4,468 matches
-
astă dată îl crezui. Înțelesei că făcuse cu ea o ultimă încercare, se pliase adică pentru ultima oară în fața firii, caracterului, ideilor ei, puține, dar tenace... De aici, ca să zic așa, umanismul lui dulceag, tăcerile lui nesărate, senzația parcă a topirii personalității lui... Și că nu ieșise nimic. Ne distrarăm, văzurăm un film împreună, luarăm masa la restaurant și golirăm cîte-o sticla. Verva lui Petrică era egală, domoală, sarcastică, dar nu-și mai trăgea sursa din viața lui cu Matilda, ci
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
îmbolnăvi, diabetul zaharat fiind una din maladii. Pe stativ, cu ajutorul mufei și clemei se fixează în poziție înclinată o eprubeta termorezistenta în care s-au introdus 10 g clorat de potasiu și 2g dioxid de mangan. Se încălzește eprubeta până la topirea cloratului și cu ajutorul unui clește, cu mare atenție se introduce bomboană (cele de dextroza sau glucoză sunt ideale). Prin descompunerea cloratului de potasiu în prezența dioxidului de mangan, se obține oxigen. La adăugarea bomboanei se produce o reacție foarte violență
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
moale (se taie cu cuțitul), este foarte reactiv (se ține sub petrol), reacționează energic cu apă deoarece are caracter electropozitiv pronunțat, iar ionii săi se solvatează foarte ușor. Gazul (H2) degajat la suprafață de contact metal-apa și căldura degajata determina topirea metalului și plutirea acestuia pe suprafața apei sub forma unei de sfere. Dacă acestei sfere i se da foc, se obține ”mingea de foc”, hidrogenul arde cu o flacăra luminoasă, colorată în galben datorită prezenței ionilor de Na+. Colorația roșu-carmin
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
produselor, pentru îmbunătățirea informațiilor prezente pe acestea și destinate utilizatorilor, respectiv pentru flexibilitatea marcării unei game extinse de itemuri. Având în vedere utilizarea de mecanisme termice variate, marcarea nu poate fi caracterizată drept un proces care depinde strict de încălzire, topire sau vaporizare; toate aceste trei procedee pot fi aplicate simultan în cazul anumitor aplicații. Marcarea laser are puține elemente comune cu metodele convenționale de etichetare, exceptând procedeele de manipulare ale fasciculului pentru a obține șablonul de marcare dorit. Avantajele marcării
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
pentru formarea marcării. Dacă temperatura este ușor mărită, bulele pot penetra suprafața, îmbunătățind contrastul. Intensitatea laser este scăzută, având în vedere că nu este necesară degradarea termică sau ablația, fiind modificată strict doar microstructura stratului superficial. Microfisurarea este determinată de topirea superficială a suprafeței (până la aproximativ 20 µm). Materialul resolidificat conține multe microfisuri care dispersează lumina și conferă contrast cu substratul. Prin această metodă se marchează sticla, folosindu-se un laser CO2. Sticla din carbonat de sodiu/sodă calcinată este marcată
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
cu lungime de undă suficient de redusă, precum cea emisă de un laser excimer, disociază moleculele, determinând o schimbare a culorii și deci un marcaj permanent - Fig. 1.10. Fig. 1.10. Marcarea prin modificarea cromaticii [32] Gravarea Gravarea implică topirea sau vaporizarea localizată a suprafeței, în general până la o adâncime de aproximativ 0,1 mm. Contrastul este obținut 27 datorită diferitelor proprietăți optice ale regiunilor solidificate/vaporizate și ale substratului. Acest mecanism este aplicat în mod normal la marcarea termoplasticelor
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
astfel timp și îmbunătățindu-se calitatea. În cazul gravării prin vaporizare, fasciculul laser este focalizat într-un punct redus dimensional, fapt ce majorează semnificativ densitatea energetică. Atunci când energia atinge un nivel suficient de înalt și temperatura suprafeței depășește pragul de topire, va fi vaporizată aproape întreaga arie a materialului asupra căreia a fost focalizat fasciculul (Fig. 1.11). Eficiența procesului de vaporizare depinde de capacitatea de absorbție a lungimii de undă aferentă radiației laser [33]. Materialele organice și anumite sticle prezintă
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
6 µm, adesea de 100%. Metalele absorb eficient lungimea de undă de 1,06 µm, dar o parte din energia laser va fi reflectată - fapt potențial periculos. Fig. 1.11. Marcarea prin eliminare de material [32] În cazul gravării prin topire anumite materiale sunt topite prin intermediul radiației infraroșii, de exemplu metalele, compușii epoxidici sau sticlele. În cazul metalelor, contrastul marcajelor se obține prin oxidare sau înglobare de impurități în topitură. În cazul materialelor plastice, materialul se topește, formând bavuri. În funcție de tipul
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
