6,656 matches
-
TRIBUNA, cotidian apărut la Brașov din 2 aprilie 1941 până la 25 noiembrie 1944, având subtitlul „Ziar de rezistență transilvăneana”. Continuă cotidianul „Tribuna” de la Cluj, editat în 1938-1940 și al carui director a fost Ion Agârbiceanu, consemnând numerotarea anilor de apariție în consecință. Director: Gavril Pop, prim-redactor Gheorghe Stoica, apoi Gheorghe Dragoș. Cuvântul de început subliniază că Ț. reapare pentru a stabili
TRIBUNA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]
-
cea mai importantă armă de luptă pe acest tărâm, prin promovarea spiritualității transilvănene și ralierea tuturor forțelor intelectuale de marcă, provenind de la Blaj, Sibiu, Cluj, Oradea, Brașov ș.a., într-un bloc unitar de conștiință națională creatoare. Rubrică, de bună calitate, „Tribuna culturală”, valorează cât o întreagă revista. Alături de aceasta, mai sunt deschise rubricile „Semnele vremii”, „Curierul economic-social”, „Cronică Brașovului”, „Tribuna pentru popor”, „De luni până sâmbătă”, „Pagina școalei”, „Săptămâna în imagini”, „Cartea, credința strămoșeasca”, „Brașovul în 24 ore”, „Ultimă oră”, „Ecouri
TRIBUNA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]
-
marcă, provenind de la Blaj, Sibiu, Cluj, Oradea, Brașov ș.a., într-un bloc unitar de conștiință națională creatoare. Rubrică, de bună calitate, „Tribuna culturală”, valorează cât o întreagă revista. Alături de aceasta, mai sunt deschise rubricile „Semnele vremii”, „Curierul economic-social”, „Cronică Brașovului”, „Tribuna pentru popor”, „De luni până sâmbătă”, „Pagina școalei”, „Săptămâna în imagini”, „Cartea, credința strămoșeasca”, „Brașovul în 24 ore”, „Ultimă oră”, „Ecouri de la frați” ș.a. De remarcat și „Cotidian”, rubrică susținută de Octav Șuluțiu, sau „Meridian”, redactată de Ion Oana. Colaborează
TRIBUNA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]
-
adjunct la revista „Teatrul”. Debutează în 1931, cu cronici și comentarii literare, la „Omul liber”, ulterior fiind prezent și în „Națiunea română”, „Jurnalul literar”, „Victoria”, „Înainte”, „Orizont”, „Revista literară”, „Lupta CFR”, „Revista muncei”, „Gazeta literară”, „România liberă”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Tribuna” ș.a. Prima carte, eseul liric Estetica iubirii, a apărut în 1936. În volumul Pasărea albă, tipărit în 1946, T. reunește poeme în tonalitate whitmaniană și maiakovskiană, poetul rus fiind și amintit într-un vers. Din păcate, textelor le lipsesc vigoarea
TORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290230_a_291559]
-
1945; Franța în patru anotimpuri, București, 1967; ed. 2, Cluj-Napoca, 1980; Viscolul și armonia, București, 1967; Zbor prin subcuvinte, Cluj-Napoca, 1974; Artere de taină, Cluj-Napoca, 1979; Cânepa iubirii, București, 1982. Repere bibliografice: Emanoil Radian, „Cartea cu sânge, pâine și cocs”, „Tribuna Transilvaniei”, 1946, 14; Al. Piru, „Cartea cu sânge, pâine și cocs”, „Tinerețea”, 1946, 35; Dan Petrașincu, „Cartea cu sânge, pâine și cocs”, „Dreptatea nouă”, 1946, 232; Ion Oarcăsu, „Franța în patru anotimpuri”, TR, 1967, 21; Al. Piru, După douăzeci de
TORYNOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290233_a_291562]
-
al Catedrei de artă teatrală la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Debutează cu critică literară, în 1955, la „Steaua”, iar editorial cu monografia Gheorghe Șincai. Viața și opera, apărută în 1965 și distinsă cu Premiul Academiei Române. Mai e prezent în „Tribuna”, „Gazeta literară”, „Contemporanul”, „Orizont”, „Ateneu”, „Iașul literar”, „Tomis”, „Viața românească”, „Rostirea românească”, „Caietele lui mopete” ș.a. Trăsătura definitorie a criticii lui T. este tradiționalismul. De altfel, criticul a debutat cu o monografie consacrată lui Gheoghe Șincai, cărturar al Școlii Ardelene
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
ascuțișul custurii și dexteritatea versului. Apare în viața sentimentală a tânărului, însurat, o colegă, Doina Ciurea, venită de la Școala de Literatură „Mihai Eminescu”. Începe o idilă care se termină cu un divorț și cu o nouă căsătorie. S. debutează în „Tribuna”, la 17 martie 1957, cu poeziile Au fost oameni mulți..., La lemne, Pământ!, sub titlul generic 1907. Versurile fuseseră recomandate de Dumitru Micu, asistent universitar și critic literar. Redactorul-șef al revistei clujene este Ioanichie Olteanu. La 21 martie S.
