4,267 matches
-
noțiunii de prejudiciu moral, și nu despre prejudiciul biologic suferit de victima actului medical necorespunzător. Prejudiciul moral constituie o lezare nepatrimonială a persoanei vătămate (pecunia/pretium doloris), care nu se confundă cu prejudiciul biologic. Prejudiciul moral reprezintă o tulburare psihică trecătoare și subiectivă, corelativă suferinței fizice temporare și resentimentelor față de cadrul medical vinovat și faptele acestuia. Se consideră că acest tip de prejudiciu este reparabil numai dacă fapta în sine constituie infracțiune, chiar dacă nu se ajunge la o condamnare penală (întrucât
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
pe perioade mai lungi de timp, specialiștii susțin că, la femeile care practică joggingul pe distanțe mari, pot apărea: creșteri hormonale de prolactină (uneori cu apariția unei mici cantități de lichid care iese din mamelon galactoree), creșteri care ar fi trecătoare; dereglări hormonale care determină apariția ciclului neregulat sau chiar absența acestuia pe perioade mari (conform literaturii din medicină sportivă, perturbările hormonale cauzate în timpul unei Jogging de la A la Z II 107 practici sportive dispar în următoarele luni de la încetarea sau
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
399, acesta căzu în dizgrație și ceru azil Bisericii, Sfântul Ioan îl primi în Biserică și îl apără de poliția imperială care venise să-l aresteze. În cele două cuvântări ținute cu acest prilej, patriarhul a arătat cât e de trecătoare slava lumii acesteia și cât de bună și de ocrotitoare este Biserica. Pentru nedreptăți de felul celor comise de Eutropiu, Sfântul Ioan mustră și pe împărăteasa Eudoxia, care, după căderea lui Eutropiu, ajunsese suverană absolută în imperiu. Eudoxia s-a
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
nici „Naționalismul” provocat de semănătoriști. După Ovid Densusianu „arta nu are rolul să se facă armă de campanie, să apere anumite cauze, anumite idei" ea, nu trebuie utilizata nici pentru pledoarie, nici pentru rechizitorii fiind sortită să stea deasupra agitațiunilor trecătoare, deasupra frământărilor unora și altora. În această privință concepția lui este greșită deoarece arta nu ține seama de realitate, de timpul în care se produce, nu poate să existe. La sfârșitul articolului dă sfatul tinerilor scriitori, indicații tematice în spirit
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
și medicul psihiatru pot să fie mândri de activitatea depusă cu subiectul respectiv. În practică lucrurile nu iau decât mult mai rar un astfel de final fericit. (Fericit pentru pacient și fericit pentru anturajul lui.) Însă fiecare ameliorare chiar și trecătoare rămâne un succes pentru care merită să acționezi. Capitolul XI Bolnavii cronici În dicționarele medicale există un număr mare de entități definite ca "boli cronice" (hepatita cronică activă, insuficiența renală cronică, astmul bronșic, insuficiența coronariană etc.) În contextul nostru, suntem
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
politici din fostele partide politice. Unii au aderat la Frontul Renașterii Naționale din dorința de a putea acționa în cadrul formațiunii, conform convingerilor politice vechi. Alții, acceptând ca definitivă dispariția pluripartidismului democrat burghez, au văzut în Frontul Renașterii Naționale o înjghebare trecătoare 43. Lapedatu a aderat la această formațiune politică sub impulsul îngrijorărilor determinate de situația internațională încordată. El a văzut în Frontul Renașterii Naționale posibilitatea unirii tuturor forțelor în fața pericolelor ce amenințau țara. Lait motivul adeziunii era formulat prin necesitatea de
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
fiind mai cu seamă intelectualii, artiștii, literații. Traseul spre locul mitingului (faimoasa tribună la care fusese invitat) este un prilej pentru narator de a face o disecție a organismului social albanez mutilat psihologic de doctrina marxist-leninistă a Conducătorului (cu episoade trecătoare de titoism, de maoism, dar mai ales de stalinism) și totodată terorizat și împilat de mecanismele suspiciunii și ale denunțului. Obișnuit să-și disimuleze adevăratele sentimente și reacții, naratorul colectează nuanțele psihozei învederate de relațiile interumane definitiv otrăvit. Supunându-se
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de reper câteva silabe lipsite de sens, ca ultim far, înainte să fim aruncați în misterul absenței limbajului. Dumnezeu e ultimul cuvânt înainte să amuțim". Dar nu înainte de a fi citit romanul lui Göran Tunström, un artist suedez celebru care, trecător din Sunne, a reușit să se eternizeze în limbul naratorilor lumii. Capitolul VIII Travesti, aventuri în provincia universală Statut special în Sodoma Stațiunea este un roman subversiv, provocator, un text-pilot în care arta de a seduce prin desăvârșirea formei și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
