4,948 matches
-
cu cît mai mult vă va îmbrăca el pe voi, puțin credincioșilor? Să nu căutați ce veți mînca sau ce veți bea și nu vă frămîntați mintea. Căci toate aceste lucruri neamurile lumii le caută. Tatăl vostru știe că aveți trebuință de ele. Căutați mai întîi Împărăția lui Dumnezeu și toate aceste lucruri vi se vor de pe deasupra. Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatăl vostru vă dă cu plăcere Împărăția. Vindeți ce aveți și dați milostenie. Faceți-vă rost de
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
consum sunt satisfăcute din rezultatele propriei activități, fără a se apela la schimb. Economia de schimb reprezintă acea formă de organizare și desfășurare a activităților economice în care agenții economici produc bunuri în vederea vânzării obținând în schimbul lor altele, necesare satisfacerii trebuințelor. Economia de schimb reprezintă forma universală de organizare și funcționare a activității economice din lumea contemporană. Caracteristicile generale ale economiei de schimb sunt: a) specializarea agenților economici în obținerea anumitor bunuri; b)autonomia și independența economică a agenților economici; c
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
muncesc (să domine interesul muncii). Un alt aspect mult dezbătut de către cei care și-au propus să studieze și să definească cooperația, este acela al profitului în societățile cooperatiste. Unii au afirmat că societățile cooperatiste au ca scop principal satisfacerea trebuințelor membrilor și presupun înlăturarea profitului. În realitate, însă, ceea ce deosebește o întreprindere capitalistă de una cooperatistă este felul în care este repartizat profitul. Prin urmare, cooperația nu desființează profitul în sine, ci numai modul capitalist de repartizare a acestuia. Conform
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
activității de învățare depinde de gradul de dezvoltare al motivației. Multe experimente efectuate în acest domeniu și-au propus găsirea unor căi adecvate de cultivare a acesteia. Capitolul 1. Aspecte generale ale procesului motivațional 1.1 Noțiunea de motivație: motiv, trebuință, scop Alexandru Roșca (1943) înțelege prin motivație: „totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie că sunt înnăscute sau dobândite, conștientizate sau neconștientizate, simple trebuințe fiziologice sau idealuri abstracte“. Orice act de conduită este motivat. Comportamentul uman nu se află la discreția
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
de cultivare a acesteia. Capitolul 1. Aspecte generale ale procesului motivațional 1.1 Noțiunea de motivație: motiv, trebuință, scop Alexandru Roșca (1943) înțelege prin motivație: „totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie că sunt înnăscute sau dobândite, conștientizate sau neconștientizate, simple trebuințe fiziologice sau idealuri abstracte“. Orice act de conduită este motivat. Comportamentul uman nu se află la discreția stimulilor de mediu, nu este o jucărie a momentului. Se impune o distincție între datele mediului, reprezentate de obiectele și evenimentele externe, și
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
astfel faptele de conduită (inclusiv cele intelectuale) în contextul vieții reale a individului. La noi în țară Florin ștefănescu-Goangă a fost acela care în anii ’30 a făcut pasul hotărât spre studiul motivației înscriindu-se pe coordonatele unei investigații moderne. Trebuința, motivul nu „proiectează“ nemijlocit acțiunea pe un anumit „obiect-scop“. „De motivul activității - scrie A. Leontiev (1960) - depinde numai zona scopurilor virtuale obiectiv posibile“. Termenii în care se formulează scopurile sunt dați de condițiile obiective, sunt mediați de un moment cognitiv
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
moment cognitiv iar concretizarea efectivă a țelului presupune adesea un proces de aproximări. În timp ce motivul este factor declanșator al acțiunii, scopul este anticiparea, proiecția „punctului terminus“ al acțiunii în funcție de informația cu privire la datele situației, la evantaiul posibilităților din mediu. În trebuință sau motiv este cuprinsă o cerință față de mediu, o preferință, scopul o detaliază, o concretizează. Motivul circumscrie într-un fel o zonă în „câmpul psiho-social“, scopul constituind o concretizare în acest câmp. Caracterul vectorial al motivului devine evident odată cu
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
Vectorul motiv-scop este factorul operant în dinamica acțiunii. În timp ce motivele rămân uneori netransparente pentru individ, scopurile sunt întotdeauna conștiente. Nevoia organismului de a dispune de anumite condiții de viață apare în cerințele sale provenite din mediu, ceea ce se exprimă în trebuințele elementare ale individului: trebuințe de hrană, somn, adăpost, nevoia de activitate, de joc, trebuința sexuală etc. Asemenea trebuințe, comune și animalelor superioare țin de moștenirea filogenetică și sunt determinate în primul rând de factorul ereditar; fără ele nici individul și
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
