4,624 matches
-
acele mișcări de reproducere schițate, încît ceea ce recunoaștem este ceea ce, în aceste sunete, se acordă cu mișcările, adică nu timbrul, ci în primul rînd diferența de înălțime dintre sunete, intervalurile, ritmul sau, cu alte cuvinte, ceea ce, din muzică, poate fi transcris și figurat prin simboluri vizuale. Auzim, bineînțeles, altceva. Auzim sunetele propriu-zise, sunetele viorii, atît de diferite de aria executată la pian. Dar recunoaștem această arie deoarece, fără să citim notele, să le vedem exact cum sînt înscrise pe partitură, ne
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
plină de surprize. Nu mai departe acum. Îmi sugerezi să vorbesc despre Plopii fără soț. Parca ai ghicit că în mapa mea cu articolele din seria „Hoinar în jurul Iașului” se află unul intitulat: „Legenda Plopilor fără soț”. Îngăduie-mi să transcriu câteva scurte pasaje „...povestea Plopilor fără soț plutește într-o frumoasă legendă. Și ne place așa fiindcă altfel imaginea lor ar deveni pur materială. Dar așa suntem dezlegați de obligația de a respecta strict adevărul și ne putem imagina faptele
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
adăugăm de la noi 100 de stupi... În afară de aceasta, am dat Mitropoliei noastre via care se află între Socola și Bucium... Aceasta să-i fie neschimbate și neclintite niciodată, în vecii vecilor...” Iubite prieten, îți mărturisesc că m-au trecut fiorii, transcriind aceste cuvinte. Întâi pentru limpezimea și apoi pentru tăria lor. Peste toate acestea, însă, pentru că ele vin de la voievodul neasemuit Ștefan cel Mare și Sfânt! Să nu crezi, dragă prietene, că nu ți-am auzit întrebarea - firească dealtfel. De unde vine
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
întâi singular, face o primă povestire, cea a întâlnirii sale cu un anumit Rollon Langrune, care cunoaște povestea unei femei al cărei portret intrigă. Timp de trei nopți, Rollon îi povestește naratorului aventurile acestei femei, aventuri pe care naratorul le transcrie pentru cititor. Iar noi citim această transcriere. Urmărind astfel un procedeu tradițional, naratorul romanului își prezintă transcrierea drept o transpunere, inferioară originalului, povestirea lui Rollon. Astfel, el își asumă responsabilitatea narațiunii: Paginile care vor urma vor semăna cu ipsosul cu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Și se vede că exercițiul îl distrează pe autor după cum îi și place a imita vorbirea francezei cu accent teuton.) Când însă la sfârșitul cărții, Minoret e nefericit, descoperă căința și se mărturisește, scrisoarea pe care o trimite acum e transcrisă cu ortografie corectă. Și Balzac explică de ce: i-am îndreptat ortografia, zice, pentru că nu șade bine să râdem pe seama unui om lovit de nenorocire. Cuvintele acestea extraordinare dovedesc: a) Că Balzac a fost un mare creator în sensul precis al
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
nu poate fi decât contimpuran, ce poate fi în acei timpi nenorociți de învălmășeală în care totul se sfârșește și nimic n-au început încă?“ Ce este comun, sub raport lingvistic, în afara sintagmei stare (epocă) de tranziție, celor două texte transcrise mai sus? Recitiți-le cu atenție și veți descoperi singuri: este adverbul încă, prezent de trei ori la Scarlat Vârnav și o dată la C.A. Rosetti. Să i l adăugăm, din proprie inițiativă, pe deja, și vom observa imediat că
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
în schițele de moravuri autohtone este cea dedicată panoramei contrastelor. Numărul acestor „panorame“ este suficient de mare pentru a umple o antologie. Iată-l pe finlandezul Gustav Adolf Ramsay, locotenent colonel în armata rusă, participant la campania din 1828- 1829, transcriindu-și în jurnal primele impresii asupra Iașilor. Pe strada principală a orașului se perindă echipajele ieșite la plimbare. Contrastele sunt stranii. Într-o trăsură de Viena, nouă și arătoasă, șade o doamnă tânără, îmbrăcată după ultima modă a Parisului. Tenul
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
creația literară. Depoziția operei de artă asupra timpului care a produs-o se poate rosti în două moduri: la un prim nivel - ca document al existenței; la un altul, mai profund - ca expresie a conștiinței. Prin impresiile lor de călătorie, transcrise cu mijloace literare sau plastice, străinii care traversează Principatele între 1830 și 1860 întocmesc o panoramă a epocii de tranziție, plină de detalii pitorești și sugestive. Un creator român poate și el contribui la aceasta, dar nota lui distinctivă este