politici din fostele partide politice. Unii au aderat la Frontul Renașterii Naționale din dorința de a putea acționa în cadrul formațiunii, conform convingerilor politice vechi. Alții, acceptând ca definitivă dispariția pluripartidismului democrat burghez, au văzut în Frontul Renașterii Naționale o înjghebare trecătoare 43. Lapedatu a aderat la această formațiune politică sub impulsul îngrijorărilor determinate de situația internațională încordată. El a văzut în Frontul Renașterii Naționale posibilitatea unirii tuturor forțelor în fața pericolelor ce amenințau țara. Lait motivul adeziunii era formulat prin necesitatea de
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
în această privință. Una din supozițiile care par să fi fost universal împărtășite de toți cei care au fost socotiți „filozofi“ este aceea că derivarea din principii și concepte de cel mai înalt nivel de generalitate a ceea ce este particular, trecător, vremelnic reprezintă o îndeletnicire demnă de cea mai înaltă considerație. Ei vedeau în filozofie theoria prin excelență. Aceasta ne ridică deasupra orizontului experienței curente prin elaborări teoretice, care urmăresc obiective diferite de cele ale cercetării științifice. Se presupune că, în
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
variabile din ambele; un om care își declară când superbia (motivată de asemănarea bine știută: "după chipul și asemănarea Domnului"), când condiția mizerabilă (determinată în principal de tentațiile numeroase ale cărnii). De aici, în plan existențial, conștiința dramatică a naturii trecătoare, iar în plan poetic, dorința de a produce stihuri care să definească ființa căutătoare de și trăitoare în sacru: "Adu-Ți aminte de omul Tău, căci sunt trecător pe Pământ ca o adiere", "Da, omul este ca o umbră ce
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
emblematic în acest sens, dar și pentru că surprinde maniera specifică de lucru a lui Dumitru Spătaru: scriitorul obține acum cel mai potrivit material amestecând în pasta câte unui episod cotidian (ce nu îi poate stârni decât reacții hazlii și repede trecătoare) neostoita sa pasiune culturală: în acest caz particular, debutul textual invocă direct un vers celebru dintr-o romanță cântată, inimitabil, de Nicolae Nițescu în treacăt fie spus, puțini știu că textul, numit Intimă, îi aparține finului umorist Cincinat Pavelescu, pe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
2012). În fapt, un macropoem parabolic, cu nervuri mistice și bătaie intertextuală, care brodează, pe un tipar narativ plin de ramificații și semnificații de tot felul, o istorie a Deltei celei foșnitoare, pline de embleme ale eternității și ispite repede trecătoare, de figuri hieratice și povești superbe, de oameni ce seamănă a pești și pești ce seamănă a oameni, în sfârșit, de "păsări mari (care) țin lumina în loc/ să nu tulbure crâmpeiul de apă". Doar în aparență, protagonistul acestor poeme trase
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Pariziana dezvolta o palingenezie (adăugare a semnificațiilor noi) și este o condiție a remitizării. Asemeni miturilor consacrate, mitul Parizienei generează, la rândul său, alte mituri 67, cum ar fi, spre exemplu, cel al vedetei 68, al modei sau al femeii trecătoare 69. Statuia Parizienei instalată la intrarea în Expoziția universală din 1900 dovedește faptul că mitul este constituit. Astfel, Pariziana este un personaj cu potențial mitic, cu destin și semnificație proprii. Constatăm din cele expuse că Pariziana nu are decât parțial
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cu "valoare de expoziție", în reprezentare permanentă în toate sensurile (teatral, mimetic, politic). Metaforă "expunerii" permite scoaterea în evidență a unor anumite scheme textuale: texte-expuneri, topoï, descrieri-cataloage și personaje semnificative expuse/expunându-se/afișându-se/pozând (hoinar, comis-voiajor, călător, parvenit, trecătoare, actrița și alte personaje-tip din secolul al XIX-lea). Orașul este mai mult decât un loc în spațiu, este o acțiune dinamică, care implică protagoniști și mase mari de figuranți. Viața pariziana este strălucitoare, iar femeile sunt un atribut
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
que, moi, je suiș incapable de m'éprendre vraiment de n'importe qui..." [Maupassant, Notre coeur, p.206]. Chiar și amantul perfect, care se oferă în întregime, cu pasiune și avere, nu poate obține în ochii Parizienei decât o afecțiune trecătoare: "amant impuissant à la conquérir tout entière, comprenait, devinait que cette affectuosité relative tenait à ce que să pensée n'avait été agitée et détournée par personne et par rien, ces jours-là" [Maupassant, Notre coeur, p.176]. Dragostea pe care