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
TRIBUNA, cotidian apărut la Sibiu de la 14 aprilie 1884 până la 29 aprilie 1903. Un grup de intelectuali și negustori din Sibiu și Brașov, printre care arhimandritul Nicolae Popea, Nicolae Cristea, Ioan Bechnitz, frații Aurel și Eugen Brote, Diamandi Manole și Ioan
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
1890) în care se republicau scrierile literare tipărite mai întâi în foiletonul ziarului. T. a mai scos, așa cum făceau și gazetele de peste munți, un calendar („Calendarul poporului”), mai multe suplimente dedicate sărbătorilor tradiționale (1896 și 1897) și un supliment literar („Tribuna literară”, între 1900 și 1902). Din redacție au mai făcut parte, alături de I. Slavici, D. Comșa și D. Popovici-Barcianu, care erau și membri ai comitetului redacțional, V. Mangra, G. Coșbuc, Septimiu Albini, I. Russu-Șirianu, G. Bogdan-Duică, iar după 1896 Elie
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
șaizeci de ani are o idilă cu o adolescentă pe care o meditează la matematică prin telefon (Telefonul) sau femeia de treizeci de ani, privită de tatăl și de propriul soț prin lentila suficienței, ca o ființă infantilă (Băieții de sub tribunele circului) ori Iulia, fetița marcată de scena împușcării unor porumbei (Chermeza vânătorilor). În ciuda diversității tematice - romanul Domnul Marius și Doamna cea mică (1995) e o călătorie aflată nu sub imperiul fantasticului, ci al straniului, o călătorie inițiatică -, unitatea tonului prozatorului
TUMANIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290300_a_291629]
-
în „Amfiteatru” (unde în 1975-1979 susține o rubrică permanentă), „Viața studențească”, „Luceafărul” (asigură cronica literară în 1979-1986), „România literară” (unde semnează cronica muzicală în 1983-1989), „Astra”, „Ateneu”, „Orizont”, „Ramuri”, „Tomis”, „Adevărul literar și artistic”, „Tineretul liber”, „Momentul”, „România liberă”, „Steaua”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Formula AS” ș.a. Debutează editorial în 1983, cu volumul de eseuri Cetățile poeziei. A fost distins cu Premiul revistei „Amfiteatru” (1978), Premiul revistei „Luceafărul” (1981) ș.a. Disponibilitatea pentru registre variate ale scrisului este evidentă din primele pagini pe
TUCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290277_a_291606]
-
literară, plastică, teatrală”, ,,Vremea”, ,,Meridian”, ,,Floarea de foc”, „Adam”, ,,Azi”, ,,Cuvântul”, ,,Contimporanul”, „Litere”, „Premergătorul”, „Stilet” și „Curierul” (Brăila), „Start”, ,,Omul liber” ș.a. Cronici, recenzii, note critice publică în ,,Bilete de papagal”, ,,Viața literară”, ,,Clopotul”, iar după 1944 în ,,Victoria”, ,,Unirea”, ,,Tribuna poporului”, ,,Viața capitalei”, ,,Veac nou”; în ,,Muzica”, unde în 1951-1952 e redactor-șef, și în ,,Studii și cercetări de istoria artei” scrie studii substanțiale privind trecutul muzical la noi. Din 1950 devenise profesor la Conservatorul din București, iar din 1951
TUDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290288_a_291617]
-
Până în 1985, când s-a pensionat, este redactor și șef al secției de critică la „Viața românească”. Debutează la aceeași revistă, în 1953, cu un articol despre George Coșbuc. A mai colaborat la „Gazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Cronica”, „Tribuna”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Jurnalul literar”, „Cotidianul” ș.a. Prima carte, Pretexte critice, îi apare în 1973, urmată de Ipostaze ale prozei (1977) ș.a. Se afirmă însă și ca prozatoare, cu romanele Caruselul (1974), Prețul singurătății (1981; Premiul Uniunii
TUDOR-ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