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Precizări la al cincilea număr - despre care "același Emil Manu afirmă că "tipărite în luna mai a anului 1941" aceste rânduri "însemnau un protest împotriva direcționării fasciste a literaturii și în același timp exprimarea unei atitudini de rezistență""89 se transcriu câteva rânduri care să ilustreze lipsa de implicare politică, lipsa oricărui protest în paginile acestei reviste: "Eroarea lui Emil Manu vine din confuzia - voită sau nu - pe care dânsul o face între ținuta ideologică și militantă a conducătorului revistei - Geo
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Scîntei galbene, o parte din Cu voi...), trimis istoricului literar G. Bogdan-Duică, poemele sînt ortografiate cu „î”, deși unele dintre ele fuseseră ori vor fi publicate cu „Δ. Interesant de remarcat e că „î” se întîlnește, mai ales, în poemele transcrise pe curat, pregătite pentru publicare. O dovadă în acest sens (dar nu singura) o constituie una din variantele Lacustrei, unde peste stratul prim cu „î” („plouînd”, „curgînd”, „gînd”), se observă un strat ulterior, cu „Δ („plîngînd”, „plouînd”), fapt care duce
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
martirilor creștini. Desigur, ea poate fi pusă și pe seama timidității sale de provincial, dar Bacovia a trăit și în cele două capitale: Iași și București! Unul din nervoșii „decadenți” la care făcea aluzie Ibrăileanu e Al. T. Stamatiad. Spre convingere, transcriu mai jos cîteva rînduri dintr-un portret in aqua forte pe care i l-a făcut un tînăr dezamăgit de comportamentul său: „Viziunea mea (adică impresiile favorabile - n. m.) s-a dres astfel: Teodor Stamatiade ridica, în clasă, copiii de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
zile fără nici un rînd despre Bacovia. Credeam că e de ajuns să mă descotorosesc de alte treburi și să fiu liniștit. Văd însă că e nevoie și de inspirație, de rîndul de început bun care să dea tonul însemnărilor. Cînd transcrie (am sub priviri manuscrisul de la Cluj), Bacovia nu dă impresia de om degajat, ci de om încordat, care, din teama de a nu greși, devine hipercorect. Să fie, oare, la mijloc, prudențele de copist ministerial sau vechea teamă a școlarului
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Gheran, marele editor și, mai încoace, romancierul cu strălucite realizări în latura de evocare a Bucureștilor, ante și postbelici, din Arta de a fi păgubaș. în plus, un om cu o vervă irezistibilă, autogeneratoare, intensă, care dacă ar înregistra și transcrie ceea ce spune în convorbirile sale (preponderent monoloage)-, ar oferi un material la fel de prețios și pasionant ca acela din volumul Sertar (2004). D-l Gheran fusese cu două zile înainte la Casa Bacovia, la sărbatorirea Agathei Grigorescu-Bacovia (n. 8 martie 1895
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fenomenale. Dar conform celei de a doua interpretări, singularitatea perspectivei implică și percepția individuală asupra lumii, deschizând drumul către subiectivitatea recunoscută care, după următoarea clauză modificatoare a lui Bradford, nu o mai poate evita "cel puțin pe cât îmi permite judecata." "Transcriind" planul divin pe pământ, Bradford a fost învins din start, după cum și recunoaște, de propria reflexivitate. Fără să știe, recunoștea imposibilitatea inspirației divine pe care o ataca Jane Anger în secolul trecut din cauza propriei obligații - una bazată pe subiectivitatea sa
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
sunt de a reflecta absurditatea lumii (40). Așa cum sugerează titlul lucrării lui Heyne, autorul se concentrează asupra problemei naturii formei: el avansează numai spre o teorie a formei. El propune o distincție între statulul factual - intenția autorului este de a transcrie realitatea - și adecvarea factualității - o problemă pe care "cititorii vor trebui să o rezolve individual sau prin dezbatere" (480-81). Jurnalismul literar narativ/nonficțiunea are de aceea o natură binară și Heyne citează spre exemplificare In Cold Blood. Cartea are un
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
unele explicații asupra sensului unor cuvinte sau expresii. Despre traducerea lui Timotei Cipariu se menționează că aceasta păstrează măsura și ritmul textului original, dar că îl amplifică prin adăugarea a două versuri. Ion Stăvăruș consideră că autorul suedez ar fi transcris cu unele greșeli textele traducerilor în limba română, dat fiind faptul că acesta nu era familiarizat cu fonetica și ortografia noastră. E de remarcat totuși traducerea pe care a făcut-o Timotei Cipariu, fiind superioară celei lui K. Grigorie Guresco
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
324 p. FILM După șobolani și ploile de vară Iulia BLAGA În limbaj „de la Sibiu“, se spune, atunci când ți-e drag să faci ceva sau îți pică bine ceva, o mâncare, siesta de după masă șamd, că ți-e „haznă“. Termenul transcrie, cumva, senzația blândă de sațietate și aduce orice lucru despre care vorbești la același nivel primar, culinar - să zic așa. Cu atât mai mult îmi permit să spun că mi-a fost haznă să văd Ratatouille, cel mai recent desen