termică. Cu toate acestea, luând în considerare natura fragilă a ceramicilor, apar limitări în ceea ce privește mecanismele de marcare ce pot fi utilizate [37]. Microplăcile de siliciu pot fi marcate cu laseri Nd:YAG, la începutul procesului de fabricare a semiconductorilor, prin topirea unui strat superficial subțire, fără afectarea termică a substratului. Caracteristicile fasciculului Laserul pulsativ TEA CO2 reprezintă cea mai răspândită sursă pentru marcarea produselor consumabile nemetalice. Un set tipic de parametri de prelucrare ar fi: puterea medie de 50 - 100 W
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
cazul emisiei pulsate. Un fascicul CO2 poate fi livrat printr-o mască, implicând manipularea acestuia și crearea unei matrici de puncte. Elementele optice sunt relativ costisitoare, din cauza lungimii de undă îndepărtat infraroșie a fasciculului. Marcajele sunt produse prin reacții termochimice (topire sau vaporizare). Radiația îndepărtat infraroșie este compatibilă în mod particular materialelor organice, precum hârtia sau produsele lemnoase, materialelor plastice și ceramice, putând îndepărta straturi subțiri de vopsea sau cerneală de pe un substrat. Suprafețele metalice pot fi marcate folosind acoperiri absorbante
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
termice ale materialelor. Graficul este construit pe baza modelării fluxului de căldură al suprafeței (liniile continue), datele experimentale aferente diferitelor mecanisme de marcare fiind grupate în regiuni delimitate de liniile întrerupte. Se pot observa, de asemenea, liniile de inițiere a topirii și vaporizării suprafeței. Fig. 1.15. Diagrama normalizată a mecanismelor de marcare [26] Informațiile aferente diferitelor mecanisme de marcare termică sunt grupate în regiuni corespunzătoare, funcție de temperatura de vârf normalizată a suprafeței prelucrate. Datele referitoare la procesul de albire (mecanism
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
prezent doar 1% din întregul ciclu de marcare, fiind dominat de sistemele laser. Acest procent remanent corespunde marcajelor color, dar și această metodă va fi înlocuită odată cu implementarea unui sistem laser echivalent, variante viabile existând deja pe piață, bazate pe topirea anumitor pulberi sau geluri colorate pe suprafețele de marcat. Ornamentare Ornamentarea cu laser a suprafețelor reprezintă un proces în plină dezvoltare. Marcajele sunt produse prin creșterea unor straturi discrete de oxizi; grosimea acestora determinând caracteristicile marcajului. Prin controlarea atentă a
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de prelucrări cu un grad ridicat de calitate (aspect), fără resturi (picături, așchii) și deteriorări ale zonelor adiacente. Prin urmare, procesul de ablație este stabil reproductibil. Rezultă că dimensiunile structurii produse nu sunt limitate de către deteriorarea termică sau mecanică, precum topirea, formarea de margini crestate și fisuri etc. Așadar, dimensiunile minime ale structurii ce se poate obține sunt limitate în principal doar de difracția la nivel de o singură lungime de undă [42]. Trebuie admis, de asemenea, că pulsurile laser ultra
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
a fost de a evita formarea de picături micrometrice, induse de efectele termice din Țintă, ce apar în general ca rezultat al ablației laser în regim nanosecundă. Având în vedere că, la o scală de timp subpicosecundă, se constată apariția topirii atermice, s-a așteptat ca ablația cu pulsuri laser ultrascurte să reprezinte consecința unui proces de ionizare multifotonică, cu efecte minime ale difuziei termice, pentru o intensitate a laserului ce nu depășește cu mult pragul de ablație. Această nouă sursă
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de operare. Marcajele laser pot fi obținute atât prin metodele termice cât și atermice ale interacțiunii fascicul - material. Fiecare mecanism termic este caracterizat de o creștere de temperatură ce pornește de la nivelul de încălzire (în cazul marcării prin decolorare), la topire (spumare și microfisurare), respectiv vaporizarea (gravare). Laserii CO2 și Nd:YAG sunt utilizați pentru a induce moduri termice aferente marcării. Marcarea atermică implică modificări chimice la nivelul legăturilor atomice, cărora le sunt compatibili laserii excimeri. Având în vedere faptul că
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
pot executa profilograme "șanțurile" sunt mai înguste (și mai adânci) decât în cazul celor standard, realizate cu laser nanosecundă. Aflându ne în situația inovatoare de a realiza marcaje cu un laser ultrarapid, utilizat în prezent cu preponderență pentru prelucrări și topiri și având o foarte mare putere de concentrare, focalizare și topire, am încercat atingerea unui deziderat de configurare al echipamentului, pentru obținerea unor dimensiuni ale marcării femtosecundă aferente celui mai apropiat raport între lățime si adâncime, comparativ cu marcarea folosind
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
