2,979 matches
-
aromânilor”. Din colegiul de redacție fac parte Hristu Cândroveanu, Th. Boldea, Nicolae Caratană, Ioan Cutova, Eugen Dorcescu, Teohar Mihadaș, Atanasie Nasta, Marian Papahagi, Vasile Tode (redactor-șef). Fără a-și expune explicit intențiile, D. a realizat un program constând în trezirea conștiinței naționale la românii trăitori în Peninsula Balcanică, urmași direcți ai tracilor romanizați. De asemenea, revista a urmărit și continuă să urmărească reintegrarea culturii și literaturii în grai aromân în cultura și literatura română. Sunt prezenți în paginile periodicului scriitori
DESTEPTAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286741_a_288070]
-
la ele aproape cu totul. De exemplu: “Seara, venea acasă atît de obosită Încît nu mai avea putere să facă dragoste, și cel mult să mi-o sugă; moțăia cu sexul meu În gură. În general, o penetram dimineața, la trezire. Avea orgasme mai potolite, mai stinse, atenuate parcă de o perdea de oboseală; cred că o iubeam din ce În ce mai mult.” Slalomul printre felii de viață intimă redate În atare registru realist este marcat de multe ancraje În societatea franceză contemporană: insecuritatea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de înfăptuire. Principalul neajuns al reformelor agrare, specifica Gusti, este acela că „s-a dat pământ țăranilor, dar nu s-a făcut educația voinței țăranilor împroprietăriți pentru a face agricultură rentabilă”; succesul unei reforme agrare, susținea el, depinde hotărâtor de „trezirea voinței de mai bine, de deșteptarea de noi trebuințe”, deoarece „potențele vieții țărănești trebuie actualizate” (Gusti, 1946, 54). Principiul interdisciplinarității constituie o altă contribuție gustiană cu caracter de sinteză sui generis. Noutatea ideii poate fi mai bine pusă în lumină
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pe o tematică sentimentalist-romantică, a regretului după copilăria pierdută și după iubirea neîmplinită. Însă cea care pune cel mai bine în valoare talentul, modalitățile de expresie și afinitățile culturale ale autorului este poezia faunescă din volumele Cântece de faun (1940), Trezirea faunului (1973) și Cântece finale de faun (1977). În mod surprinzător, autorul nu urmează linia modernist-simbolistă din egloga lui Mallarmé și din preludiul lui Debussy, ci preferă să se apropie de poezia bucolică a Antichității eline, interesat, în primul rând
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
bacante sperioase devine un alter ego al autorului, care se autotematizează în perioade diferite ale vieții, la maturitate (Cântece de faun), la instalarea și conștientizarea primelor semne ale bătrâneții, concomitent cu amorțirea naturii sub fulgii de zăpadă ai primei ninsori (Trezirea faunului), și în imediata apropiere a morții (Cântece finale de faun). În ultimii ani ai războiului activitatea artistică a lui G. se desfășoară mai ales în plan muzical. După ce între 1932 și 1939 fusese pianist în formația Trio Boniș, începe
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
compozitorilor, pref. Ionel Teodoreanu, București, 1942; Un muzician genial: George Enescu, București, 1944; Inițiere muzicală, București, 1946; Poeme, București, 1966; Acul de cravată, București, 1966; Poezii, pref. Camil Baltazar, București, 1968; Curent continuu, București, 1968; Ținută de seară, București, 1970; Trezirea faunului, pref. Șerban Cioculescu, București, 1973; Sonete, București, 1975; Cântece finale de faun, pref. Șerban Cioculescu, București, 1977; Poezii. 1928-1977, îngr. Elis Bușneag, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1986. Traduceri: B. Champigneulle, Istoria muzicii, București, 1942. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, III
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
Ion Biberi, Poezia lui Virgil Gheorghiu, R, 1967, 3; Manolescu, Metamorfozele, 108-109, 120; Constantin Cubleșan, „Poezii” și „Curent continuu”, TR, 1968, 47; Piru, Panorama, 92-93; Ion Pop, „Ținută de seară”, TR, 1970, 37; Rotaru, Ist. lit., II, 576-577; Florin Mihăilescu, „Trezirea faunului”, LCF, 1973, 44; Dana Dumitriu, Cântecele târzii ale faunului, RL, 1974, 2; Al. Piru, Virgil Gheorghiu, RL, 1974, 7; Crohmălniceanu, Literatura, II, 562-570; Eugen Barbu, Prospectare XI, LCF, 1976, 15; Nicolae Manolescu, Pe o pagină de istorie literară, RL
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
care fie datorită substituției bazale cu un analog cu acțiune rapidă (și durată mai scurtă de acțiune), fie datorită unui interval mai mare între mese (între micul dejun și prînz), se administrează o doză de insulină bazală și dimineața, la trezire. Substituția bazală este, astfel, mai eficient asigurată, evitîndu-se momentele în care substituția prandială își pierde acțiunea (3, 13). Si în acest caz glargin-ul, prin faptul că se administrează aproape întotdeauna într-o singură injecție, poate face din acest regim ceva
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