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
diferit? Dac-ai ști, Elena, ce nerăbdătoare și curioasă sunt eu să citesc romanul ăsta... Mai ales că nu sunt prozatoare. Dar „poezia“ mea are „poveste“. Mai ales că nu am imaginație. Dar aud bine. În 2004 am început să transcriu vocile unor personaje feminine din copilărie. Nu mi-a fost greu să „montez“ cinci caractere, foarte diferite între ele. Ba chiar m-am distrat pe cinste lăsându-le să-și spună fiecare povestea. După niște zeci de pagini, mi-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
de față fixează o altă dimensiune a acelor zile de efervescență intelectuală de la CEU: un dialog colegial și amical, înregistrat în biroul meu în zilele de 7, 8 și 9 septembrie, cam între orele 13 și 15. Înregistrarea a fost transcrisă de Mara Ștefan, apoi revăzută și corectată de cei doi interlocutori. Cum sumarul detaliază foarte bine conținutul cărții de față, nu mai am ce adăuga în acest sens. L-am întâlnit prima dată pe Moshe Idel la 27 ianuarie 2003
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
oare, maladie, laudă, cuiva, îndreaptă, arămiu, eliberează, cafeaua, ai; * știi, amiciție, prietenoasă, mie, alergie, vioară, zmeoaică, perpetuu, stilou, imposibilului; * plictiseală, imaginație, covoare, două, aceiași, toată, vrei, aer, încrederea, conspirație; * sau, suspiciune, întoarce, formează, competiție, ne-au arătat, la egalitate, vedenie. Transcrieți, din textele de mai jos, cuvintele/ structurile care conțin diftong, triftong, respectiv vocale în hiat: (a) "Numai el știa o taină, cel drumeț pe cer albastru, numai el știa o taină să aducă zori de ziuă. Tot umbla, umbla prin
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prin conversiune, de la adjectivul bătrân; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul iterativ răs-. * un numeral format prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin conversiune, de la prepoziția de; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ im-. Transcrieți, din textele de mai jos, cuvintele formate prin derivare, compunere, respectiv conversiune: (a) "Făt-Frumos se sui-n luntre și vâslind, ajunse până la scările de marmură ale palatului. Pătruns acolo, el văzu în boltele scărilor candelabre cu sute de brațe, și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
s-a împiedicat și s-a lovit. Alergând, va reuși să prindă trenul. Alergând, și tot nu a reușit să recupereze din timp. Un copil alergând pe holurile școlii poate fi un pericol pentru colegii săi. Se deplasa alergând. Adverb Transcrieți adverbele de mai jos, precizându-le felul (prin raportare la diferite criterii) și funcția sintactică: (a) "Atunci eu mă dau iute pe-o creangă, mai spre poale, și odată fac zup! în niște cânepă, care se întindea de la cireș înainte
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
secundară; (c) o propoziție principală incidentă. Exemplificați, în enunțuri, diferitele structuri reperabile într-o propoziție simplă (S + P; P + S; P), respectiv într-o propoziție dezvoltată (S + A + P + C; S + A + C; C + P; S + P + C + A etc.). Transcrieți substitutele de propoziție/ frază din textele de mai jos, precizând elementele substituite: (a) "Bine-ai venit, flăcăule, zise baba sculându-se. Ce-ai venit? ce cauți? Vrei să-mi paști iepele poate? Da." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (b) "Auziți
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pisica) (e) "Iată însă că veni și clipa când, după ce umblă o vreme îndelungată prin nisip, pe stânci și prin zăpezi, micul prinț, într-un sfârșit, descoperi un drum. Iar drumurile, toate, duc spre oameni." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Transcrieți elementele introductive ale propozițiilor subordonate din textele de mai jos și precizați-le valoarea morfologică: (a) "Se duse binișor și intră în urechea cărturarului care zicea că știe măruntaiele omului și leacurile bolilor. Ăsta se gândea nu la sfat, ci
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de pus la icoane." (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) Formulați enunțuri în care predicatul să fie exprimat prin: (a) verb predicativ; (b) locuțiune verbală; (c) adverb predicativ; (d) interjecție predicativă; (e) interjecție onomatopeică având, în context, valoare predicativă. Transcrieți numele predicative din textele de mai jos și realizați analiza lor morfologică: (a) "Făt-Frumos se întrebă acuma cum să treacă peste râu. Râul era lat și adânc, și peste râu numai o punte, asta însă cum nu mai sunt puține
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]