operant în dinamica acțiunii. În timp ce motivele rămân uneori netransparente pentru individ, scopurile sunt întotdeauna conștiente. Nevoia organismului de a dispune de anumite condiții de viață apare în cerințele sale provenite din mediu, ceea ce se exprimă în trebuințele elementare ale individului: trebuințe de hrană, somn, adăpost, nevoia de activitate, de joc, trebuința sexuală etc. Asemenea trebuințe, comune și animalelor superioare țin de moștenirea filogenetică și sunt determinate în primul rând de factorul ereditar; fără ele nici individul și nici specia n-ar
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
individ, scopurile sunt întotdeauna conștiente. Nevoia organismului de a dispune de anumite condiții de viață apare în cerințele sale provenite din mediu, ceea ce se exprimă în trebuințele elementare ale individului: trebuințe de hrană, somn, adăpost, nevoia de activitate, de joc, trebuința sexuală etc. Asemenea trebuințe, comune și animalelor superioare țin de moștenirea filogenetică și sunt determinate în primul rând de factorul ereditar; fără ele nici individul și nici specia n-ar putea rămâne în viață. Alături de trebuințele naturale la om s-
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
conștiente. Nevoia organismului de a dispune de anumite condiții de viață apare în cerințele sale provenite din mediu, ceea ce se exprimă în trebuințele elementare ale individului: trebuințe de hrană, somn, adăpost, nevoia de activitate, de joc, trebuința sexuală etc. Asemenea trebuințe, comune și animalelor superioare țin de moștenirea filogenetică și sunt determinate în primul rând de factorul ereditar; fără ele nici individul și nici specia n-ar putea rămâne în viață. Alături de trebuințele naturale la om s-a dezvoltat în ontogeneză
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
de activitate, de joc, trebuința sexuală etc. Asemenea trebuințe, comune și animalelor superioare țin de moștenirea filogenetică și sunt determinate în primul rând de factorul ereditar; fără ele nici individul și nici specia n-ar putea rămâne în viață. Alături de trebuințele naturale la om s-a dezvoltat în ontogeneză o gamă largă de trebuințe noi, modificându-se în același timp și nevoile primare. În cursul dezvoltării apar noi necesități precum și moduri inedite de satisfacere. Așa sunt: nevoia de statut, de
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
țin de moștenirea filogenetică și sunt determinate în primul rând de factorul ereditar; fără ele nici individul și nici specia n-ar putea rămâne în viață. Alături de trebuințele naturale la om s-a dezvoltat în ontogeneză o gamă largă de trebuințe noi, modificându-se în același timp și nevoile primare. În cursul dezvoltării apar noi necesități precum și moduri inedite de satisfacere. Așa sunt: nevoia de statut, de apreciere socială, de autorealizare, de succes, de apartenență la grup. De asemenea, în funcție de
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
nevoile primare. În cursul dezvoltării apar noi necesități precum și moduri inedite de satisfacere. Așa sunt: nevoia de statut, de apreciere socială, de autorealizare, de succes, de apartenență la grup. De asemenea, în funcție de oferta economică și culturală a mediului apar trebuințe derivate în legătură cu modul de satisfacere a nevoii de hrană, confort, apărare etc. Într-un asemenea context se ivește nevoia de instruire, de lectură, de acces la mass-media. Gama motivațiilor umane se extinde și se nuanțează în acest fel
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
apărare etc. Într-un asemenea context se ivește nevoia de instruire, de lectură, de acces la mass-media. Gama motivațiilor umane se extinde și se nuanțează în acest fel foarte mult. 1.2 Bazele psihofiziologice ale motivației Determinismul fiziologic al unei trebuințe corespunde în general unui lanț complex de mecanisme plecând de la creier la glandele endocrine care produc hormoni ai căror efecte finale sunt direct observabile. Hormonii sunt molecule care servesc ca semnale interne vehiculate de sânge. Ei sunt foarte numeroși, iar
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
mecanisme plecând de la creier la glandele endocrine care produc hormoni ai căror efecte finale sunt direct observabile. Hormonii sunt molecule care servesc ca semnale interne vehiculate de sânge. Ei sunt foarte numeroși, iar rolul lor variat, este crucial în declanșarea trebuinței. Experimentele arată că nivelul concentrațiilor de hormoni determină direct comportamentul sexual, activitatea și comportamentul agresiv (Beach, 1951). Hormonii glandelor endocrine sunt reglați de către o structură mixtă a creierului: hipofiza. Partea inferioară este de natură endocrină, împărțită în mai multe părți
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
somnului. Francezul Guillemin a descoperit substanțele neurocrine care sunt molecule intermediare în partea superioară a hipofizei, și sunt acele molecule care fac legătura între neurotransmițătorii hipotalamusului și partea endocrină a hipofizei. Astfel, stimularea chimică sau electrică a hipotalamusului declanșează diferite trebuințe și comportamente vegetative. Hipotalamusul se află în relație strânsă cu alți centri într-un sistem general, denumit sistemul limbic, a cărui legătură cu determinismul agresivității a fost studiată în special de Pierre Karli (1971). Păunescu (1976) spune că pentru crearea
