22,945 matches
-
nu mai este loc pentru ironie. Totul este țipăt, revoltă, durere. Nimic nu este în măsură să lumineze acest univers tenebros. Este un ghinion să te fi născut femeie, o dramă să fii om, o catastrofă să trăiești în România tranziției (din care a dispărut orice speranță) și un dezastru să devii cetățeanul viitoarei Europe unite. Nenorociri mai mari decît acestea nu par să existe și o întreagă generație poetică se aliniază disciplinat în spatele acestei psihoze generalizate și anticalofilii ce riscă
Viața în negru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10734_a_12059]
-
slujbă/ tu vrei să-ți povestesc despre orașul meu..." (a cincea scrisoare către nikos). Secțiunea scrisori către nikos este cea mai reușită a volumului. Sub pretextul unor scrisori către un prieten din străinătate, poeta face un portret necruțător al României tranziției și descrie drama unor tineri debusolați, fără prezent și fără viitor. Tragicul dobîndește accente grotești, climatul este apăsător, imaginea străzii pare de pe altă planetă, totul este greu de înțeles pentru cineva din afară. Ritualurile barbare ale sacrificării porcilor în plină
Viața în negru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10734_a_12059]
-
totul este greu de înțeles pentru cineva din afară. Ritualurile barbare ale sacrificării porcilor în plină stradă în ajun de Crăciun sau a mieilor de Paști nu pot stîrni decît oroare celor din lumea civilizată. Chipul țării și metehnele oamenilor tranziției nu pot fi descrise unui străin, fără sentimentul că îi vorbești într-o limbă străină, în care cuvintele au o referențialitate incertă: tu vrei să-ți povestesc despre orașul meu.../ (...)/ despre porcii aduși cu forța în fața blocurilor și cuțitul/ care
Viața în negru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10734_a_12059]
-
acesteia care, neavând un cuțit la gât, are timp de meditație. Somn ușor! în România, punctul 8 al Declarației de la Timișoara impunea anume o asemenea condamnare și, în consecință, lustrația. Bunătatea înnăscută a românului, profund înțeleasă de către toate guvernele acelei tranziții de cincisprezece ani, a lăsat un timp considerabil celor cunoscuți a fi comis crime, ca să regrete singuri și tot singuri să se denunțe, precum eroul dostoievskian. Să se căiască, să căineze, să plângă lacrimi de sânge în forul lor interior
Da, da, da și nu, nu, nu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10896_a_12221]
-
nu putea fi decît cerul. Dar acolo, sus, formele se risipesc, nemărginirea mușcă din conturul lucrurilor, corpurile devin schematice și vidul absoarbe irepresibil ca turbionul unei găuri negre. Moartea l-a surprins pe Ion Dumitriu aici, în acest spațiu de tranziție, împărțit între două realități la fel de imperative: între Pămînt și Cer, între amurg și lumină, între cald și rece, între încremenire și levitație. Poate că această schimbare, intrevenită atît de tîrziu în arta sa, nu este cu totul străină de somațiile
Ion Dumitriu, între pămînt și cer by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10912_a_12237]
-
înfățișează iadul precum o limbă de balaur pe care se înghesuie felurite spețe de damnați. Potentatul ceasului de față, ,eliberat de ordinea ședințelor de partid c.c.-iste, acum își trăncăne limba de lemn pe teme patriotard-național-comuniste, cu mutații în tranziția de la cenaclul Flacăra la cenaclul Parlament, din lăturile partinic-securiste din "Săptămîna"", în Cuțarida "României Mari", mărșăluind în frontul clonaților Dăscălești, Verdeți, Păunești, Vadimi și special Funari, Marțieni, Văcari, în dimensiuni de la gramajul piticoid la înălțimea etalon Năstase - un fel de
Un martor incomod by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10926_a_12251]
-