Iași. Debutează, ca student, cu versuri la „Iașul literar”, în 1962, și susține o rubrică de parodii în „Amfiteatru”. Mai scrie în „Convorbiri literare”, „Dialog”, „Dacia literară”, „Ateneu”, „Bucovina literară”, „Orizont”, „Revista română”, „România literară”, „Steaua”, „Timpul”, „Viața studențească”, „Tomis”, „Tribuna”, „Evenimentul” (Iași), „Monitorul” („Ziarul de Iași”) ș.a. Prima carte, Punctul de sprijin, apărută în 1971, va fi premiată la Festivalul Național de Poezie „G. Bacovia”. Au urmat volumele de versuri Nocturne (1975; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), Pentru cine exist
TURTUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290314_a_291643]
-
Poezii. Mai colaborează cu versuri, reportaje și traduceri la „Glasul singurătății” (devenită „Fulgerul”, apoi „Însemnări”; face parte din gruparea acestei reviste dorohoiene), „Flamuri”, „Lanuri”, „Crai nou”, „Familia”, „Pagini basarabene”, „Luceafărul”, „Universul literar”, „Curentul literar”, „Viața românească”, „Steaua”, „Iașul literar”, „Orizont”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Cronica” ș.a. În 1979 i s-a decernat Premiul Asociației Scriitorilor din Iași pentru volumul Confesiunile pământului. Cu excepția unei singure cărți de proză, Memoria timpului (1977), ce cuprinde „mărturii și evocări literare”, de fapt amintiri despre Otilia
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
TRIBUNA, revistă care apare la Cluj, săptămânal, începând din 10 februarie 1957. Primul colegiu de redacție: Ioanichie Olteanu (redactor-șef), Ion Agârbiceanu, Valeriu Bologa, Ioan Ceterchi, Victor Cheresteșiu, Aurel Ciupe, Dumitru Isac, I. D. Mușat, Iosif Pervain, Sigismund Toduță, Mircea Zaciu. Într-
TRIBUNA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]
-
10 februarie 1957. Primul colegiu de redacție: Ioanichie Olteanu (redactor-șef), Ion Agârbiceanu, Valeriu Bologa, Ioan Ceterchi, Victor Cheresteșiu, Aurel Ciupe, Dumitru Isac, I. D. Mușat, Iosif Pervain, Sigismund Toduță, Mircea Zaciu. Într-un Cuvânt de început, aparținând redacției, se precizează: „«Tribuna» apare cu năzuința de a umple un gol în cultura noastră nouă [...]. Apărând aici, în inima Transilvaniei, e de la sine înțeles că «Tribuna» va fi legată strâns de viața acestei regiuni. Dar se va feri să devină o revistă de
TRIBUNA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]
-
I. D. Mușat, Iosif Pervain, Sigismund Toduță, Mircea Zaciu. Într-un Cuvânt de început, aparținând redacției, se precizează: „«Tribuna» apare cu năzuința de a umple un gol în cultura noastră nouă [...]. Apărând aici, în inima Transilvaniei, e de la sine înțeles că «Tribuna» va fi legată strâns de viața acestei regiuni. Dar se va feri să devină o revistă de provincie”. Pe parcursul a mai bine de patru decenii și jumătate de apariție neîntreruptă (nici chiar în decembrie 1989 nu s-a produs vreo
TRIBUNA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]
-
modelul publicațiilor ardelene. Principalele rubrici sunt „Cronica literară”, „Revista revistelor”, „Cronica ideilor”, „Teatru”, „Poșta redacției” (extinsă de Adrian Păunescu, pentru o perioadă de câțiva ani, la dimensiunea unei pagini întregi, intitulată „Ave”), „Plastică”, „Însemnări”, „Ex libris”, „Bloc-notes”, „Caleidoscop”, „Sport”, „Accente”, „Tribuna la...”, „Tribuna universitară” ș.a. Principalul obiectiv, exprimat în articolul-program, anume realizarea unei publicații naționale, a fost atins încă de la început. T. nu a rămas o revistă regională, ci a participat intens la realizarea unui climat de creație, în ciuda comandamentelor politice
TRIBUNA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]
-