în cazul celor standard, realizate cu laser nanosecundă. Aflându ne în situația inovatoare de a realiza marcaje cu un laser ultrarapid, utilizat în prezent cu preponderență pentru prelucrări și topiri și având o foarte mare putere de concentrare, focalizare și topire, am încercat atingerea unui deziderat de configurare al echipamentului, pentru obținerea unor dimensiuni ale marcării femtosecundă aferente celui mai apropiat raport între lățime si adâncime, comparativ cu marcarea folosind echipamentul laser comercial. Palpatorul profilometrului este totuși mai mare decât canalul
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
pentru λ=10,6μm, absorb doar 3-10% din aceasta. Câmpul termic rezultat la contactul fasciculului laser cu metalul este alcătuit pe baza influențelor pe care o au totalitatea fenomenelor de transfer termic ce apar între raza laser și materialul supus topirii în fascicul laser și a fost studiat pe cale analitică și experimentală [30, 136, 137]. Metodele analitice care au fost până în prezent dezvoltate au reușit să evalueze cu suficientă acuratețe câmpurile termice. Dezvoltarea metodelor numerice de calcul, tehnologiile informatizate, metodele moderne
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
se poate regăsi în Fig. 5.1, ce reproduce interacțiunea dintre fasciculul laser și metal, la expunerea unui metal la un fascicul concentrat și de mare putere [136, 138]. Fig. 5.1. Reprezentarea schematică a etapelor ce au loc la topirea în fascicul laser [136] 132 În prima etapă a expunerii, are loc transmiterea energiei fasciculului către electronii materialului metalic; ca urmare a acumulării de energie, are loc cea de-a doua etapă, care constă în topirea superficială a primelor straturi
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
ce au loc la topirea în fascicul laser [136] 132 În prima etapă a expunerii, are loc transmiterea energiei fasciculului către electronii materialului metalic; ca urmare a acumulării de energie, are loc cea de-a doua etapă, care constă în topirea superficială a primelor straturi atomice și difuzarea în continuare a căldurii către straturile următoare. În continuare, are loc cea de-a treia fază ce constă într-o topire masivă urmată de vaporizare de componente de aliere și evacuarea prin excavare
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de energie, are loc cea de-a doua etapă, care constă în topirea superficială a primelor straturi atomice și difuzarea în continuare a căldurii către straturile următoare. În continuare, are loc cea de-a treia fază ce constă într-o topire masivă urmată de vaporizare de componente de aliere și evacuarea prin excavare de stropi de metal topit Ca urmare a faptului că densitatea de energie este strict localizată, încălzirea generală a piesei este mult redusă, iar zona influențată termic la
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
formării unor porțiuni foarte mici de material topit. Mărire X 200 La imagini SEM mărite (Fig. 5.5), se poate observa caracterul discontinuu și pulsatoriu al inscripționării rezultate, prin formarea unor porțiuni foarte mici de material topit. Se pot identifica topiri locale și de formă circulară solidificate apoi cu suprapuneri parțiale ale materialului topit. Fig. 5.6 oferă evidențierea clară a caracteristicii de material topit în fasciculul laser, cu o vizualizare a caracteristicii pulsatorii a fasciculului. Se constată că inscripționarea prezintă
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
dimensională a caracteristicilor după realizarea supra inscripționării paletei din aliaj de aluminiu: a delimitarea lățimii de inscripționare și poziționarea masivă a oxidului de aluminiu pe direcția de inscripționare. Mărire X 1.000; b vizualizarea inițierii inscripționării cu o amprentă de topire de circa 50 µm. Mărire X 2.000; c particularitățile de topire ale materialului și disiparea acestuia din cavitatea de inscripționare sub formă de stropi. Mărire X 2.000; d imagine de detaliu a modului de evacuare a metalului topit
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
a delimitarea lățimii de inscripționare și poziționarea masivă a oxidului de aluminiu pe direcția de inscripționare. Mărire X 1.000; b vizualizarea inițierii inscripționării cu o amprentă de topire de circa 50 µm. Mărire X 2.000; c particularitățile de topire ale materialului și disiparea acestuia din cavitatea de inscripționare sub formă de stropi. Mărire X 2.000; d imagine de detaliu a modului de evacuare a metalului topit din cavitate și solidificarea sub formă de stropi a aliajului de aluminiu
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
benzii de inscripționare crește la circa 90 95µm. Parametrii de rugozitate față de situația precedentă au tendința de a crește de peste 10 ori. La depășirea valorii de 800W și la suprapunerea traseelor de inscripționare, apar importante depuneri de oxizi, rezultați din topirea superficială a exteriorului paletei. Contururile de inscripționare nu se mai mențin și calitatea inscripționării scade (conform Fig. 5.20). Fig. 5.23 conține analiza EDX cu punerea în evidență a distribuției elementelor din straturile expuse la radiația laser. Analiza a
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]