Parlament, din lăturile partinic-securiste din "Săptămîna"", în Cuțarida "României Mari", mărșăluind în frontul clonaților Dăscălești, Verdeți, Păunești, Vadimi și special Funari, Marțieni, Văcari, în dimensiuni de la gramajul piticoid la înălțimea etalon Năstase - un fel de excrescență de Popescu-Dumnezeu. Lapidar spus, ,tranziția" se petrece de la dictatura paranoidă la dictatura șmecheriei, nemaimutîndu-și scaunele în ritm de cazacioc, ci de Așa-i românul.... Cum se împacă totuși un atare dezmăț oportunist cu libertatea presei? Sînt oare compatibile cele două fenomene, unul ținînd de prelingerea
Un martor incomod by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10926_a_12251]
-
termenii evoluției de la ,leninismul național" înspre un fel de ,satrapie neo-stalinsaită, în care nivelele bizantine ale nepotismului și ineficienței erau susținute de o poliție politică tentaculară". Modificând ce e de modificat, această formulă stă în picioare și atunci când vorbim despre tranziția post-comunistă. Ceea ce confirmă teza îmbrățișată și de Tony Judt, conform căreia răsturnarea lui Ceaușescu e rezultatul deciziei eșalonului secund de a-și prezerva privilegiile într-un mediu eliberat de nebunia paranoică a Conducătorului. Rândurile de față nu și-au propus
Postwar (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10938_a_12263]
-
și apoi cea naționalistă, închisorile politice din anii '50 și dizidenții din deceniul nouă, Revoluția din decembrie 1989 și speranțele aprinse odată cu ea, dezamăgirile ulterioare, dar și noul climat, mult mai respirabil, disputele ideologice din anii '90 și durerile nesfârșitei Tranziții: toate aceste episoade ale istoriei mari, la scară națională, sunt prinse și fixate în felii individuale de viață, cu nervurile la vedere. Mai ales în primele două secțiuni ale volumului, Alaltăieri și Ieri, dar și în cea de-a treia
Felii de viață by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10944_a_12269]
-
Hasdeu și Kogălniceanu. Nu pun aici la socoteală cazul lui Eminescu, pentru că el este rezolvat într-un fel, chiar dacă ar necesita o revenire sistematică asupra manuscriselor, așa cum preconiza Petru Creția. Heliade pune mari probleme filologice de stabilire a textului, datorită tranziției de la alfabetul chirilic la cel latin și datorită tulburării italienizante pe care a suferit-o scriitorul în ultimii săi ani. Cu toate acestea, după D. Popovici și Vladimir Drimba, Mircea Anghelescu a reluat efortul de restituire a operei lui Heliade
Șantierul unei ediții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10947_a_12272]
-
cutremurat: - Sfinte Dumnezeule! Da' când ne-am căsătorit parcă nu aveai atâtea ciolane... Într-adevăr, Claustrina părea soția lui Popey Marinarul din cunoscutele desene animate. Femeia a început să plângă, printre sughițuri a dat vina pe ,să trăiți bine", pe tranziție și pe inflație și a încheiat: - Plec la mama! Și s-a dus în bucătărie să i se jeluie. Eh, amintiri... În orice caz, contrar mai tuturor așteptărilor, unele chiar sumbre, stăm în fața televizorului și ne minunăm stupefiați că mai
Sorcova Veselă? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11021_a_12346]
-
Bradea, Lucian Dan Teodorovici și Sorin Stoica, Bogdan Popescu și Florin Lăzărescu, Ionuț Chiva și Filip Florian: iată câteva nume de romancieri în plină activitate și afirmare. Destul de diferiți ca formulă și problematică, ei au în comun lumea fabuloasă a Tranziției, vremurile pline, agitate și atât de pitorești născute odată cu Revoluția din 1989. Vârsta biologică influențează sau chiar determină strict perspectiva. Dacă la scriitorii ceva mai vârstnici comunismul, regimul trecut constituie încă un subiect, la cei mai tineri el dispare în
Bestia de la Ploiești by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10984_a_12309]
-