ardelene. Principalele rubrici sunt „Cronica literară”, „Revista revistelor”, „Cronica ideilor”, „Teatru”, „Poșta redacției” (extinsă de Adrian Păunescu, pentru o perioadă de câțiva ani, la dimensiunea unei pagini întregi, intitulată „Ave”), „Plastică”, „Însemnări”, „Ex libris”, „Bloc-notes”, „Caleidoscop”, „Sport”, „Accente”, „Tribuna la...”, „Tribuna universitară” ș.a. Principalul obiectiv, exprimat în articolul-program, anume realizarea unei publicații naționale, a fost atins încă de la început. T. nu a rămas o revistă regională, ci a participat intens la realizarea unui climat de creație, în ciuda comandamentelor politice la care
TRIBUNA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]
-
însă într-o perioadă de criză financiară, având un ritm de apariție neregulat, cu numeroase numere multiple și cu frecvente sincope. E acum o revistă „nici lăsată să moară, nici omorâtă”, cum va afirma Ion Mureșan într-un editorial (Cazul „Tribuna”) din numărul inaugural al celei de-a treia serii, inițiată în septembrie 2002, cu o periodicitate bilunară. Până la sfârșitul anului 2003 T. nu reușește să configureze o echipă critică stabilă. În schimb, se distinge prin colaborările tinerilor (de pildă, dau
TRIBUNA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]
-
G. Sbiera. De-a lungul anilor e prezent în „Contemporanul”, „Lupta de clasă”, „Veac nou”, „Cronica”, „Ramuri”, „Analele Universității din Craiova” (pe care le-a condus între 1971 și 1982), „Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Analele Universității București”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „România literară”, „Limbă și literatură”, „Arhivele Olteniei”, „Ateneu”, „Adevărul literar și artistic”, „Glasul Bucovinei”, „Caiete critice”, „Literatorul”, „Jurnalul literar”, „Analele Bucovinei”. Spirit meticulos, Ț. a avut grijă să adune, în perioada cât a ocupat funcții înalte
ŢUGUI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
din Capitală (1969-1971). Două decenii și jumătate (1971-1995) este comentator-publicist la „România liberă”. Va fi director și purtător de cuvânt al Ministerului Culturii (1995), redactor-șef la revista „Magazin”. Debutează în 1958 la „Luceafărul” și va mai colabora la „Contemporanul”, „Tribuna”, „România literară”, „Viața românească”, „Ateneu”, „Steaua”, „Ramuri” ș.a., la emisiuni radiofonice și de televiziune. Prima carte, Versuri, îi apare în 1967, urmată de alte culegeri, de două poeme ample, Inițiere și elogiu (1978), Viața și priveliști din Infern (1993), de
ŢUGUI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
și sub semnătura Petre Uglișiu-De la Pecica sau numai De la Pecica) a rămas în paginile revistelor și ziarelor din Sibiu, Timișoara, Lugoj, Arad, Bârlad ori Budapesta, la care a colaborat: „Baba satului”, „Gazeta învățătorului”, „Cucu”, „Drapelul”, „Foaia poporului român”, „Sfatul”, „Tribuna”, „Ion Creangă”, „Poporul român”, „Românul”, „Țara noastră”, „Zărandul”, „Plugarul român”, „Zorile” ș.a. Reprezentative în activitatea lui U.-D. nu sunt volumele Din literatura poporană (I-III, 1909-1910), ce la tipărire „au suferit foarte multe modificări din partea editorilor, care, convinși că
UGLIS-DELAPECICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]
-
din august 1964 și trăiește până la sfârșitul vieții din ajutor social. Elaborează numeroase proiecte, eseuri și dialoguri filosofice, teologice și antropologice, majoritatea rămase în manuscris, în perioada comunistă semnând sporadic texte de mici dimensiuni, cu precădere în revistele „Familia” și „Tribuna”. După 1989 este „descoperit” de media și devine „vedeta” mai multor documentare, care îi vor pregăti notorietatea postumă. Mai mult decât un autor, Ț. este un personaj. De altfel, în această ipostază a intrat în memoria publicului, prin intermediul interviurilor scrise
ŢUŢEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290316_a_291645]