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Trecătoarei. Claude Leroy constată că Baudelaire fondează, de fapt, un nou mit al modernității "que nous proposons de nommer le mythe de la Passante" [p.33]. Cl.Leroy consideră că poemul pune în scenă o figură și un scenariu: figură unei Trecătoare și scenariul unei întâlniri. Sonetul transforma tocmai acest scenariu în mit. Ne vom permite să transpunem acest sonet în proza. Un barbat întâlnește privirea unei femei care trece pe strada: acest schimb de priviri îl lovește că fulgerul, dar nu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
întregime, epoca, modă, morală, pasiunea" [Baudelaire, 1971, p.184]. Baudelaire menționează că fiecare epoca își are "costumul, pieptănătura și chiar gestul, privirea și zâmbetul ei", care "sunt desăvârșit de armonioase" și "alcătuiesc un tot de o deplină vitalitate. Elementul acesta trecător, fugitiv, cu atât de dese metamorfoze, nu aveți dreptul să-l disprețuiți sau să-l nesocotiți" [1971, p.194]. În Salonul din 1955, noțiunea de modern se referă la viață, care rezumă și concentrează istoricitatea în frumusețe. 104 Gérad Bauer
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pagini din Portul înmormântat; o profundă afinitate de poziție. (...) Soluțiile? Niciuna: scrie așa cum simți, dar nu publică în reviste decât lucruri foarte personale. Probabil că într-un volum unele impresii se volatilizează; în Ape și pământuri doar două, trei aluzii trecătoare m-au dus cu gândul la Ungaretti, atât de puține încât nu am vrut să dezvălui acest fapt.140 La începutul carierei sicilianul a trăit cu intensitate dramă autorului considerat, pe nedrept, nu un inovator, ci un imitator; îi scria
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
preferate de poeții melici: vento, acqua, terra, fiumi, fiori, monti, alberi, uccelli vânt, apa, pământ, râuri, flori, munți, copaci, păsări. Nu în ultimul rând, versurile autorului ermetic se întâlnesc cu cele grecești în diferitele ipostaze ale temei singurătății și tinereții trecătoare. Fluxul neîntrerupt de imagini și teme transmise dinspre traduceri către poezia quasimodiană și în sens opus se poate observa cu precădere în volumele pe care scriitorul le elaborează concomitent cu lucrul la traduceri: Erato și Apòllion și Poezii noi. Stilul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
în Consalvo. La fel s-a petrecut și cu tema morții, împrumutata și elaborată mai târziu de Quasimodo. Se poate presupune existența unei ascendente safice și în motivul quasimodian și leopardian al tinereții, epoca fericită, vârsta a speranței și iluziilor trecătoare. Creatorul romantic o numește pe autoarea greacă acea mare femeie, Safo, de la care ne-a rămas ceva mai mult decât nimic.492 O cunoscuse în anul 1815, prin intermediul Tratatului despre sublim al lui Pseudo-Longinus, citind capitolul X al acestei lucrări
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
amîndurora ochii și cunoscuseră că erau lipsiți de virtute, de lumină proprie, sterili, descoperiți în obscurul lor principiu. Atunci ei făcură să se nască deasupra lor o elevație umbroasă, văl de tristețe comună și de doliu; și își făcură veșminte trecătoare". Iată surprins momentul conștientizării goliciunii lui Adam-Eva, după consumarea păcatului originar. Potrivit Bibliei și întregii tradiții iudeo-creștine, așa începea istoria omenirii... Mai apoi, Dumnezeu a făcut, conform făgăduinței către Abraham, legămînt sfînt, prin Moise, cu poporul său, pentru recuperarea oamenilor
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
ai mări acea picătură, să te poți uita în adâncul ei, ai revedea toate miile de stele ale cerului, fiecare o lume, fiecare cu țări și popoare, fiecare cu istoria evilor ei scrisă pe ea un univers într-o picătură trecătoare (s.n.). Ce adânc e evreul acesta"! gândi el în sine despre dascălul Ruben (Eminescu: 2011, II, pp. 43-44). (S6f)...vremea nemărginită este făptură a nemuritorului nostru suflet.[...] În șir, răspunse Ruben, poți să te pui în viața tuturor inșilor care
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
hipertext nu este întreg, iar atunci când există un deficit de competență hermeneutică, apare implicit un deficit de hipertextualitate). Totuși, intertextualitatea se manifestă prin fiecare reeditare a hipotextului: "În faptă, însă, omul cel vecinic, din care răsar tot șirul de oameni trecători, îl are fiecare lângă sine, în orice moment îl vezi, deși nu-l poți prinde cu mâna este umbra ta" (Eminescu: 2011, II, 46)18. În pagina hipertextului se ascund "cântări" hipotextuale pe care nu toți cititorii le intuiesc sau
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Dan va auzi gândirile umbrei ca și când ar fi propriile lui cugetări. Să urmărim al treilea episod și ultimul al schimbului de identitate/materialitate dintre Dan și umbră. (H2c) Dan văzu clar despărțirea ființei lui într-o parte eternă și una trecătoare. Cartea lui Zoroastru era proprietatea lui dreaptă. El întoarse șepte foi și umbra prinse conturele unui bas-relief, mai întoarse încă șepte și umbra se desprinse încet, ca dintr-un cadru, sări jos de pe părete și sta diafană și zâmbitoare, rostind
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]