jurnal pe care l-a dus, cu deplină consecvență, până în zilele noastre - cel de al șaselea tom, din anul 2002, intitulându-se Jurnal în libertate, cel de al șaptelea, recent publicat la Editura Almarom din Râmnicu-Vâlcea, purtând titlul Jurnal de tranziție. Se înțelege, cele două volume în cauză sunt dedicate vieții în societatea românească după căderea comunismului. Ele au ca temă pe canavaua unor întâmplări zilnice - întâlniri, călătorii, probleme ale creației scriitoricești, ale sănătății - în primul rând destinul scriitorului național în
Diaristul prin vârste by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10999_a_12324]
-
vieții în societatea românească după căderea comunismului. Ele au ca temă pe canavaua unor întâmplări zilnice - întâlniri, călătorii, probleme ale creației scriitoricești, ale sănătății - în primul rând destinul scriitorului național în anii lungi, trudnici și doar în parte încheiați ai tranziției. Sunt note scurte, dar nu eliptice, riguros articulate ale unei conștiințe treze care nu se scaldă în apele compromisului, dar nici nu-și nutrește existența pe schelăria evenimentelor politice, al căror substrat însă nu-i scapă - în acei ani de
Diaristul prin vârste by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10999_a_12324]
-
români și minoritatea etnică maghiară. Acest lucru este vizibil, spune autorul, mai ales în disputa simbolică legată de utilizarea limbii maghiare în educație, învățământ, justiție și cultură, aspect ce a marcat relațiile interetnice din regiunile mixt populate de-a lungul tranziției democratice a statului român. Astfel se încearcă abordarea problemei poziției simbolice a limbii în context interetnic, dar și problema atribuirii cetățeniei în statele unde există grupări etnice active cultural, civic și politic. Geografia simbolică joacă, de asemenea, un rol important
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
în România, pentru a vedea ororile comunismului, trebuie să străbați de la Capitală sute de kilometri până la Sighet. ZIDUL TĂCERII. “Ca fost deținut politic la Canal, Jilava și nu numai, am vrut să-mi ajut țara natală să depășească perioada de tranziție morală - de la comunism la democrație - și să se alinieze celorlalte foste țări comuniste. Din septembrie 2005, de când am făcut propunerea președintelui Băsescu, m-am izbit însă de un zid al tăcerii”, declară dezamăgit Claudiu Matasă. între timp, șeful statului a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
moară Deviza e înaltă: să lingi unde-ai scuipat, Căzînd, să-njuri cu fală pe cei de la palat". V. Alecsandri îl sfătuia pe Iacob Negruzzi să ferească Convorbirile de această boală, care a bîntuit și mai bîntuie în perioade de tranziție. În anul 1874, P. Grădișteanu publică Actul II din Revizorul general, imitație după comedia lui Gogol, adaptată realităților românești, dedicată poetului V. Alecsandri, precum și un ultim răspuns, în nr. 6 al Revistei contimporane, intitulat Cîteva cuvinte la adresa Convorbirilor literare, în
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
Pavel Șușară Pe măsură ce instituțiile pieței noastre de artă se consolidează și piața însăși începe să-și secrete anticorpii specifici împotriva multiplelor patologii ale tranziției, și mijloacele infracțiunii se diversifică și se rafinează. Dacă modelul Stanciu & Co., logoreic și intempestiv, care miza pe imbecilitatea suavă a victimei și pe incapacitatea ei de a rezista în fața figurilor mitologice livrate en gros, la domiciliu, a început să
Nu e Brâncuși! by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11013_a_12338]
-
greșește. Ascultate cu mai multă atenție de cei care au avut puterea de decizie în anii scurși de la căderea regimului comunist, argumentele și soluțiile lui Mihai Șora ar fi putut contribui la risipirea confuziei care caracterizează atît de bîlbîita noastră tranziție. Despre toate și ceva în plus. De vorbă cu Leonid Dragomir este o carte pe care o așteptam de mult. În decursul timpului am citit nenumărate interviuri cu Mihai Șora și texte cu substrat memorialistic. Nici cărțile sale de filozofie
