiunea Tinerama), iar în 1981 apare la München, la Editura Ion Dumitru. Adevărată proză autenticistă, Testamentul din morgă sfidează prin duritatea faptelor relatate - experiențele trăite în lagărele comuniste - orice plăsmuire ficțională. Fără a avea merite literare deosebite, scrierea este, după Eugen Ionescu, semnatarul prefeței, „o carte mare, pe care puriștii o vor găsi simplă uneori, dar
RADINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289090_a_290419]
-
una, vibrantă, simplă pe bună dreptate și, din fericire, adevărată, înalt și brav omenească”, ce „răscumpără josniciile noastre, slăbiciunile noastre: cine își pierde viața o va câștiga: cine crede că o câștigă, o va pierde. Remus a câștigat-o”. SCRIERI: Testamentul din morgă, pref. Eugen Ionescu, München, 1981. Repere bibliografice: George Ciorănescu, Testamentul din morgă al unui supraviețuitor al temnițelor comuniste, „Apoziția” (München), 1982-1985, 8-9; Remus Radina, O mărturie, JL, 1994, 17-20; Popa, Ist. lit., II, 1041-1042; Manolescu, Enciclopedia, 584-585. M.P.
RADINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289090_a_290419]
-
brav omenească”, ce „răscumpără josniciile noastre, slăbiciunile noastre: cine își pierde viața o va câștiga: cine crede că o câștigă, o va pierde. Remus a câștigat-o”. SCRIERI: Testamentul din morgă, pref. Eugen Ionescu, München, 1981. Repere bibliografice: George Ciorănescu, Testamentul din morgă al unui supraviețuitor al temnițelor comuniste, „Apoziția” (München), 1982-1985, 8-9; Remus Radina, O mărturie, JL, 1994, 17-20; Popa, Ist. lit., II, 1041-1042; Manolescu, Enciclopedia, 584-585. M.P.-C.
RADINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289090_a_290419]
-
Ion Marin Sadoveanu, București, 1997; Dicționarul personajelor din „Viața la țară” și „Tănase Scatiu” de Duiliu Zamfirescu, București, 1998; Vecinele, București, 1999; Dicționarul personajelor din „Ciocoii vechi și noi” de Nicolae Filimon, București, 2000. Traduceri: Alexandre Dumas, 1001 de fantome. Testamentul domnului De Chauvelin, Cluj-Napoca, 1981; Quintus de Smirna, Războiul Troiei sau Sfârșitul Iliadei, pref. Eugen Cizek, București, 1988. Repere bibliografice: H. Zalis, Liviu Rebreanu în trei fațete definitorii, LCF, 1995, 31; George Munteanu, O performanță dicționaricească, LCF, 1995, 41; Constantin
RADULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289100_a_290429]
-
București, 1994; Împușcarea călărețului, București, 1994; Popa Piso din Zărnești, București, 1994; Antropologia stilistică. Lumea lui Charles Dickens, pref. Victor Săhleanu, București, 1995; Condamnat să învingă, pref. Barbu Cioculescu, București, 1995; Flăcări sub cruce, cuvânt înainte Teodosie Snagoveanul, București, 1995; Testament între îngeri și diavol, cuvânt înainte Teodosie Snagoveanul, București, 1995; Un viitor călugăr greco-catolic din preajma „Rugului aprins” (în colaborare cu Pericle Martinescu și Justin Paven), București, 1996; Preoți în cătușe (în colaborare cu Irineu Slătineanu), pref. Vasile Andru, București, 1997
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
sunt prezenți cu articole G. Bogdan-Duică (Petru Maior și Iustinus Febronius sau Petru Maior ca vrăjmaș al Papei, Mici studii istorice. Ceva despre Maramureș și Muncaciu, Psihologia unui articol anticatolic, Catedrala), I. Lupaș (Matei Voileanu, Puterea morală a conștiinței naționale, Testamentul episcopului N. Ivan, Transilvania sau Ardeal?), Al. Lapedatu (Statul și Biserica Ortodoxă), Sextil Pușcariu (Românism și ortodoxie, În noaptea Învierii, Brâul crucii ortodoxe, Veac nou), Em. Panaitescu, Victor Stanciu, Victor Papilian, Nichifor Crainic, Onisifor Ghibu, Ioachim Crăciun, Florian Ștefănescu-Goangă, N.
RENASTEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289173_a_290502]
-
treilea rezultă din încercările savantului de a adăugi și revizui postulatele propriei filosofii sub asaltul unei noi realități. Prețioase sunt și notațiile privind familia, formația intelectuală a tatălui sub oblăduirea părintească a lui Eufrosin Poteca, ce i-a lăsat, prin testament, cărți și acte. Sub zodia tragicului se înscriu suferințele morale și materiale ale lui R.-M. În ciuda vicisitudinilor, el are puterea să spere și să prevadă aproape exact durata epocii comuniste: cel mult cincizeci de ani. Stilul este sobru, cu
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]