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
să prefere dacă nu plăcerea cel puțin tentația. În cadrul acestei teorii întâlnim mai multe curente: a) Instinctele, care stau la baza motivării sunt forme înnăscute de direcționare a activității de adaptare. Se poate vorbi de o motivație vitală bazată pe trebuințele organice. Dar printr-o extensie a termenului de „instinct“ s-a ajuns la constatarea că ar exista aproximativ 14.000 de instincte. De un mare răsunet s-a bucurat prima teorie a instinctelor ca formă motivațională, „teoria hormică“ aparținând lui
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
Rezumând postulatele de bază ale teoriilor instinctuale ale motivației, Allport (1972) constată că toți oamenii au „în esență aceleași imbolduri spre acțiune, că sunt înnăscute, că sunt capabile de a fi atașate diverselor relații, și prin urmare sunt canalizate“. c) Trebuințele. Fără să facă o distincție clară între instincte și trebuințe, psihologi ca H.A. Murray (1938) fac un inventar al trebuințelor de forma: împlinire, afiliație, achiziție, agresiune, autonomie, diferență, dominație, educație, sex. Cu toate că această teorie oferă o gamă variată de motive
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
1972) constată că toți oamenii au „în esență aceleași imbolduri spre acțiune, că sunt înnăscute, că sunt capabile de a fi atașate diverselor relații, și prin urmare sunt canalizate“. c) Trebuințele. Fără să facă o distincție clară între instincte și trebuințe, psihologi ca H.A. Murray (1938) fac un inventar al trebuințelor de forma: împlinire, afiliație, achiziție, agresiune, autonomie, diferență, dominație, educație, sex. Cu toate că această teorie oferă o gamă variată de motive, ceea ce rămâne caracteristic e faptul că indiferent în ce etapă
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
spre acțiune, că sunt înnăscute, că sunt capabile de a fi atașate diverselor relații, și prin urmare sunt canalizate“. c) Trebuințele. Fără să facă o distincție clară între instincte și trebuințe, psihologi ca H.A. Murray (1938) fac un inventar al trebuințelor de forma: împlinire, afiliație, achiziție, agresiune, autonomie, diferență, dominație, educație, sex. Cu toate că această teorie oferă o gamă variată de motive, ceea ce rămâne caracteristic e faptul că indiferent în ce etapă s-ar afla individul sau în ce condiții motivarea rămâne
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
rândul categoriilor motivaționale amintim: motivele, interesele, convingerile și idealurile. a) Motivele pot fi definite ca niște mobiluri, cauze care declanșează, susțin energetic și orientează acțiunea, sunt acele entități prin care se transpun în plan subiectiv stările de necesitate declanșate de trebuințele omului. Astfel, când individul își dă seama de deficitul de substanțe nutritive din organism și se orientează spre înlăturarea lui, trebuința s-a transformat deja în motiv. Nu toate motivele sunt însă inconștiente. Există unele motive inconștiente a căror substrat
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
energetic și orientează acțiunea, sunt acele entități prin care se transpun în plan subiectiv stările de necesitate declanșate de trebuințele omului. Astfel, când individul își dă seama de deficitul de substanțe nutritive din organism și se orientează spre înlăturarea lui, trebuința s-a transformat deja în motiv. Nu toate motivele sunt însă inconștiente. Există unele motive inconștiente a căror substrat nu este clar delimitat dar care îndeplinesc un rol important în activitate. Motivele sunt extrem de variate: individuale și sociale; inferioare și
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
când conflictul este extrem, motivele excluzându-se reciproc, este recomandată optarea pentru motivele cu valoare morală și socială superioară. b) Interesele reprezintă orientări selective, relativ stabile și active spre anumite domenii de activitate. Interesele sunt formațiuni motivaționale mai complexe decât trebuințele și motivele deoarece implică organizare, constanță și eficiență. În structura lor psihică intră elemente cognitive, afective și volitive. Orientarea spre o activitate presupune prezența unor cunoștințe, intrarea în funcțiune a activismului mintal, trăirea ei ca o stare agreabilă, care produce
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
idee este o convingere, ci doar cea care reprezintă pentru individ o valoare, o certitudine subiectivă, care îl ajută să stabilească ceea ce este valabil, optim, necesar, să distingă între bine și rău. Sunt convingeri doar ideile-valoare care se contopesc cu trebuințele și dorințele individului, cu aspirațiile și năzuințele lui, cu trăsăturile lui de personalitate. Ele își au rădăcinile adânc înfipte în afectivitatea insului. Ideile-valoare pe lângă faptul că se impun în comportament, îl orientează permanent, nu sunt doar constant promovate ci și
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]