Bucuria de a trăi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11046_a_12371]
-
in extenso tocmai pentru a stîrni apetitul pentru carte, în Despre toate și ceva în plus, Mihai Șora analizează cu luciditatea sa bine știută teme dintre cele mai diverse, multe dintre ele adevărate obsesii ale dezbaterilor de idei din perioada tranziției: legionarismul lui Cioran, Eliade și Noica, comparația între cele două totalitarisme ale secolului XX (fascismul și comunismul), imposibilitatea alcătuirii unei istorii a filozofiei românești, rolul imaginației în filozofie, importanța ecumenismului în ziua de azi, rolul poeziei și al literaturii în
Bucuria de a trăi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11046_a_12371]
-
cît n-a existat supapa acelei mediatizări clandestine care, în alte state ale ,lagărului socialist", a purtat numele (rusesc) de samizdat. Dar între numeroasele răstălmăciri ce s-au ivit în actuala perioadă (după toate aparențele, nici pe departe încheiată!) de ,tranziție" sîntem în măsură a le înregistra și pe cele privitoare la literatura de sertar. Sub egida ei, resimțită ca expiatoare, n-au ezitat a se situa cîțiva autori ultramediatizați în anii regimului comunist și uneori chiar celebratori de frunte ai
Din literatura de sertar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11050_a_12375]
-
Ion Iliescu, dacă nu imobilele, cel puțin dreptul la ele. începe, în fine, o nouă epocă de construcții, caracterizată mai întâi prin luxoase hoteluri, bănci și agenții, uriași de sticlă și oțel, apoi vile ale unor prea băftoși beneficiari ai tranziției, nu neapărat căpitani de industrie și înalți demnitari ci și strângători magistrați, vameși, agenți fiscali, polițiști, în tandem cu nu mai puțin îndreptățiții oameni de afaceri și politicieni. Bunul simț pretinde ca într-un stat în care, după lupte seculare
Home, sweet home... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10817_a_12142]
-
din urmă. În linii mari, proza scriitorului nu a suferit mutații majore după prăbușirea regimului comunist. Firește, ea ține pasul cu mutările survenite în viața politică și socială. Temele și obsesiile din ,epoca de aur" au fost înlocuite cu neliniștile tranziției. Au apărut personaje noi (fostul refugiat politic revenit în țară, cerșetorii, oamenii de succes și învinșii tranziției), dar tehnicile narative au rămas cam aceleași. Chiar dacă, în textele de după decembrie 1989, strategiile narative nu mai sînt expuse la vedere, ca în
Românii sub vremi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10859_a_12184]
-
ea ține pasul cu mutările survenite în viața politică și socială. Temele și obsesiile din ,epoca de aur" au fost înlocuite cu neliniștile tranziției. Au apărut personaje noi (fostul refugiat politic revenit în țară, cerșetorii, oamenii de succes și învinșii tranziției), dar tehnicile narative au rămas cam aceleași. Chiar dacă, în textele de după decembrie 1989, strategiile narative nu mai sînt expuse la vedere, ca în povestirea Acasă la Saizu: ,Acum, vom face ceva asemănător cu un joc de imagini. Punctul nostru de
Românii sub vremi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10859_a_12184]
-
voința politică de relegitimare a tradițiilor anterioare anului 1945. În timp ce Polonia și Cehia au optat pentru un bicameralism inegalitar, România, unde o camera superioară a existat în perioada 1864-1937, a ales un regim bicameral egalitar. Într-o primă etapă de tranziție, 1990-2000, cănd Senatul și Camera Deputaților au avut practic puteri cvasi-egale, bicameralismul românesc a exercitat un rol pozitiv, asigurând în mod frecvent dezbateri aprofundate și structurate, mai ales prin intermediul așa numitei navete legislative 3. Cu toate acestea, o serie de
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]