Frankenstein, or the Modern Prometheus ⁄ Frankenstein sau Prometeul modern (1818)21, roman care prezintă știința și descoperirile cunoașterii dintr-o perspectivă totodată tragică și ironică. Este vorba aici despre o dublă căutare: cea dintâi îl conduce pe doctorul Frankenstein la trezirea la viață a creaturii, care marchează încununarea cu succes a cercetărilor sale. Dar această reușită este bulversată mai târziu de căutarea sensului vieții de către monstru, o căutare zadarnică menită a-l conduce la răzbunare și crimă. Realizarea tehnică a dat
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Sunt propriile lor clone electronice, au cerut să fie numerizați. Trăiesc în copii/simulări ale universului, atât în viața socială, cât și în intimitate. Copiile se întâlnesc și discută eventual afaceri, ca în capitolul doi al romanului. Textul începe cu trezirea, aparent normală, a unui personaj care, încetul cu încetul, conștientizează că nimic nu-l deosebește de o copie. Pornește în căutarea originalului, pentru a ieși din starea aceasta. Originalul i-a lăsat un mesaj înainte de numerizare, "de citit în caz
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
a le face probleme locuitorilor. Dar, în general, la Jules Verne, invenția genială, după ce ne-a făcut să visăm ori să avem parte de coșmaruri, dispare și totul se află din nou în aceeași stare ca și înainte, ca la trezirea dintr-un vis. H. G. Wells (1866-1936) a scris în tinerețe ceea ce el însuși definește drept scientific romances. Jules Verne, care pretindea pur și simplu că folosește știința, îi reproșa lui H. G. Wells că "inventează știința" pe care acesta din urmă
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
distopie originală în Fahrenheit 451 (1953), unde înfățișează o societate care urăște cărțile, care ard la 451 de grade Fahrenheit. Acestea sunt înlocuite de sitcomuri ale căror personaje intră în interacțiune cu indivizii, care devin dependenți de ele. Emoțiile, apoi trezirea conștiinței unui pompier piroman îl fac pe acesta să renunțe la profesia lui și să se alăture, în păduri, "rebelilor culturali" care au învățat, cu toții, pe de rost, o carte. Ex-incendiatorul devine astfel depozitarul comorilor omenirii, o bibliotecă în sine
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
pot fi vise înfricoșătoare, fără un conținut recognoscibil; 3. acționează și simte de parcă evenimentul traumatic s-ar petrece din nou (un sentiment al retrăirii experienței, iluzii, halucinații și episoade de flashback disociativ, inclusiv episoade de acest fel care apar la trezire sau în situații de intoxicare. Copiii pot avea gesturi specifice traumei; 4. tulburare psihologică intensă la expunerea la aspecte ce simbolizează sau se aseamănă cu ceva din evenimentul traumatic; 5. reacții fiziologice la expunerea la aspecte ce simbolizează sau se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
178. Dacă să fii inițiat înseamnă să înveți să mori, aceasta înseamnă revelarea condiției umane. Moartea simbolică pregătește renașterea la capătul unei lungi gestații, de la peștera lui Calypso până la sosirea sa în Itaca. "Ulise se trezea în patria sa". Această trezire este un preludiu pentru o nouă naștere după un ultim somn. Este bine să reamintim că Ulise se culcă în liniște în barca de întoarcere. Luntrașii "așternură atunci pe punte un culcuș de pânză de in pentru ca voinicul să doarmă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
-mi răspund"246. După soț, este rândul marchizului, amantul oficial al Doamnei T... să-l salute pe prietenul ei. Toți, sau aproape toți, sunt înșelați, sau poate nici unul nu este cu adevărat ... și "totul dispare cu aceeași rapiditate cu care trezirea distruge visul", ca într-o operă cu surprize. Ceea ce reține atenția la surpriză este modul în care ea scurtcircuitează timpul îl suspendă și îl surprinde. Ea este prinderea clipei, care derutează, alarmează, uluiește și distonează. Nu e de mirare atunci
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ca soția să-i încălzească trupul. Iulian ezită dar soția îl determină să accepte. Întorcându-se de la foc, pentru a se întinde lângă bolnav, ea descoperă că acesta a dispărut în mod miraculos. Uneori această dispariție are loc în momentul trezirii soților. De ce a devenit Sfântul Iulian patronul ospitalității? G. Huet găsește o explicație în faptul că rugăciunea, pater noster, spusă pentru a implora adăpostul, trebuia să aibă o origine: un sfânt ospitalier. Acesta trebuia să fie un exemplu răsunător de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
OC, IV, p. 34. 513 OC, IV, p. 275. 514 Paul L. Lanndsberg, în Kafka Problem (1946), notează că "atunci când ne culcăm într-un mediu care nu ne este familiar, se poate foarte bine să ni se întâmple ca la trezire să avem un moment de dezorientare, o neașteptată senzație de irealitate și această experiență trebuie să se reproducă foarte adesea în existența unui comis voiajor al cărui mod de viață face imposibil orice sentiment de continuitate". 515 "Vru să deschidă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
5-a care a acompaniat prima înaintare germană în est, în 1941. La sfârșitul lunii ianuarie 1945, Hitler a decis ca Armata a 6-a Panzer SS să fie mutată de pe frontul occidental (Ardeni) în vestul Ungariei, pentru operațiunea Frühlingserwachen („Trezirea primăverii”), care viza recâștigarea Budapestei, deschiderea drumului spre estul Ungariei și destabilizarea întregii poziții sovietice în Balcani. După pregătirile preliminare, ofensiva germană a început la 5-6 martie 1944. Hitler îi mărturisea în acest timp lui Albert Speer că populațiile din spatele
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
limbii; * conduita creativă; * exprimarea corectă, orală și scrisă. Dintre metodele și procedeele, principiile de instruire și de educare, modalitățile practice pe care un cadru didactic le poate utiliza în vederea stimulării potențialului creativ al elevilor, prin compunerile școlare, se pot enumera: * trezirea interesului elevilor pentru activitatea de compoziție și nevoia de exprimare prin folosirea metodelor activ participative; * rezolvarea de subiecte diverse, frumoase, interesante în care elevii să-și poată folosi observațiile și impresiile proprii, culese din contactul nemijlocit cu realitatea; * încurajarea și
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
cadrului psihologic propice activității de compoziție; * tratarea diferențiată a elevilor; * evaluarea compunerilor în mod sistematic, consecvent, cu multă obiectivitate și caracter stimulativ, nu demoralizator; * popularizarea lucrărilor reușite, originale în cadrul expozițiilor școlare; * antrenarea elevilor talentați la concursuri ș i olimpiade școlare; * trezirea interesului elevilor pentru autocunoaștere și autodepășire . Așadar, cadrului didactic îi revine datoria de a se racorda la cerințele unui învățământ activ, formativ, modelator de personalități creatoare. El însuși trebuie să fie original și deschis spre nou. CAPITOLUL III CONSIDERAȚII TEORETICE
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
unele stații se dădea vagonului câte o găleată cu apă; din cauza stării de spirit din vagon se Întâmpla ca În lupta șcare avea locț pentru a putea ajunge la căldare, aceasta să se răstoarne și să rămânem fără nimic”6. Trezirea dorinței de a trăi nu i-a cuprins pe toți. Sute de evrei zăceau pe podeaua vagoanelor grav răniți, bolnavi sau chiar În agonie, zeci dintre ei și-au dat sufletul Între o stație și alta, cadavrele lor fiind descărcate
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
tatălui lui Vlad, elev în clasa I Vlad este al doilea copil în familie, fiind cu 4 ani mai mic decât sora sa, Smaranda. S-a născut natural și „hotărât” la 9 luni. A fost un bebeluș agitat noaptea, cu treziri frecvente. Evoluția fizică și psihomotorie a fost „obișnuită”: a mers la 11 luni, după o etapă de mers „de-a bușilea”, începând de la 6 luni, a vorbit, fără să stâlcească cuvintele de la l an și 8 luni. Și-a apreciat
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
lac, străjuit de construcțiile înalte și tăcute ale orașului. Este primăvară devreme și lumina de afară nu are încă puterea de a face să se stingă becurile din toate apartamentele. Cei care au dormit azi-noapte sunt în plină oră a trezirii. Primele raze de soare inundă încăperile și-i anunță pe oameni că urmează să petreacă încă o zi la New York. Oamenii bogați locuiesc la etajele superioare ale clădirilor, pentru că numai acolo locuind te poți bucura de panorama superbă, unică, a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de agitația și neliniștea New York-lui. Ușor nemulțumit, se întoarce în camera de zi și aruncă, din reflex, o privire spre monitorul frumos colorat, pe care dansează sute de cifre, grafice și tabele, după o muzică numai de ele știută. Trezirea sa fusese de mult detectată de către calculatorul care gestionează complicațiile întregului apartament, de la intensitatea luminii în fiecare zonă și până la nivelul temperaturii și umidității aerului sau al apei calde din baie sau bucătărie. Privește leneș spre ecranul mare și colorat
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
constante istorice de 2-3%. Conform lui Toynbee, expansiunea și acumularea sunt atributele civilizațiilor, iar stagnarea este caracteristica lumii de dinainte de civilizație 180. Mersul înainte este caracteristica omului civilizat și stagnarea este caracteristica omului primitiv. Civilizația sau acumularea este ca o trezire a omului. Dincolo de asta, economiștii vorbesc de creștere economică ne-naturală sau despre creștere economică accelerată. De ce economia nu crește cu 20-30% pe an? Sau, de ce nu încetinește? De ce economia mondială nu înregistrează, în mod secular, ritmuri de scădere? De ce
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]